DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arisescu

arisescu (a-ri-sés-cu) (mi) vb IV arisii (a-ri-síĭ), ariseam (a-ri-seámŭ), arisitã (a-ri-sí-tã), arisiri/arisire (a-ri-sí-ri) – aduchescu unã vreari sh-unã harauã tu cheptu (tu inimã, tu suflit) cãndu ved tsiva i cariva; ãnj platsi cariva i tsiva (cãndu-l am ãn fatsã); nj-intrã cariva i tsiva tu vreari (shi voi s-lu am, s-lji zburãscu, s-hiu cu el, etc.); mi hãrsescu cãndu-l ved sh-voi s-hiu cu cariva (sã zburãscu, s-lu am ãn fatsã, etc.); nj-lja hari; lj-fac hazi, bag (nj-intrã) tu oclju; nj-arãdi budza, nj-u va (nji s-aundzi) inima (suflitlu), etc.; arãsescu, plac, voi
{ro: plăcea}
{fr: plaire, agréer, aimer}
{en: like, love}
ex: si-nj ti veadã s-ti-ariseascã (s-lji intsrã tu oclju, s-ti va); tsiva nu sh-ariseashti (tsiva nu-sh va, nu-lj va inima); mi-arisi (nj-platsi) aestu gioni; ghela-a ta mi-ariseashti (u voi cã easti nostimã); lj-avea arisitã (lj-avea loatã hari) feata; va si s-aflã vãrnu cari s-mi-ariseascã (s-mi va) sh-mini

§ arisit (a-ri-sítŭ) adg arisitã (a-ri-sí-tã), arisits (a-ri-sítsĭ), arisiti/arisite (a-ri-sí-ti) – cari ari hãri tsi-l fac omlu s-lu (s-u) placã (ariseascã); arãsit, plãcut, vrut
{ro: plăcut, agreabil, simpatic}
{fr: plu, aimé; agréable, sympatique}
{en: liked, loved; pleasant, likable, agreable}

§ arisiri/arisire (a-ri-sí-ri) sf arisiri (a-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ariseashti tsiva; atsea tsi-aducheshti cãndu ti-ariseashti tsiva i cariva; arãsiri, plãtseari, vreari
{ro: acţiunea de a plăcea, de a iubi; plăcere}
{fr: action de plaire, d’agréer, d’aimer; bon plaisir, gré, envie de plaire}
{en: action of liking, of loving; pleasure}

§ arãsescu (a-rã-sés-cu) (mi) vb IV arãsii (a-rã-síĭ), arãseam (a-rã-seámŭ), arãsitã (a-rã-sí-tã), arãsiri/arãsire (a-rã-sí-ri) – (unã cu arisescu)
ex: pri cari gioni sh-arãseashti (l-platsi), pri-atsel nãsã si sh-lu lja; mi-arãseashti (voi, nj-platsi) s-lucredz

§ arãsit (a-rã-sítŭ) adg arãsitã (a-rã-sí-tã), arãsits (a-rã-sítsĭ), arãsiti/arãsite (a-rã-sí-ti) – (unã cu arisit)
ex: arãsit (vrut) di lumea tutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

beti/bete

beti/bete (bé-ti) sf pl(?) – lugurii tsi nu ti-ariseashti sh-tr-atsea tsã yini greu s-u fats (s-u dzãts, etc.)
{ro: lucru neplăcut, de peste inimă}
{fr: malaisé (a faire, à dire, etc.)}
{en: unpleasant (to say, to do, etc.)}
ex: ca beti (anapudã) lugurii nã yini; sh-a lui lj-yinea beti (di pristi inimã) s-u facã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bindisescu

bindisescu (bin-di-sés-cu) vb IV bindisii (bin-di-síĭ), bindiseam (bin-di-seámŭ), bindisitã (bin-di-sí-tã), bindisiri/bindisire (bin-di-sí-ri) – mi-arãseashti un lucru; lu-aflu pri cariva (tsiva) dupã gustul a meu; mi portu ghini, caldu cu cariva sh-lj-aspun uspitsãlji (filii) sh-tinjii; mi-arãseashti un lucru shi-l voi ma multu di-un altu; saidisescu, sãldisescu, l-dau di mãnear; l-dau di curauã, prutimsescu
{ro: plăcea; da atenţie; prefera}
{fr: plaire; avoir des attentions pour quelqu’un; préférer}
{en: like; prefer, show friendliness towards somebody}
ex: nu-nj bindisi (nu mi-arãsi) fustanea; u! laea, laea, nu mi bindisea (nu mi bãga di oarã, nu mi da di mãnear)

§ bindisit (bin-di-sítŭ) adg bindisitã (bin-di-sí-tã), bindisits (bin-di-sítsĭ), bindisiti/bindisite (bin-di-sí-ti) – tsi easti arãsit di cariva; tsi easti pri gustul a unui; tsi easti dat di mãnear; saidisit, sãldisit, prutimsit
{ro: plăcut, căruia i s-a dat atenţie; preferat}
{fr: plu; qui a reçu des attentions de quelqu’un; préféré}
{en: liked; preferred, who is shown friendliness}

§ bindisi-ri/bindisire (bin-di-sí-ri) sf bindisiri (bin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bindiseashti un lucru, cãndu s-poartã ghini shi caldu cu cariva; saidisiri, sãldisiri, prutimsiri
{ro: acţiunea de a plăcea; de a da atenţie; de a prefera}
{fr: action de plaire; d’avoir des attentions pour quelqu’un; de préférer}
{en: action of liking; of preferring, of showing friendliness towards somebody}

§ biindisescu (bi-in-di-sés-cu) vb IV biindisii (bi-in-di-síĭ), biindiseam (bi-in-di-seámŭ), biindisitã (bi-in-di-sí-tã), biindisi-ri/biindisire (bi-in-di-sí-ri) – (unã cu bindisescu)

§ biindisit (bi-in-di-sítŭ) adg biindisitã (bi-in-di-sí-tã), biindisits (bi-in-di-sítsĭ), biindisiti/biindisite (bi-in-di-sí-ti) – (unã cu bindisit)

§ biindisiri/biindisire (bi-in-di-sí-ri) sf biindisiri (bi-in-di-sírĭ) – (unã cu bindisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

blãndur

blãndur (blắn-durŭ) sn blắn-durĭ) – boatsi (niho, hãvã, nubeti, miludii) dultsi, diznjirdãtoari, mplinã di milanculii, etc.
{ro: sunet plăcut}
{fr: son plaisant, mélodie câline, caressante}
{en: tender sound, sweet melody}
ex: suschirãri di vimtu ca blãndurlu (dultsili niho) a cavalui

§ blãnduredz (blãn-du-rédzŭ) vb I blãndurai (blãn-du-ráĭ), blãnduram (blãn-du-rámŭ), blãnduratã (blãn-du-rá-tã), blãndurari/blãndurare (blãn-du-rá-ri) – cãntu i bat unã fluearã (avyiulii, clarinã, etc.) cu blãndur, lãnguros, diznjirdãtor, cu dultseami, cu milanculii, etc.
{ro: cânta melancolic}
{fr: chanter, jouer d’une manière caressante}
{en: sing or play tenderly, melancholically}
ex: blãndura jilos un caval

§ blãndurat (blãn-du-rátŭ) adg blãnduratã (blãn-du-rá-tã), blãndurats (blãn-du-rátsĭ), blãndurati/blãndurate (blãn-du-rá-ti) – (boatsi, cãntic) tsi s-avdi dultsi, diznjirdãtor, lãnguros
{ro: cântat melancolic}
{fr: chanté, joué d’une manière caressante}
{en: sung or played tenderly, melancholically}

§ blãndurari/blãndurare (blãn-du-rá-ri) sf blãndurãri (blãn-du-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã boatsi s-avdi blãnduratã
{ro: acţiunea de a cânta melancolic}
{fr: action de chanter ou de jouer d’une manière caressante}
{en: action of singing or playing tenderly, melancholically}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bun1

bun1 (búnŭ) adg bunã (bú-nã), bunj (búnjĭ), buni/bune (bú-ni) – tsi ari hãri cãftati shi vruti di lumi; (om) cari nu fatsi arãu; (om) cari fatsi bunets tu lumi, (om) cari agiutã lumea cãndu ari ananghi, etc.; bunac;
(expr:
1: bunlu-a bunjlor, (om) bun ca pãnea-atsea calda; bun, zahari; bun, si-l badz pri-aranã; bun, cum nu-ari faptã altu fisea; etc. = (om) multu bun; om di nai ma bunjlji;
2: nj-easti bun = mi-ariseashti;
3: u-aflu bunã = u-aflu cã easti ghini (cã undzeashti, cã-lj si cadi, cã-lj hãrzeashti, etc.);
4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver;
5: bunjlji a hoarãljei = oaminjlji di frãmti a hoarãljei; mãrlji a hoarãljei;
6: bunã-vã oara; bunã-vã dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cãndu s-adunã i s-disparti;
7: di bun, ma bun = cu cãt treatsi chirolu, cu-ahãt ma bun s-fatsi;
8: Multu Bune! = Dumnidzale!;
9: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mash cu bunets sh-va si s-poartã ghini cu tutã dunjaea)
{ro: bun}
{fr: bon}
{en: good}
ex: di bunili (di lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidzã; n casã ari tuti bunili (tuti lucrili buni di cari ari ananghi); easti bun ca pãnea-atsea caldã
(expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun
(expr: prot cusurin); nj-easti bunã
(expr: mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bunã
(expr: nu ti-ariseashti); adzã easti cu bunili
(expr: adzã li veadi tuti cu inima mplinã di harauã, easti ifhãrãstisit di banã, u va lumea sh-va s-facã mash bunets)

§ nibun (ni-búnŭ) adg nibunã (ni-bú-nã), nibunj (ni-búnjĭ), nibuni/nibune (ni-bú-ni) – tsi nu easti bun; tsi nu-ari hãri cãftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi (om arãu ca, bunãoarã, om cari nu-agiutã lumea cãndu ari ananghi, cari fatsi arãu, etc.); tsi easti-arãu; tsi easti glar;
(expr: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni)
{ro: rău, prost}
{fr: mauvais, niais}
{en: bad, stupid}
ex: nibuni (slabi, arali) zãcoani; s-lã lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbodhur; carnea azã easti nibunã (nu easti bunã, easti aspartã, aludzãtã)

§ bun2 (búnŭ) sn buni/bune (bú-ni) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã bun; harea tsi pãrãstiseashti un lucru tsi nu easti arãu, slab; ghineatsã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lizeti/lizete

lizeti/lizete (li-zé-ti) sf lizets (li-zétsĭ) – plãtsearea tsi u-aducheashti omlu cãndu gustã tsiva cu bunã nustimadã, nustimadã, gustu (bun)
{ro: gust plăcut, plăcere}
{fr: bon goût, délice, plaisir}
{en: pleasant taste, pleasure, delight}
ex: nu lj-ari aflatã ninga lizetea (gustul); nu u loa cu lizeti; feata easti mushatã ma nu-ari lizeti (gustu); lizeti (gustu, nustimadã bunã) avurã lucanitslji

§ lizetliu (li-zet-líŭ) adg (shi adv invar) lizetlii/lizetlie (li-zet-lí-i), lizetlii (li-zet-líĭ), lizetlii (li-zet-líĭ) – tsi ari bunã nustimadã; tsi ari gustu bun; tsi easti nostim; gustos, nostim
{ro: gustos, nostim, agreabil}
{fr: de bon goût, savoureux, agréable}
{en: tasty, savoury, pleasant}
ex: lizetliu gheli fatsi; lisetlii (nostimã, cu gustu) muljari ari; shtii s-facã lucantsã lizetlii (gustosh)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nostim

nostim (nós-timŭ) adg nostimã (nós-ti-mã), nostinj (nós-tinjĭ), nostimi/nostime (nós-ti-mi) – tsi ari unã lizeti (un gustu) tsi u-ariseashti omlu; tsi ari unã bunã nustimadã; gustos, lizetliu;
(expr: om nostim = om cu gustu; om cu cari ti-ariseashti s-tsã trets oara cã zburashti ghini, fatsi shicadz, ti fatsi s-arãdz, etc.; nustimac)
{ro: gustos, nostim, agreabil}
{fr: de bon goût, savoureux, ragoû-tant, agréable, gentil}
{en: tasty, savoury, pleasant}
ex: mãcari nostimã (gustoasã); nostimã fu ghela; easti nostim (tsi ti-ariseashti, cu gustu), mushat; nostimili turturi; bium yin nostim (gustos); adrã mãcãri, piti, pulj friptsã, dultsenj, cãtãihi sh-alti, tsi s-ts-alindzi dzeaditli cãndu s-mãts, ahãntu nostimi; nveasta-al Petri easti nostimã
(expr: cu gustu); vinji acasã cu-unã featã nostimã
(expr: mushuticã, cu gustu)

§ nustimadã (nus-ti-má-dã) sf nustimãdz (nus-ti-mắdzĭ) – harea tsi u-ari unã mãcari cari da un gustu bun (nostim, aleptu, ahoryea di gustul a altor mãcãri), tsi lu-ariseashti omlu cãndu u bagã n gurã; gustu bun; nustimeatsã, lizeti;
(expr: dzãtsi (fatsi) unã nustimadã = dzãtsi (fatsi) unã shicai bunã)
{ro: gust plăcut, savoare}
{fr: bon goût, saveur; gentillesse}
{en: good taste, flavour}
ex: nustimadã (gustu bun), lucru mari; nu ari nustimadã (gustu, lizeti) bunã

§ nustimeatsã (nus-ti-meá-tsã) sf nustimets (nus-ti-métsĭ) – (unã cu nustimadã)

§ nustimac (nus-ti-mácŭ) adg nustimacã (nus-ti-má-cã), nustimats (nus-ti-mátsĭ), nustimatsi/nustimatse (nus-ti-má-tsi) – (om) tsi easti cu gustu; tsi ari gustu; (om) cu cari ti-ariseashti s-tsã trets oara cã zburashti ghini (fatsi shicadz, ti fatsi s-arãdz, etc.); cu hari; cu gustu; nostim, harish, haresh, lughearic, simpatic
{ro: simpatic, agreabil}
{fr: sympathique, agréable}
{en: sympathetic, likable, pleasant}
ex: un gioni nustimac (cu gustu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pinacuto

pinacuto (pi-na-cu-tó) sm pinacutadz (pi-na-cu-tádzĭ) – scãndura pri cari s-bagã cãrvealea di pãni tra s-hibã purtatã la cireap; pnacuto, placuto
{ro: scândura cu care se transportă pâinea la cuptor}
{fr: planche à porter les pains au four; sébile}
{en: wooden bowl}

§ pnacuto (pna-cu-tó) sm pnacutadz (pna-cu-tádzĭ) – (unã cu pinacuto)

§ placuto (pla-cu-tó) sm placutadz (pla-cu-tádzĭ) – (unã cu pinacuto)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plac

plac (plácŭ) vb II plãcui (plã-cúĭ), plãtseam (plã-tseámŭ) plãcutã (plã-cú-tã), plãtseari/plãtseare (plã-tseá-ri) – aduchescu unã vreari sh-unã harauã tu cheptu (tu inimã, tu suflit) cãndu ved tsiva i cariva; nj-intrã cariva i tsiva tu vreari; mi-arãseashti cariva i tsiva; nj-lja hari; lj-fac hazi, bag (nj-intrã) tu oclju; nj-arãdi budza, nj-u va (nji s-aundzi) inima (suflitlu), etc.; arisescu, arãsescu, voi
{ro: plăcea}
{fr: plaire, agréer, aimer}
{en: like, love}
ex: ãts platsi? (ti-ariseashti?, l-vrei?); cari gioni ts-platsi (ti-ariseashti, vrei); ripanea-alasã nã voahã cari nu platsi la (nu u-ariseashti) tutã dunjaea; s-vrure, ghini, s-nu vrure, tsi vã platsi fatsits

§ plãcut (plã-cútŭ) adg plãcutã (plã-cú-tã), plãcuts (plã-cútsĭ), plãcuti/plãcute (plã-cú-ti) – cari ari hãri tsi-l fac omlu s-lu (s-u) ariseascã; arisit, arãsit, vrut
{ro: plăcut, agreabil, simpatic}
{fr: plu, aimé; agréable, sympatique}
{en: liked, loved; pleasant, likable, agreable}

§ plãtseari/plãtseare (plã-tseá-ri) sf plãtseri (plã-tsérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ariseashti tsiva; atsea tsi-aducheshti cãndu ti-ariseashti tsiva i cariva; arisiri, arãsiri, vreari
{ro: acţiunea de a plăcea, de a iubi; plăcere}
{fr: action de plaire, d’agréer, d’aimer; plaisir}
{en: action of liking, of loving; pleasure}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã