DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agnanghea

agnanghea (ag-nán-ghĭa) adv – di-alantã parti, ãn fatsã, andicra, andicrita, carshi
{ro: vizavi}
{fr: vis-à-vis}
{en: opposite, across}
ex: di agnanghea (di carshi), ãl mutrea; stãtu agnanghea (n fatsã, di-alantã parti)

§ agnanghiu (agh-nán-ghĭu) sn agnanghiuri (agh-nán-ghĭurĭ) – unã dzeanã di iu omlu poati s-veadã diparti locurli di deavãrliga; atsea tsi veadi omlu cãndu mutreashti ca di diparti, un loc tsi s-aspuni nãintea-a ocljilor; videari
{ro: privelişte}
{fr: vue, panorama}
{en: sight, panorama}

§ agnãnghipsescu (agh-nãn-ghip-sés-cu) vb IV agnãnghipsii (agh-nãn-ghip-síĭ), agnãnghip-seam (agh-nãn-ghip-seámŭ), agnãnghipsitã (agh-nãn-ghip-sí-tã), agnãnghipsiri/agnãnghipsire (agh-nãn-ghip-sí-ri) – mutrescu ca di diparti locurli di deavãrliga; mutrescu cu mintea ca dit yis; mutrescu un aghnanghiu
{ro: privi contemplând, contempla}
{fr: regarder de loin, contempler}
{en: view as from a distance, contemplate}
ex: agnãnghipsinda (mutrinda ca di diparti, ca tu yis) cãljurli

§ agnãnghipsit (agh-nãn-ghip-sítŭ) adg agnãnghipsitã (agh-nãn-ghip-sí-tã), agnãnghipsits (agh-nãn-ghip-sítsĭ), agnãnghipsiti/agnãnghipsite (agh-nãn-ghip-sí-ti) – tsi easti mutrit ca di diparti sh-cu mintea ca dit yis
{ro: privit, contemplat}
{fr: regardé de loin, contemplé}
{en: viewed as from a distance, contemplated}

§ agnãnghipsiri/agnãnghipsire (agh-nãn-ghip-sí-ri) sf agnãnghipsiri (agh-nãn-ghip-sírĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu mutreashti aghnanghiul din fatsã; mutriri ca di diparti sh-cu mintea ca dit yis
{ro: acţiunea de a privi, de a contempla; privire}
{fr: action de regarder de loin, contempler}
{en: action of viewing as from a distance, of contemplating}

§ agnãndipsescu (agh-nãn-dip-sés-cu) vb IV agnãndipsii (agh-nãn-dip-síĭ), agnãndipseam (agh-nãn-dip-seámŭ), agnãndipsitã (agh-nãn-dip-sí-tã), agnãndipsiri/agnãndipsire (agh-nãn-dip-sí-ri) – (unã cu agnãnghipsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mpiltescu

mpiltescu (mpil-tés-cu) vb IV mpiltii (mpil-tíĭ), mpilteam (mpil-teámŭ), mpiltitã (mpil-tí-tã), mpiltiri/mpiltire (mpil-tí-ri) – bag deadun hiri sh-li shuts i li-anvãrtescu un tu-alantu (di lãnã, tra s-fac pãrpodz, di per tra s-fac cusitsi, etc.); mplitescu, amplãtescu, mplãtescu, plitescu
{ro: împleti}
{fr: natter}
{en: plait, braid}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); tsintsi surãritsã, tu-unã cãmãshitsã aclo s-avinã, tra si s-acatsã (angucitoari: atsili di mpiltiri); mpilteashti pãrpodz; lji mpilti nã curunã di flori

§ mpiltit (mpil-títŭ) adg mpiltitã (mpil-tí-tã), mpiltits (mpil-títsĭ), mpiltiti/mpiltite (mpil-tí-ti) – (hiri) bãgati deadun, shutsãti i anvãrtiti un tu-alantu; mplitit, amplãtit, mplãtit, plitit
{ro: împletit}
{fr: natté}
{en: plaited, braided}
ex: avea un rugoz mpiltit mushat

§ mpiltiri/mpiltire (mpil-tí-ri) sf mpiltiri (mpil-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mpilteashti; mplitiri, amplãtiri, mplãtiri, plitiri
{ro: acţiunea de a împleti; împletire}
{fr: action de natter}
{en: action of plaiting, of braiding}
ex: mpiltirea nu easti un lucru greu

§ mplitescu (mpli-tés-cu) vb IV mplitii (mpli-tíĭ), mpliteam (mpli-teámŭ), mplititã (mpli-tí-tã), mplitiri/mplitire (mpli-tí-ri) – (unã cu mpiltescu)
ex: easti ninga njicã, nu poati si shi mpliteascã cusitsa

§ mplitit (mpli-títŭ) adg mplititã (mpli-tí-tã), mplitits (mpli-títsĭ), mpliti-ti/mplitite (mpli-tí-ti) – (unã cu mpiltit)

§ mplitiri/mplitire (mpli-tí-ri) sf mplitiri (mpli-tírĭ) – (unã cu mpiltiri)
ex: mplitirea (mpiltirea-a perlui) a nveastãljei atsea noaua s-fatsi cu cãntitsi

§ amplãtescu1 (am-plã-tés-cu) vb IV amplãtii (am-plã-tíĭ), amplãteam (am-plã-teámŭ), amplãtitã (am-plã-tí-tã), amplãti-ri/amplãtire (am-plã-tí-ri) – (unã cu mpiltescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

platan

platan (plá-tanŭ) sm platanj (plá-tanjĭ) – arburi-analtu sh-mushat, tsi creashti cu truplu veardi shi gros (tsi poati s-agiungã pãnã la 1m), cu coaji sivã cari s-disfatsi ca peturi-peturi suptsãri di pi truplu-a arburilui, cu-unã curunã mari dit cari es lumãchi groasi, multu disfapti sh-teasi, cu frãndzãli mãri tsi sh-u-aduc cu-unã palmã di om, cu fructili adunati stog ma multi tu-un loc, ca unã topã, cu cuditsa lungã tsi sta earna pri arburi; pi truplu-a arburilui; platãn, plãtin, paltãn, paltin, rapun, plãtãnic, plãtãnjeu
{ro: platan, paltin}
{fr: platane}
{en: plane tree}
ex: ved un shoput, sum un platan; s-culcã sum platan; s-nu durnjits sum platan, ma s-misurats trei stremati di la nãs diparti sh-aclo s-vã culcats; seara agiungu la platan, un platan cu alumãchili teasi shapti urghii largu; lã dimãndã s-nu s-culcã sum platan

§ platãn (plá-tãnŭ) sm pla-tãnj (plá-tãnjĭ) – (unã cu platan)

§ plãtin (plã-tínŭ) sm plãtinj (plã-tínjĭ) – (unã cu platan)

§ paltãn (pál-tãnŭ) sm paltãnj (pál-tãnjĭ) – (unã cu platan)

§ paltin (pál-tinŭ) sm paltinj (pál-tinjĭ) – (unã cu platan)
ex: nj-si discurma sum aumbra di paltin

§ plãtãnic (plã-tã-nícŭ) sm platãnits (plã-tã-nítsĭ – platan njic; plãtãnjeu
{ro: platan mic}
{fr: petit platane}
{en: small plane tree}

§ plãtãnjeu (plã-tã-njĭéŭ) sm plãtãnjei (plã-tã-njĭéĭ) – (unã cu plãtãnic)

§ plãtãnami/plãtãname (plã-tã-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di platanj; pãduri di platanj
{ro: pădure de platani}
{fr: forêt de platanes}
{en: forest of plane trees}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

rapun

rapun (rá-punŭ) sm rapunj (rá-punjĭ) – arburi-analtu sh-mushat, tsi creashti cu truplu veardi shi gros (tsi poati s-agiungã pãnã la 1m), cu coaji sivã cari s-disfatsi ca peturi-peturi suptsãri di pi truplu-a arburilui, cu-unã curunã mari dit cari es lumãchi groasi, multu disfapti sh-teasi, cu frãndzãli mãri tsi sh-u-aduc cu-unã palmã di om, cu fructili adunati stog ma multi tu-un loc, ca unã topã, cu cuditsa lungã tsi sta earna pi truplu-a arburilui; platan, platãn, plãtin, paltãn, paltin, plãtãnic, plãtãnjeu
{ro: platan, paltin}
{fr: platane}
{en: plane tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã