DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ceaunã

ceaunã (cĭá-u-nã) sf ceauni/ceaune (cĭá-u-ni) – alãtrãturi (aurlãri) suptsãri scoasi di-un cãni, peagalea, pãgãnjor, cu boatsea apusã sh-unã dupã-alantã, tsi-aspun a domnu-sui atseali tsi-aducheashti cãnili; bots scoasi peagalea, pãgãnjor di nats (njits) un dupã-alantu, tsi sh-u-aduc cu plãnguti suptsãri, surdi, apitrusiti, fãrã nitsiunã noimã maxutarcã, cãndu vor tsiva i s-plãngu cã nu s-aduchescu ghini; ciunjat, shcljimurat
{ro: schelălăit, scâncit, vaiet, văitat}
{fr: clabaudage, jappement, hurlement, lamentation}
{en: yelp, babbling, lament}

§ ciunjat1 (ci-u-njĭátŭ) sn ciunjaturi (ci-u-njĭá-turĭ) – (unã cu ceaunã)

§ nciunedz (nci-u-nédzŭ) vb I nciunai (nci-u-náĭ), nciunam (nci-u-námŭ), nciunatã (nci-u-ná-tã), nciunari/nciunare (nci-u-ná-ri) – (trã cãnj, njits) scot ceauni (alãtrãri, bots) din gurã cãndu voi s-aspun i s-mi plãngu di tsiva; nceaunedz, nciunjedz, ncinjedz, ciunjedz, cionj, ciunedz, nciuredz, shcljimur, dzem, etc.
{ro: schelălăi, scânci, văita}
{fr: japper, pleurnicher, se lamenter, gémir}
{en: yelp, whine, wail}
ex: cãnjlji alãtra, nciuna; nciunã, trã njilã; ficiuritslji di pri hãrãi nciuna; cãtrã Culindro si nciuna ceacaljlji; acãtsarã si nceaunã cãtsãljlji ali vulpi

§ nciunat1 (nci-u-nátŭ) adg nciunatã (nci-u-ná-tã), nciunats (nci-u-nátsĭ), nciunati/nciunate (nci-u-ná-ti) – tsi ari scoasã ceauni din gurã; nceaunat, nciunjat, ncinjat, ciunat, ciunjat, nciurat, shcljimurat, dzimut, etc.
{ro: schelălăit, scâncit, văitat}
{fr: qui a jappé, pleurniché, gémi, s’est lamenté}
{en: who has yelped, whined, wailed}

§ nciunari1/nciunare (nci-u-ná-ri) sf nciunãri (nci-u-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariba nciuneadzã; nciunjari, ncinjari, ciunari, ciunjari, nciurari, shcljimurari, dzimeari, etc.
{ro: acţiunea de a schelălăi, de a scânci, de a se văita; schelălăire, scâncire, văitare}
{fr: action de japper, de pleurnicher, de se lamenter, de gémir; jappement, lamentation, hurlement}
{en: action of yelping, of whining, of wailing; yelp, whine, wail}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nuchescu

nuchescu (nu-chĭés-cu) vb IV nuchii (nu-chíĭ), nucheam (nu-chĭámŭ), nuchitã (nu-chí-tã), nuchiri/nuchire (nu-chí-ri) – scot dit cheptu un adiljat greu, cu lavã, ahãndos sh-niheamã ca lungu, multi ori cu plãnguti shi shcljimurãri, di itia cã aduchescu tu suflit un dor greu (unã dureari, nvirinari, cripari, etc.); uhtedz, uftedz, suschin, suschir, scãltiz, scãltsedz
{ro: suspina}
{fr: soupirer}
{en: sigh}
ex: feata nuchi (suschirã, uhtã) sh-dzãsi

§ nuchit (nu-chítŭ) adg nuchitã (nu-chí-tã), nuchits (nu-chítsĭ), nuchiti/nuchite (nu-chí-ti) – tsi ari scoasã dit cheptu un adiljat greu sh-ahãndos; (zbor, adiljat, etc.) scos dit cheptu, greu shi ahãndos; uhtat, uftat, suschinat, suschirat, scãltizat, scãltsidzat
{ro: suspinat}
{fr: soupiré}
{en: sighed}

§ nuchiri/nuchire (nu-chí-ri) sf nuchiri (nu-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nucheashti; uhtari, uftari, suschinari, suschirari, suschin, scãltizari, scãltsidzari
{ro: acţiunea de a suspina; suspin}
{fr: action de soupirer; soupir}
{en: action of sighing; sigh}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oi-lele!

oi-lele! (oi-le-lé) inter (scriat shi oi-le-le) – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n fatsa-a unui lucru slab (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); ai, au, o!, oi!, vai, cavai, mar, oi-lele, a-lele, lele, bobo, oi-bobo, o-bobo, o-popo, pupu, bubu, u-bubu, mãrãcui!, alimunu, etc.
{ro: ah!, aoleu, vai, cavai de mine, etc.}
{fr: cri d’effroi ou de douleur poussé par quelqu’un; malheur!, ah!, mon Dieu, etc.}
{en: cry shouted out by somebody in great pain; alas!, oh, oh dear, oh poor me!, oh God!, my God; etc.}
ex: oi-lele! shi oi-bobo! plãngu ocljilj di caimo; oi-lele! tsi lumtã mari s-acãtsã tru Padea-Mari; haidi-de! cum trag armãnjlji! oi-lele! cum trag pãngãnjlji; oi-lele! tsi njatã arsi! oi-bobo! tsi crimã mari!

§ o-lele! (o-le-lé) inter (scriat shi o-le-le) – (unã cu oi-lele)
ex: o-lele! mi-agudirã; o-lele! dado! cãt mi doari; zghira o-lele ca un gumar

§ oi-bobo! (oi-bo-bó) inter (scriat shi oi-bo-bo) – (unã cu oi-lele)
ex: oi-bobo! tsi lumtã greauã s-acãtsã la Pishtireauã!; oi-bobo! cum s-bati sh-cãntã!; oi-bobo! pri dorlu-a lor!

§ o-bobo! (o-bo-bó) inter (scriat shi o-bo-bo) – (unã cu oi-lele)

§ bobo! (bo-bó) inter (scriat shi bo-bo) – (unã cu oi-lele)
ex: bobo! maratslji!; bobo! tsi sharpi mi mãshcã!; bobo! dor tsi mi-ari loatã!

§ o-popo! (o-po-pó) inter (scriat shi o-po-po) – (unã cu oi-lele)

§ popo! (po-pó) inter (scriat shi po-po) – (unã cu oi-lele)

§ po-popo! (pó-po-pó) inter (scriat shi po-po-po) – (unã cu oi-lele)

§ pupu-pu! (pú-pu-pú) inter (scriat shi pu-pu-pu) – (unã cu oi-lele)
ex: pupu-pu!, pupu-pu! om tru udãlu-a meu!

§ pupu! (pú-pu) inter (scriat shi pu-pu) – (unã cu oi-lele)

§ bubu (bu-bú) inter (scriat shi bu-bu) – (unã cu oi-lele)
ex: bubu! tsi nã vinji pristi cap!

§ u-bubu! (u-bu-bú) inter (scriat shi u-bu-bu) – (unã cu oi-lele)

§ pupuiri/pupuire (pu-pu-í-ri) sf pupuiri (pu-pu-írĭ) – deapir (plãngut) di muljeri tsi s-avdi ca zborlu “pupu” spus multi ori cu-arada tra s-aspunã marea dureari tsi u-aduchescu n fatsa-a unui lucru multu slab

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plãngu1

plãngu1 (plắn-gu) (mi) vb III shi II plãmshu (plắm-shĭu), plãn-dzeam (plãn-dzeámŭ), plãmtã (plắm-tã), plãndziri/plãndzire (plắn-dzi-ri) shi plãndzeari/plãndzeare (plãn-dzeá-ri) –
1: bag boatsea sh-versu lãcrinj tra s-nj-aspun durearea sh-cãtivãroarã haraua tsi u-aduchescu; u dzãc cã nu-nj pari ghini cãndu pat tsiva; lãcrimedz;
2: bag botsli sh-aurlu la caplu-a unui mortu; dzãc i cãntu miryuloyi la caplu-a mortului; butsescu, jilescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, zghilescu;
3: mi duc la chivernisi (giudicãtor, amirã, etc.) sã-nj spun parapunjli, cã-nj s-ari faptã un lucru strãmbu sh-cã voi sã-nj si facã ndriptati; (fig:
1: plãngu = (i) nj-pari-arãu; (ii) mi curmã njila; expr:
2: nj-plãngu amãrtiili = ãnj pari arãu sh-mi fac pishman di-amãrtiili tsi-am faptã;
3: l-plãngu pri cariva (di njilã) = mi curmã njila di hala tu cari s-aflã cariva;
4: nu s-plãndzi shilja di mini = nu s-plãndzi vãr di mini)
{ro: (se) plănge, (se) tângui, jeli, boci, reclama}
{fr: pleurer, (se) lamenter, réclamer, faire couler ou tomber}
{en: weep, mourn, cry, complain}
ex: s-bagã s-plãngã (acatsã s-bagã botsli); shi-sh plãndzea parapunjli; tr-aestã-lj plãndzea inima-a lui; sh-plãndzea mira-atsea laea mãrata; ma ghini s-ti plãngu, dicãt s-mi plãndzi; plãndzea hiljlji tu pãntica-a mumãnjlor di jali sh-dipirari; plãndzi-mi (jilea-nj-mi) dadã; plãndzea mãratlu cã hilj-su eara lãndzit; s-plãndzea di aralili tsi tradzi di la soacrã-sa; s-dusi si s-plãngã la giudicãtor; nu vã plãndzets voi cilnicadz; munte, ts-plãmsish frãndza tutã

§ plãmtu (plắm-tu) adg plãmtã (plắm-tã), plãmtsã (plắm-tsã), plãmti/plãmte (plắm-ti) – atsel tsi ari (icã atsel trã cari s-ari) bãgatã boatsea sh-virsatã lãcrinj; (strãmbãtatea) tsi easti adusã n fatsa-a giudicãtorlui (ali chivernisi) trã cari omlu caftã sã-lj si facã ndriptati; lãcrimat; butsit, jilit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit
{ro: plăns, tânguit, jelit, bocit, reclamat}
{fr: (qui a, qui est) pleuré, lamenté, réclamé, triste}
{en: weeped, mourned, complained}
ex: stai ahãntu plãmtu (lãcrimat, jilit); u vidzui plãmtã (jilitã); ai ocljilj plãmtsã (cu lãcrinj); nu nj-avdzã plãmtul grai; s-turnã plãmtu acasã

§ plãndziri/plãndzire (plắn-dzi-ri) sf plãndziri (plắn-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (s-)plãndzi; lãcrimari; butsiri, jiliri, miryiuluxiri, mirulyisiri, zghiliri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãltsedz

scãltsedz (scãl-tsédzŭ) vb I scãltsai (scãl-tsáĭ) shi scãltsidzai (scãl-tsi-dzáĭ), scãltsam (scãl-tsámŭ) shi scãltsidzam (scãl-tsi-dzámŭ), scãltsatã (scãl-tsá-tã) shi scãltsidzatã (scãl-tsi-dzá-tã), scãltsa-ri/scãltsare (scãl-tsá-ri) shi scãltsidzari/scãltsidzare (scãl-tsi-dzá-ri) – scot dit cheptu unã anasã greauã, cu lavã, ahãndoasã sh-niheamã ca lungã, multi ori cu plãnguti shi shcljimurãri, di itia cã aduchescu tu suflit un dor greu, unã dureari, nvirinari, cripari, etc.; scãltiz, scaltiz, uhtedz, uftedz, suschin, suschir, nuchescu
{ro: suspina}
{fr: soupirer}
{en: sigh}
ex: s-u veadã sh-sã scãltseadzã ficiorlu pãnã s-bãneadzã

§ scãltsat (scãl-tsátŭ) adg scãltsatã (scãl-tsá-tã), scãltsats (scãl-tsátsĭ), scãltsati/scãltsate (scãl-tsá-ti) – tsi ari scoasã dit cheptu un adiljat greu sh-ahãndos; scãltsidzat, scãltizat, uhtat, uftat, suschinat, suschirat, nuchit
{ro: suspinat}
{fr: soupiré}
{en: sighed}

§ scãltsidzat (scãl-tsi-dzátŭ) adg scãltsidzatã (scãl-tsi-dzá-tã), scãltsidzats (scãl-tsi-dzátsĭ), scãltsidzati/scãltsidzate (scãl-tsi-dzá-ti) – (unã cu scãltsat)

§ scãltsari/scãltsare (scãl-tsá-ri) sf scãltsãri (scãl-tsắrĭ) – tsea tsi s-fatsi cãndu cariva uhteadzã; uftari, uhtari, suschinari, nuchiri, scãltizari, scãltsidzari
{ro: acţiunea de a suspina}
{fr: action de soupirer}
{en: action of sighing}

§ scãltsidzari/scãltsidzare (scãl-tsi-dzá-ri) sf scãltsidzãri (scãl-tsi-dzắrĭ) – (unã cu scãltsari)

§ scãltsadzã (scãl-tsá-dzã) sf scãltsãdz (scãl-tsắdzĭ) – anasa (greauã, cu lavã, ahãndoasã sh-niheamã ca lungã, multi ori cu plãnguti shi shcljimurãri) tsi u scoati omlu tsi scãltseadzã; suschir, uhtat, uftat
{ro: oftat}
{fr: soupir}
{en: sigh}
ex: s-u videai, scãltsadza (uhtatlu, suschirlu) ti-acãtsa

§ scãltiz (scãl-tízŭ) vb I scãltizai (scãl-ti-záĭ), scãltizam (scãl-ti-zámŭ), scãltizatã (scãl-ti-zá-tã), scãltizari/scãltizare (scãl-ti-zá-ri) – (unã cu scãltsedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

suschir1

suschir1 (sus-chírŭ shi sús-chir) sn suschiri/suschire (sus-chí-ri shi sús-chi-ri) – anasa (greauã, cu lavã, ahãndoasã sh-niheamã ca lungã, multi ori cu plãnguti shi shcljimurãri) tsi u scoati omlu tsi aducheashti tu suflit un dor multu greu, unã dureari, nvirinari, cripari, etc.; uhtat, uftat, scãtsadzã;
(expr: suschir dit hicati = suschir ahãndos)
{ro: oftat}
{fr: soupir}
{en: sigh}
ex: mash suschir (uhtat) di muljeri; suschirlu (uhtatlu) ali mani; bãnash fãrã suschiri (uhtati, uhtãri); suschirili (uhtaturli) a meali va li avdã Dumnidzã; sã sculã cu mari suschir; scoasi un suschir amirãlu

§ suschirat1 (sus-chi-rátŭ) sn suschirati/suschirate (sus-chi-rá-ti) – (unã cu suschir1)
ex: va-nj ti duts cu sãnãtati, va-nj armãn pi suschirati (suschiri, uhtati)

§ suschiros (sus-chi-rósŭ) adg suschiroasã (sus-chi-rŭá-sã), suschirosh (sus-chi-róshĭ), suschi-roasi/suschiroase (sus-chi-rŭá-si) – cari uhteadzã multu, dipriunã; (fig: suschiros = tsi sh-u-adutsi cu unã boatsi tsi suschirã; adiljos, dolj, duljos, lãcrimos, duriros)
{ro: suspinător}
{fr: plaintif}
{en: who sighes often}
ex: cu-a ljei boatsi suschiroasã (tsi suschirã); s-ascultu njerla suschiroasã (fig: tsi pari cã suschirã dipriunã); shi valea-nj turnã grailu cu scljimuri, suschiros (fig: adiljos); cu vreari suschiroasã (mplinã di suschiri)

§ suschir2 (sus-chírŭ) vb I suschirai (sus-chi-ráĭ), suschiram (sus-chi-rámŭ), suschiratã (sus-chi-rá-tã), suschirari/suschirare (sus-chi-rá-ri) – scot dit cheptu unã anasã greauã, cu lavã, ahãndoasã sh-niheamã ca lungã, multi ori cu plãnguti shi shcljimurãri, di itia cã aduchescu tu suflit un dor greu, unã dureari, nvirinari, cripari, etc.; suschin, uftedz, uhtedz, nuchescu, scãltiz, scãltsedz;
(expr:
1: lu suschir = l-fac sã suschirã;
2: suschir dit hicati = suschir greu, ahãndos)
{ro: suspina}
{fr: soupirer}
{en: sigh}
ex: moi, curbane! trandafir, bana-nj tutã va-nj suschir (uhtedz); strigã suschirãnd, o, lai, dadã!; suschirã puljlji, suschirã; suschir ti tini; suschira sh-plãndzea, cã ti curma njilã mari; plãndzi, mãrata, shi suschirã (uhteadzã); aoa plãndzea, aoa suschira, cã taha nu u va bãrbat-su; cãtu-l simnarã tu tifteri shi suschirã grãmãticlu nãoarã; tuts gionjlji-l zilipsea shi tuti featili li suschira

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

treambur1

treambur1 (treám-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (frãndzãli) s-minã tu bãtearea-a vimtului; ãnj trec hiori tu trup (di arcoari, di fricã, etc.); trimbur, trembur, treamur, tremur, tramur, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu; firfiredz (frãndza);
(expr: nj-treamburã dintsãlj = lj-scãrcic dintsãlj)
{ro: tremura, frisona; (se) înfiora, îngrozi; foşni}
{fr: trembler, frémir, (s’)épouvanter}
{en: tremble, shake, frighten, terrify, vibrate; rustle (leaves)}
ex: dupã tsi dzãsi aesti zboari, acãtsã s-treamburã loclu; s-aspãre shi trimbura ca vearga (lãhtãrsea) ditru apã; plãndzi sh-treamburã ca pulj; acãtsã s-treamburã shi s-adarã guvojdi cu dintsãlj di fricã; unã boatsi, cari fãtsea s-treamburã muntsãlj shi pãdurli; acãtsã sã-lj treamburã carnea di pri nãsã ca nã frundzã scuturatã di vimtu

§ trembur1 (trém-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)
ex: lj-trimburã carnea di pi el di inati

§ trimbur (trím-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimbura-ri/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)

§ trimburat (trim-bu-rátŭ) adg trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburats (trim-bu-rátsĭ), trimburati/trimburate (trim-bu-rá-ti) – tsi s-ari minatã (loclu) dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi s-minã tu bãtearea-a vimtului (frãn-dzãli); trimurat, trãmurat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit; firfiridzat (frãndza)
{ro: tremurat, frisonat; înfiorat, îngrozit; foşnit}
{fr: tremblé, frémi, épouvanté}
{en: trembled, shaken, frightened, terrified, vibrated; rustled (leaves)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

uhtedz

uhtedz (uh-tédzŭ) vb I uhtai (uh-táĭ), uhtam (uh-támŭ), uhtatã (uh-tá-tã), uhtari/uhtare (uh-tá-ri) – scot dit cheptu unã anasã greauã, cu lavã, ahãndoasã sh-niheamã ca lungã, multi ori cu plãnguti shi shcljimurãri (di itia cã aduchescu tu suflit un dor greu, unã dureari, nvirinari, cripari, etc.); uftedz, suschin, suschir, nuchescu, scãltiz, scãltsedz;
(expr: veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari = zbor tsi-lj si dzãtsi a atsilui tsi easti spatal, tsi aspardzi tut tsi ari, fãrã si s-mindueascã cã va yinã dzãli greali cãndu nu va s-aibã tsi s-aspargã)
{ro: suspina, ofta}
{fr: soupirer}
{en: sigh}
ex: shidzu mpadi sh-uhtã (suschirã) nãoarã; s-turna ncãrcatã cu leamni dit pãduri, shi uhtã (suschirã) dit ilji; uhta dit bairli dit inimã; nu uhteadzã sh-ahãt, cã nu-i ghini; shadi shi uhteadzã ti nãsã

§ uhtat1 (uh-tátŭ) adg uhtatã (uh-tá-tã), uhtats (uh-tátsĭ), uhtati/uhtate (uh-tá-ti) – tsi ari scoasã dit cheptu un adiljat greu sh-ahãndos; (zbor, adiljat, etc.) scos dit cheptu, greu shi ahãndos; uftat, suschinat, suschirat, nuchit, scãltizat, scãltsidzat
{ro: suspinat, oftat}
{fr: soupiré}
{en: sighed}

§ uhta-ri/uhtare (uh-tá-ri) sf uhtãri (uh-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva uhteadzã; uftari, suschinari, suschirari, nuchiri, scãltizari, scãltsidzari
{ro: acţiunea de a suspina, de a ofta}
{fr: action de soupirer}
{en: action of sighing}
ex: uhtarea bratslu-nj leagã; shi-lj dzãsi cu dor sh-cu uhtari dit frãndzili di hicati

§ uhtat2 (uh-tátŭ) sn uhtati/uhtate (uh-tá-ti) shi uhtaturi (uh-tá-turĭ) – anasa (greauã, cu lavã, ahãndoasã sh-niheamã ca lungã, multi ori cu plãnguti shi shcljimurãri) tsi u scoati omlu tsi uhteadzã; uftat, suschir
{ro: oftat}
{fr: soupir}
{en: sigh}
ex: bair di uhtati

§ uftedz (uf-tédzŭ) vb I uftai (uf-táĭ), uftam (uf-támŭ), uftatã (uf-tá-tã), uftari/uftare (uf-tá-ri) – (unã cu uhtedz)
ex: lã yini tut s-ufteadzã; ufta mãrata shi sh-frãndzea mãnjli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zghilescu

zghilescu (zghi-lés-cu) vb IV zghilii (zghi-líĭ), zghileam (zghi-leámŭ), zghilitã (zghi-lí-tã), zghiliri/zghilire (zghi-lí-ri) –
1: bag unã boatsi sãnãtoasã (tra s-mi-avdã cariva ma ghini, s-lji grescu tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); zgljescu, strig, astrig, aurlu, huescu, hulutescu;
2: scot unã boatsi lungã sh-vãrtoasã tsi tsã lja urecljili sh-a curi iho poati si s-avdã di diparti; vãzescu, vãxescu, vuzuescu;
3: plãngu multu trã un mortu (cu zghicuri shi shcljimurãri); butsescu, jilescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, arãdãsescu, arãdhãpsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, plãngu, cãntu
{ro: chiui, striga, răsuna, rezona; boci}
{fr: crier, pousser des cris; résonner, retentir; pleurer, (se) lamenter}
{en: shout, yell; resound, reverberate; lament, wail}
ex: lala cãrteashti sh-teta zghileashti (angucitoari: brava shi cljiitsa); tsi zghileashti (plãndzi) ashi ficiorlu?; nu lj-easti arshini di zghileashti ashi?; plãmshu, zghilii ma nu feci tsiva; nu zghilea cã va ti-avdã lumea; zghilescu (aurlã, arãsunã) muntsãlj shi lãilji cãnj; cari zghileashti, lucru nu bitseashti; ea bãgats di lu zghilits (jilits); s-lu zghilim (miryiuluxim) Fetlu cu jali; lj-u intrã pri zvercã cu ciumaga shi-lj zghilea (sh-lj-aurla); acatsã di zghileashti cãt putea; acãtsarã lumea si zghileascã di tuti pãrtsãli; bãgã sã zghileascã cu boatsi, sã s-deapirã; atsia di-atsia zghilea, cãt lu ncãpea gura; di pri bunili, zghili cu boatsi; zghileashti di tsi-arupi inima; acãtsarã s-plãngã shi sã zghileascã di fricã; s-veadã tsi ari di zghileashti ca turbatã; bãgã botsli si zghileascã, si-sh frãngã mãnjli; s-aspãre multu shi vru si zghileascã

§ zghilit (zghi-lítŭ) adg zghilitã (zghi-lí-tã), zghilits (zghi-lítsĭ), zghiliti/zghilite (zghi-lí-ti) –
1: tsi easti scos din gurã cu boatsi sãnãtoasã; zgljit, strigat, astrigat, aurlat, huit, huhutit;
2: tsi easti grit cu un vrondu lungu a curi iho s-avdi di diparti; vãzit, vãxit, vuzuit;
3: (mortul) tsi easti plãmtu shi jilit (cu zghicuri shi shcljimurãri); miryiuluxit, mirulyisit, arãdãsit, arãdhãpsit, arãbdã-sit, arãvdãsit, butsit, jilit, plãmtu, cãntat trã jali
{ro: strigat, răsunat, rezonat; bocit}
{fr: crié, poussé des cris; résonné, retenti; lamenté}
{en: shouted, yelled; resounded, reverberated; lamented, wailed}

§ zghiliri/zghilire (zghi-lí-ri) sf zghiliri (zghi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva zghileashti; zgljiri, strigari, astrigari, aurlari, huiri, huhutiri; vãziri, vãxiri, vuzuiri; miryiuluxiri, mirulyisiri, arãdãsiri, arãdhãpsiri, arãbdãsiri, arãvdãsiri, butsiri, jiliri, plãndzeari, cãntari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn