DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

baligã

baligã (bá-li-gã) sf bãlidz (bắ-lidzĭ) – cãcat di pravdã (cal, gumar, oai, etc.);
(expr:
1: (om tsi easti) baligã = (om tsi easti) multu moali, slab, ca baliga;
2: mãc baligã = zburãscu glãrinj; mãc cãcat)
{ro: balegă}
{fr: crotte, fiente, excrément}
{en: excrement, dropping (cattle, horse, sheep), dung, manure}
ex: arucã baligã; dusi la ayini multi turlii di baligã; omlu aestu esti baligã
(expr: multu moali, slab); cu tsarã amisticatã cu bãlidz di calj i di boi, noi aundzem pizuljili

§ bãligos (bã-li-gósŭ) adg bãligoasã (bã-li-gŭá-sã), bãligosh (bã-li-góshĭ), bãligoasi/bãligoase (bã-li-gŭá-si) – tsi easti cu multi bãlidz; tsi s-baligã multu
{ro: băligos}
{fr: avec excrément (des animaux), crotté, fienté}
{en: with dung, with manure}
ex: easti loc bãligos (cu multi bãlidz)

§ balig (bá-ligŭ) (mi) vb I bãligai (bã-li-gáĭ), bãligam (bã-li-gámŭ), bãligatã (bã-li-gá-tã), bãligari/bãligare (bã-li-gá-ri) – (trã prãvdzã) s-cacã baligã; mbalig;
(expr:
1: l-balig pri cariva = nu-l tinjisescu cum lipseashti pri cariva, l-prusvulusescu, l-lãvushescu, l-fac di di-arshini, etc.;
2: balig un loc (ayinji, grãdinã, etc.) = bag baligã tu-un loc tra s-lu ngrash, s-lu fac ma bun tr-atseali tsi am siminatã;
3: nj-si baligã tu pungã = nj-da paradz, amintu paradz)
{ro: băliga}
{fr: fienter (en parlant des animaux)}
{en: dung, shit (cattle)}
ex: s-baligã nã mulã; nj-si bãligã calu n cali; lj-si bãligã tu pungã
(expr: lj-deadi, amintã paradz)

§ bãligat (bã-li-gátŭ) adg bãligatã (bã-li-gá-tã), bãligats (bã-li-gátsĭ), bãligati/bãligate (bã-li-gá-ti) – (pravdã) tsi s-ari bãligatã; (loc) iu s-ari bãligatã unã pravdã
{ro: băligat}
{fr: fienté (en parlant des animaux)}
{en: dunged, shit (cattle)}

§ bãligari/bãligare (bã-li-gá-ri) sf bãligãri (bã-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-baligã nã pravdã; mbãligari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

boz

boz (bózŭ) sm boji (bójĭ) – arburi njic (tsi poati s-agiungã pãnã la 2m analtu), tsi creashti agru tu cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, cu anjurizmã urãtã, cu arapuni di lilici albi sh-di fructi (neshti gãrnutsã njits, anyilicioasi, aroshi i lãi-cãtrani); iboz, boz, vuj, vuji, vuz
{ro: boz}
{fr: hièble}
{en: elder tree}
ex: frica pizuljili cu frãndzã di iboj

§ iboz (i-bózŭ) sm iboji (i-bójĭ) – (unã cu boz)
ex: milani di iboz; biui ceai di iboz ti tusi

§ iboj (i-bójŭ) sn iboaji/iboaje (i-bŭá-ji) – (unã cu boz)

§ vuj (vújŭ) sm vuji (vújĭ) – (unã cu boz)

§ vuji/vuje (vú-ji) sf vuji (vú-ji) – (unã cu boz)

§ vuz (vúzŭ) sm vuji (vújĭ)(?) – (unã cu boz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

laspi/laspe

laspi/laspe (lás-pi) sf lãschi (lắs-chi) – loclu amisticat cu apã, moali, cari s-alicheashti lishor di lucri (pãputsã); ameastic di tsarã cu baligã, apã shi palji tra s-facã unã soi di mãltari cu cari, tu chirolu veclju, s-aundzea n casã loclu di mpadi i stizma; muzgã, mãzgã, tinã, bãtãchi;
(expr:
1: cad tu lãschi = fac alatus;
2: multsã vor di ploai s-fugã shi tu lãschi s-afundã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va s-fugã di-unã lãeatsã sh-da di-unã lãeatsã ma mari)
{ro: noroi}
{fr: boue, crotte, fange, crépi}
{en: mud, mire, dung}
ex: dupã ploai s-fac multi lãschi; dzãsi la doi oaminj a lui sã-l scoatã dit lãschi; lu-alãsã tu lãschi; mizi tricum di lãschi; lj-deadi mãltari cu laspi; alichi guvili cu laspi

§ lãspusescu (lãs-pu-sés-cu) (mi) vb IV lãspusii (lãs-pu-síĭ), lãspuseam (lãs-pu-seámŭ), lãspusitã (lãs-pu-sí-tã), lãspusiri/lãspusire (lãs-pu-sí-ri) – umplu di lãschi; dau stizma (udãlu, pizuljlu, etc.) cu mãltari di laspi; mãzgãlescu, ntinedz
{ro: întina, înnoroi}
{fr: crotter, se souiller}
{en: dirty with mud; rough-cast (wall)}
ex: lãspusim pizuljli

§ lãspusit (lãs-pu-sítŭ) adg lãspusitã (lãs-pu-sí-tã), lãspusits (lãs-pu-sítsĭ), lãspusi-ti/lãspusite (lãs-pu-sí-ti) – tsi easti mplin di lãschi; tsi easti dat cu lãschi; mãzgãlit, ntinat
{ro: întinat, înnoroit}
{fr: crotté, souillé}
{en: dirtied with mud; rough-casted (wall)}
ex: caljlji suntu lãspusits (mplinj di lãschi) pãnã di pãnticã

§ lãspusi-ri/lãspusire (lãs-pu-sí-ri) sf lãspusiri (lãs-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lãspuseashti cariva i tsiva; mãzgãliri, ntinari
{ro: acţiunea de a întina, de a înnoroi; întinare, înnoroire}
{fr: action de crotter, de se souiller}
{en: action of dirtying with mud; of rough-casting (wall)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pizulj

pizulj (pi-zúljĭŭ) sn pizulji/pizulje (pi-zú-lji) – unã soi di balconi dishcljisã, strimtã shi lungã, tsi s-analtsã niheamã piningã stizma din fatsa-a casilor dit horli armãneshti; bancu di dinintea-a casãljei, di-aradã di cheatrã shi ndrupãt di stizmã; pidzulj, preaspã, bancu
{ro: prispă; bancă de piatră sprijinită de peretele din faţa casei}
{fr: sorte de verandah ouverte établie au long de la façade des maisons paysannes; banc de pierre devant la maison et accoté au mur}
{en: a kind of narrow terrace along the front wall of the house; bench of stone leaned against the wall in front of the house}
ex: lumea easi pri pizulj; shidea nã dzuã cu ciciorlu un stri alantu pri pizulj; s-discurmã putsãn bãrbatlu pri pizulj

§ pidzulj (pi-dzúljĭŭ) sn pidzulji/pidzulje (pi-dzú-lji) – (unã cu pizulj)
ex: pi pidzuljlu di virdeatsã tsi eara ningã fãntãnã, shidea aushlu; s-u aibã ca pidzulj trã shideari

§ preaspã (preás-pã) sf preaspã (preás-pã) – (unã cu pizulj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tinã

tinã (tí-nã) sf tini/tine (tí-ni) – loclu amisticat cu apã, moali, cari s-alicheashti (s-acatsã) lishor di lucri (pãputsã); mãzgã, muzgã, laspi
{ro: noroi}
{fr: boue}
{en: mud}
ex: s-featsi troc di tinã (lãschi); lj-arucã cu tinã (muzgã)

§ ntinedz (nti-nédzŭ) (mi) vb I ntinai (nti-náĭ), ntinam (nti-námŭ), ntinatã (nti-ná-tã), ntinari/ntinare (nti-ná-ri) – umplu di tinã; intru tu lãschi; dau stizma (udãlu, pizuljlu, etc.) cu mãltari di tinã (laspi); mãzgãlescu, lãspusescu;
(expr: si ntinã, ca luplu = s-lãvushi multu)
{ro: (se) întina, (se) înnoroi, (se) murdări cu noroi}
{fr: crotter, se souiller de boue}
{en: dirty with mud}
ex: si ntinã, s-featsi ca luplu

§ ntinat (nti-nátŭ) adg ntinatã (nti-ná-tã), ntinats (nti-nátsĭ), ntinati/ntinate (nti-ná-ti) – tsi easti mplin di tinã; tsi easti dat cu lãschi; mãzgãlit, lãspusit
{ro: întinat, înnoroit, murdărit cu noroi}
{fr: crotté, souillé de boue}
{en: dirtied with mud}
ex: mizia tsãnea pãputsãli n cicior di ntinati (mplini di lãschi) tsi eara

§ ntinari/ntinare (nti-ná-ri) sf ntinãri (nti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ntineadzã cariva i tsiva; mãzgãliri, lãspusiri
{ro: acţiunea de a (se) întina, de a (se) înnoroi; întinare, înnoroire}
{fr: action de crotter, de se souiller}
{en: action of dirtying with mud}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsarã

tsarã (tsá-rã) sf tsãruri (tsắ-rurĭ) – luguria di cari easti faptã atsea (loclu) tsi u cãlcãm cãndu imnãm nafoarã pri padea goalã (fãrã chetsrã sh-earbã, pri cãmpul lucrat ninti di siminari, etc.); locurli iu bãneadzã cariva; tsãrnã, loc, pimintu;
(expr:
1: tsarã albã, aroshi = tsarã tsi da ca pi galbin, tsi alicheashti cãndu easti udã, shi easti bunã la fãtsearea di oali, stamni, etc.; nigljanã;
2: tsarã di mortu = loc loat di pi mirminti;
3: tsarã di mortu-lj bãgarã (lj-arcarã) = (i) lu ngruparã; (ii) s-dzãtsi tr-atsel tsi doarmi multu-ahãndos, ca un mortu;
4: di tsarã (loc, pimintu) him, tsara va nã mãcã = tuts va murim unã dzuã;
5: nu-nj mãcã plãtarea tsara = nu nj-u poati vãrnu)
{ro: pământ, ţărână}
{fr: terre, poussière}
{en: soil, land, earth, dirt}
ex: pizuljili aumti cu tsarã galbinã (loc galbin, clisã, nigljanã); tsara (tsãrna)-lj mãcã pritu muntsã; topa mãcã tsara (topa agudi loclu); gionili-nj intrã tu tsarã (pimintu); frate, nj-anjurdzeshti tsarã (loc, pimintu); arucã tsarã di mortu pri tuts
(expr: lj-fatsi tuts s-lj-acatsã un somnu ahãndos); canda lj-arucarã tsarã di mortu; durnja ca di tsarã di mortu (durnja ca nvãlit di pimintu di mortu); dzãtseai cã-lj bãgarã tsarã di mortu
(expr: durnja multu-ahãndos); lj-arcai tsarã di mortu
(expr: lu ngrupai); nu u va tsara-a noastrã (locurli a noastri); fui tu tsara armãneascã (locurli iu bãneadzã rumãnjlji)

§ tsãrnã (tsắr-nã) sf tsãrnuri (tsắr-nurĭ) – (unã cu tsarã)
ex: tini ti-ai faptã tsãrnã (loc, pimintu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ungu

ungu (ún-gu) (mi) vb III shi II umshu (úm-shĭu), undzeam (un-dzeámŭ), umtã (úm-tã) shi umsã (úm-sã), undziri/undzire (ún-dzi-ri) shi undzeari/undzeare (un-dzeá-ri) – acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur moali di mihlemi (azvesti, seu, umtu, tutcali, etc.);
(expr:
1: ungu casa = (i) dau cu-azvesti stiznjili di casã; azvistusescu; (ii) dau cu lut pãtunja, dushumelu di casã (tu chirolu veclju pãtunja eara di loc shi s-undzea cu lut, di cãndu-cãndu);
2: l-ungu (pri cariva) = (i) lj-dau unã arusfeti s-nji ndreagã un lucru; (ii) nj-fac njilã shi-lj dau tsiva a unui; (iii) lu-angiur, lu ncaci, lu cãtigursescu; (iv) l-murdãripsescu, l-mãryescu, etc.)
{ro: unge}
{fr: oindre}
{en: rub (with oil, cream, etc.)}
ex: agãrshim scafa di njari, ca s-undzim piscurili; lji umsi perlu cu untulemnu; s-undzim portsãli cu njari; undzi-u nipãrtiscusha; s-easti cã … di vã avets umtã
(expr: di v-arushinat cu arusfetea tsi loat); s-umsi natlu
(expr: featsi tsiva tu culupani, s-murdãripsi natlu); mi umsi sh-mini cu tsiva
(expr: ãnj deadi sh-a njia unã arusfeti); undzi-l cu
(expr: fãts njilã sh-dã-lj sh-a lui) doauã liri

§ umtu2 (úm-tu) adg umtã (úm-tã), umtsã (úm-tsã), umti/umte (úm-ti) – tsi easti acupirit cu un petur moali di tsiva (umtu, seu, mihlemi, tutcali, etc.)
{ro: uns}
{fr: oint}
{en: rubbed (with oil, cream, etc.)}
ex: suntu umti dauãli tãpsii tra s-nu s-alicheascã

§ umsu (úm-su) adg umsã (úm-sã), umshi (úm-shi), umsi/umse (úm-si) – (unã cu umtu2)
ex: natlu easti umsu
(expr: murdar)

§ undziri2/undzire (ún-dzi-ri) sf undziri (ún-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-undzi tsiva
{ro: acţiunea de a unge; ungere}
{fr: action d’oindre}
{en: action of rubbing (with oil, cream, etc.)}

§ undzeari/undzeare (un-dzeá-ri) sf undzeri (un-dzérĭ) – (unã cu undziri2)

§ umsoari/umsoare (um-sŭá-ri) sf umsori (um-sórĭ) – lucrul (luguria) cu cari s-undzi tsiva; undzearea tsi fatsi cariva a unui lucru icã atsea tsi sh-u fatsi el singur

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn