DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahaincã

ahaincã (a-há-in-cã) sf pl(?) – tritsearea-a chirolui cu oaspits, measã, mãcari sh-beari, cãntic sh-gioc, etc.; ziafeti, zefcã, zefchi, cimbuzi, gimbusi, giumbusi, giumbiushi, diaschedasi, festã, harei
{ro: petrecere, divertisment}
{fr: divertissement}
{en: amusement}
ex: s-gioacã sh-mãnjli n plascu shi ahainca (chefea) tsi sh-au

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plãscãnescu

plãscãnescu (plãs-cã-nés-cu) vb IV plãscãnii (plãs-cã-níĭ), plãs-cãneam (plãs-cã-neámŭ), plãscãnitã (plãs-cã-ní-tã), plãscãni-ri/plãscãnire (plãs-cã-ní-ri) – lu-aspargu un lucru (cu puteari shi multi ori cu vrondu) sh-fac s-ansarã cumãts dit el; (un lucru) creapã sh-cumãts dit el ansar cu puteari (di agudiri sãnãtoasã, di umflari multã, di cãldurã i arcoari, etc.); crep, aspargu, arup, cãrtsãnescu, disic, etc.; (fig:
1: plãscãnescu = (i) fac un vrondu mari (cu darea n plascu, cu bãtearea di pãlnji tra s-aspun cã mi-arãseashti un lucru, cu aminarea di tufechi, cu aprindearea di bãruti, cu agudirea-a unui lucru tra s-lu fac s-creapã, cu zdupunirea a lucrului tu-un loc, etc.); expr:
2: l-plãscãnescu (tu arãu, hauã, filichii, etc.) = lu-aruc, l-fac s-intrã iuva, l-pingu cu zorea (tu-arãu, hauã, filichii, etc.);
3: plãscãnescu di seati, di foami, di inati, di plãngu, etc. = nj-easti multã seati, foami, inati, etc. (“mor, crep” di seati, di foami, di inati), am multã inati, plãngu multu di multu, etc.;
4: lj-plãscãneashti hearea (di zdupuniri, di inati, etc.) = (di zdupuniri, di inati, etc.) easti faptu s-aducheascã cã va moarã;
5: plãscãnescu di-arãdeari (di plãndzeari) = dinapandiha, nchisescu s-arãd (s-plãngu) cu grohuti; mi-arup di-arãdeari (di plãndzeari);
6: lj-plãscãnescu unã pliscutã (clutsatã) = lj-dau (lj-cãrtsãnescu) unã pliscutã (clutsatã, etc.) sãnãtoasã, di-aradã cu-un vrondu mari)
{ro: plezni, exploda, crăpa, etc.}
{fr: crever; craquer, rendre un son (donner un coup, détonner), etc.}
{en: burst; explode, detonate, etc.}
ex: va-l dau puponjlu di padi, s-plãscãneascã (s-creapã, si s-facã cumãts); plãscãni (cripã shi s-featsi cumãts) un vurculac; arsi-arsi sh-cãndu plãscãni (cripã) nãoarã, pãnã n Poli s-avdzã; s-crechi shi s-plãscãneshti, cãndu tsã si dutsi strãmbu; plãscãnirã (fig: bãturã cu vrondu) pãlnjili; am s-ti plãscãnescu (fig: s-ti-aruc) tu trap; plãscãnea-lj unã (fig: dã-lj unã pliscutã, un bush) n cap; eapa-lj plãscãni nã clutsatã, cã lj-ascãpirarã ocljilj; lj-plãscãni (fig: lj-deadi) unã sh-bunã; plãscãni di inati (lu-acãtsã multu inatea, cripã di inati); tsi plãscãneshti (tsi-u zdupuneshti) ashi usha?; Dumnidzã plãscãni (deadi, agudi) cu ciumaga nãoarã di padi; plãscãneashti (fig: bati pãlnjili) cu mãnjli; plãscãni (fig: aminã) unã tufechi; plãscãnirã (fig: bãturã) pãlnjili; tufechea-al Toli plãscãni surdã (fig: featsi un vrondu surdu cãndu u-aminã); s-plãscãneascã di plãngu
(expr: s-plãngã dipriunã) shi s-nu lu nvets mbratsã njiclu; s-tsãnu cãtu s-tsãnu di arãdeari, ma tu soni, cara deadi di plãscãni nãoarã, s-lishinã; l-zdupuneashti mpadi, di-lj plãscãni hearea dit nãs; plãscãneashti fleaca-a foclui; ãlj yinea foc, sã s-da di padi, s-plãscãneascã trã glãrimea tsi fatsi; cãrveljli di pãni li plãscãneashti (li-arucã, li bagã) tu cireap; mi-acãtsarã sh-mi plãscãnirã (mi bãgarã, mi-arcarã, mi ncljisirã) tu zãndani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn