DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chefal

chefal (chĭe-fálŭ) sm chefalj (chĭe-fáljĭ) – numã tsi s-da la ma multi soi di pescu di-amari, arãspãndit pristi tut tu lumi, cu partea di nsus a caplui, mari sh-plãciutatã (plisatã); sirtar
{ro: chefal}
{fr: muge, mulet, ombre de mer (poisson)}
{en: mullet, umber}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chelchi/chelche

chelchi/chelche (chĭél-chi) sf cheltsi (chĭél-tsi) –
1: luyurii (geami) prit cari s-veadi sh-cu cari s-adarã putiri (geamea di la firidz, matuyeali ti oclji, shishi, etc.);
2: unã soi di vas njic faptu maxus trã beari apã (yin, arãchii, etc.), prit cari s-veadi tsi s-aflã nuntru (di-aradã, ma nu totna); chelcã, chelcu, chelci, yilii, ploscã, putir, putiri, cupã, scafã, cufii, arucucotir, arcucotir, rucucotir;
3: vas njic di lemnu (cheali, metal, etc.) stronghil shi plãciutat tu cari s-tsãni biuturã shi s-poartã multi ori di mesi spindzurat di curauã; ploscã, ploascã, cofã, covã, cini
{ro: sticlă; pahar, ploscă}
{fr: verre, verre à boire, bouteille, gourde}
{en: glass; glass for drinking, flask (of brandy, etc.), gourd, canteen}
ex: scamnu di chelchi (yilii, geami); avem multi scafi di chelchi (yilii); dã-nj unã chelchi (arucucotir, putir njic) di-arãchii; chelchi (putiri, ploscã) di arãchii

§ chelcã (chĭél-cã) sf cheltsi (chĭél-tsi) – (unã cu chelchi)

§ chelcu (chĭél-cu) sn cheltsi (chĭél-tsi) – (unã cu chelchi)

§ chelci/chelce (chĭél-ci) sf cheltsi (chĭél-tsi) – (unã cu chelchi)
ex: lo chelcea (putirea) cu apã

§ chilchirii/chilchirie (chil-chi-rí-i) sf chilchirii (chil-chi-ríĭ) – multimi di cheltsi
{ro: sticlărie}
{fr: quantité de verres (bouteilles, etc.)}
{en: quantity of glasses (flasks, etc.}
ex: lji s-avea adunatã multã chilchirii (multimi mari di cheltsi)

§ chelchirii/chelchirie (chĭel-chi-rí-i) sf chelchirii (chĭel-chi-ríĭ) – (unã cu chilchirii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cini/cine

cini/cine (cí-ni) sf cinj (cínjĭ) – vas njic di lemnu (cheali, metal, etc.) stronghil shi plãciutat tu cari s-tsãni biuturã shi s-poartã multi ori di mesi spindzurat di curauã (i pri cal spindzurat di shauã); cofã, covã, ploscã, ploascã, chelchi
{ro: ploscă}
{fr: gourde, seille (à vin)}
{en: canteen}
ex: plosca i cinea cu yin; cãti unã cini i ploscã cu yin

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciuplescu

ciuplescu (cĭu-plés-cu) (mi) vb IV ciuplii (cĭu-plíĭ), ciupleam (cĭu-pleámŭ), ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) – zmoatic unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; alas urmi pi trup cu agudirea tsi nj-u fac; zmoatic, zmurtic, zdrumin, stulcinedz, stultsin, plãciutedz, chisedz, etc.; (fig: u ciuplescu = (i) u fur, u spãstrescu, u-agudescu, u sec, u bag tu tastru, etc.; (ii) u ngljit, u-ascapit, u bucusescu, u ciucutescu, u-arucutescu (tu gãrgãlan), u-adun (tu fuljinã), etc.)
{ro: stâlci, zdrobi}
{fr: contussionner, aplatir, écraser}
{en: crush, flatten, bruise}
ex: cãdzu nã ploaci shi-nj ciupli mãna; mi ciuplii la unglji; va s-ducã s-ciupleascã (fig: s-furã, s-agudeascã, si spãstreascã) fluriili; el n-avea ciuplitã (fig: furatã, aguditã, spãstritã) cãpeastrili; nj-ciupli (fig: nj-furã) unã caprã; edlu-aestu fridzets-lu shi ciuplits-lu (fig: mãcats-lu, arucutits-lu tu gãrgãlan)

§ ciuplit (cĭu-plítŭ) adg ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciuplits (cĭu-plítsĭ), ciupliti/ciuplite (cĭu-plí-ti) – tsi easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strin-dzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi easti cu urmi pi trup di agudirea tsi sh-u featsi; zmuticat, zmurticat, zdruminat, stulcinat, stultsinat, plãciutat, chisat, etc.
{ro: stâlcit, zdrobit}
{fr: contussionné, aplati, écrasé}
{en: crushed, flattened, bruised}

§ ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) sf ciupliri (cĭu-plírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ciupleashti tsiva; zmuticari, zmurticari, zdru-minari, stulcinari, stultsinari, plãciutari, chisari, etc.
{ro: acţiunea de a stâlci, de a zdrobi; stâlcire, zdrobire}
{fr: action de contussionner, d’aplatir, d’écraser}
{en: action of crushing, of flattening, of bruising}

§ niciuplit (ni-cĭu-plítŭ) adg niciuplitã (ni-cĭu-plí-tã), niciuplits (ni-cĭu-plítsĭ), niciupliti/niciuplite (ni-cĭu-plí-ti) – tsi nu easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi nu easti ciuplit
(expr: om niciuplit = om di la oi, aplo, nipilichisit, badzara, tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi)
{ro: nestâlcit, nezdrobit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cofã

cofã (có-fã) sf cofi/cofe (có-fi) – vas njic di lemnu (ca unã shishi di cheali i metal, stronghilã shi plãciutatã) tu cari s-tsãni biuturã shi s-poartã multi ori di mesi spindzurat di curauã (i pri cal spindzurat di shauã); covã, ploscã, ploascã, chelchi, cini; (fig:
1: cofã = cap di om (pravdã); cãrãfetã, cãrfetã, cãpitsãnã, cocã, ciufutinã, ftinã, puscar, cãrtsunã, ciuturã, curcubetã, etc.; expr:
2: nu-nj talji cofa = nj-yini greu s-aduchescu;
3: u bag tu cofã = u-aduchescu sh-u bag ghini tu minti tra s-nu u-agãrshescu)
{ro: ploscă}
{fr: gourde, seille (à vin)}
{en: canteen}
ex: am nã featã mult mushatã, di cusitsã-i spindzuratã, cãnd u ljai ãmbratsã, sh-u mutreshti n fatsã, u strindz cu vreari, shi n gurã u bash, ti saturi di njari sh-nu-ts yini s-u-alash (angucitoari: cofa); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: cofa); ne urãtã-i, ne mushatã-i ama tu bãshari, dultseami sh-ari (angucitoari: cofa); cofa cu mini u trag, mãnjli tu nãsã u bag (angucitoari: gepea); lã umplu cofa (plosca) cu yin; s-lja nã cofã cu yin si-lj da; unã gãljinã friptã sh-unã cofã cu yin; scosh dit puts, tsintsi cofi cu apã; lo cofa, umplu nã scafã sh-lj-u deadi s-u bea; nu li bagã tu cofã
(expr: nu li-aducheashti, nu li-ascultã tra si sh-aducã ma nãpoi aminti); nu-lj talji cofa
(expr: nu para aducheashti lishor tsi-lj si spuni)

§ covã (có-vã) sf covi/cove (có-vi) – (unã cu cofã)
ex: adu apã cu cova

§ cufitsã (cu-fí-tsã) sf cufitsã (cu-fí-tsã) – cofã njicã
{ro: ploscă mică}
{fr: petite gourde}
{en: small canteen}
ex: bãgash tsiva tu cufitsã?
(expr: aduchish tsiva? bãgash tsiva tu carafetã?)

§ cufii/cufie (cu-fí-i) sf cufii (cu-fíĭ) – vas njic faptu maxus trã beari apã (yin, arãchii, etc.) prit cari s-veadi tsi s-aflã nuntru (di-aradã, faptu di yilii, ma nu totna); putir, putiri, yilii, chelcã, chelcu, chelchi, chelci, cupã, scafã, arucucotir, arcucotir, rucucotir
{ro: pahar}
{fr: verre à boire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

guljano

guljano (gu-ljĭa-nó) sm guljanadz (gu-ljĭa-nádzĭ) – pescu mari di apã dultsi, bun tu mãcari, cu truplu lungu, ma largu tu partea di nãinti sh-fãrã pãrdzits (aspri, ljushpi, soldzi), cu caplu plãciutat, cu mustãts lundzã sh-cu dintsã mãri sh-vãrtosh; soamã
{ro: somn (peşte)}
{fr: silure (poisson)}
{en: sheat fish}
ex: acãtsã un pescu mari, mari cãt un guljano; avea acãtsatã un guljano tsi mizi putea sã-l poartã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ploaci1/ploace

ploaci1/ploace (plŭá-ci) sf ploci (plócĭ) shi plociuri (pló-cĭurĭ) – soi di cheatrã mari tsi s-talji ndreaptã tra si s-facã cãljuri, si s-facã ploci di murmintsã, etc.; soi di cheatrã tsi s-disfatsi lishor tu peturi suptsãri tsi pot si s-bagã pri casã tra s-facã unã citii di cheatrã, icã, si s-adarã pinatsi tra sã scrii pri eali njitslji la sculii, etc.; (fig:
1: ploaci = (i) murminti, moarti; (ii) pinac, pãnãchidã; expr:
2: bãgai ploci pri pãnticã = hiu (escu) agiun)
{ro: ardezie, tăbliţă de scris, lespede, placă, piatră de mormânt}
{fr: ardoise, tablette d’ardoise; dalle, pierre plate; pierre tumulaire, tombeau}
{en: slate; paving stone, floor tile; ledger, flatstone}
ex: yinghits frats cu plocili n cap (angucitoari: dzeadzitli); di sum plocili (chetsrãli) di murmintsã strigã-a noshtri bunj pãrintsã; ashtirnurã ploci di mirmer tu bisea-ricã; multi lucri nu s-agãrshescu pãnã la ploaci (fig: murminti); tsi pãtsãi, pãn la ploaci (fig: moarti, mirminti) va u spun; plãndzea pi ploacea (ploacea di mirmintu; la mirmintul) a tatã-sui; ficiorlu freadzi ploacea (fig: panachida); casi anvãliti cu ploci; plocili di pi casã s-frãngu; ear fumealja sh-nicuchira ploci pri pãnticã bãgarã
(expr: cã suntu multu-agiunj, bãgarã ploci pri pãnticã tra s-lã curmã foamea)

§ plucicã (plu-cí-cã) sf plucitsi/plucitse (plu-cí-tsi) – ploaci njicã

§ plãciusescu (plã-cĭu-sés-cu) vb IV plãciusii (plã-cĭu-síĭ), plãciuseam (plã-cĭu-seámŭ), plãciusitã (plã-cĭu-sí-tã), plãciusiri/plãciusire (plã-cĭu-sí-ri) – cu agudirea (apitrusirea, zmuticarea, ciucutirea, etc.) a unui lucru ãl fac s-hibã tes ca unã ploaci; pliciutedz, plãciutedz, plãsedz, nturtedz, turtescu
{ro: turti}
{fr: aplatir}
{en: flatten}
ex: l-plãciusii narea (lj-u feci ca unã ploaci)

§ plãciusit (plã-cĭu-sítŭ) adg plãciusitã (plã-cĭu-sí-tã), plãciusits (plã-cĭu-sítsĭ), plãciusiti/plãciusite (plã-cĭu-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã tes ca unã ploaci; plãciutat, pliciutat, plãsat, nturtat, turtit
{ro: turtit}
{fr: aplati}
{en: flattened}

§ plãciusiri/plãciusire (plã-cĭu-sí-ri) sf plãciusiri (plã-cĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti plãciusit; plãciutari, pliciutari, plãsari, nturtari, turtiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ploscã

ploscã (plós-cã) sf ploshti (plósh-ti) – vas njic di lemnu (cheali, metal, etc.) stronghil, plãciutat shi cu gusha multu strimtã, tu cari s-tsãni biuturã shi s-poartã multi ori di mesi spindzurat di curauã (i pri cal spindzurat di shauã); ploascã, cofã, covã, chelchi, cini;
(expr:
1: lj-dau plosca (a njiclui) = lj-dau tsãtsa cu lapti a njiclui tra s-sugã;
2: mi duc cu plosca = mi duc s-dzãc la tutã dunjaea, nali cari, di-aradã, nu lipsescu dzãtseari)
{ro: ploscă}
{fr: gourde, seille (à vin)}
{en: canteen}
ex: am nã featã mult mushatã, di cusitsã-i spindzuratã; cãnd u ljai ãmbratsã, sh-u mutreshti n fatsã, u strindz cu vreari shi n gurã u bash, ti saturi di njari sh-nu-ts yini s-u-alash (angu-citoari: plosca); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: plosca); ne urãtã-i, ne mushatã-i ama tu bãshari, dultseami sh-ari (angucitoari: plosca); sh-avea tu disagã carni friptã di njel shi unã ploscã di yin; sh-lo nã tufechi, nã turtã caldã shi nã ploscã cu yin shi s-dusi n grãdinã; cari va s-lã aducã unã turtã sh-unã ploscã di yin, va li lja nãpoi; bea yin dit ploscã; s-bea cu plosca tuts; umplets ploshtili (cofili) di yin; dã-lj plosca
(expr: dã-lj tsãtsa) s-sugã lapti; du-ti tora cu plosca
(expr: du-ti s-dzãts la tutã dunjaea)

§ ploascã (plŭás-cã) sf ploshti (plósh-ti) – (unã cu ploscã)

§ pluscãrii/pluscãrie (plus-cã-rí-i) sf pluscãrii (plus-cã-ríĭ) – ducheanea iu s-vindu ploshti
{ro: ploscărie}
{fr: magasin où on vend des gourdes}
{en: canteen store}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã