DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãd2

arãd2 (a-rắdŭ) (nj-) vb III shi II – (nj-)arãsh (a-rắshĭŭ), (nj-) arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdeari/arãdeare (a-rã-deá-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicãi) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga s-arãdã di el; rizilescu, rizilipsescu, pizuescu, mpizuescu, shupãr, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz
{ro: (a-şi) bate joc, a batjocori}
{fr: railler, (se) moquer}
{en: mock, laugh at, make fun of, tease}
ex: nu prindi omlu sã-sh arãdã (sã-sh pizueascã) vãrnãoarã di altu; tra si sh-arãdã (sã-sh pizueascã) niheam di nãs; sh-u-avea cã sh-arãdi di ea; di lup veclju sh-arãd cãnjlji (sh-pizuescu, nu lã easti fricã); shadi n cali un tsucal shi sh-arãdi di-un bucal; di tsi ts-arãdz nu-ascachi

§ arãs2 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – di cari sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva; arãs, rizilit, rizilipsit, pizuit, mpizuit, shupãrat, shupurat, shupirat
{ro: batjocorit}
{fr: de qui on s’est moqué}
{en: laughed at, made fun of}

§ arãdiri2/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sh-arãdi di cariva; arãdeari, arãdiri, riziliri, rizilipsiri, pizuiri, mpizuiri, shupãrari, shupurari, shupirari
{ro: acţiunea de a-şi bate joc; batjocorire}
{fr: action de railler, de se moquer}
{en: action of laughing at, of making fun of, of teasing}

§ arãdeari2/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri2)
ex: lucru tr-arãdeari

§ nearãs2 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – di cari nu sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva
{ro: nebatjocorit}
{fr: de qui on ne s’est pas moqué}
{en: of whom it was not made fun of}

§ nearãdiri2/nearãdire (nea-rắ-di-ri) sf nearãdiri (nea-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu nu sh-arãdi di cariva; nearãdeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãitapi/mãitape

mãitapi/mãitape (mãĭ-tá-pi) sf mãitãchi (mãĭ-tắchĭ) – zbor tsi-l dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtigurseascã, s-lu ncaci, etc.); pezã, arizili, arizilji, rizili, arãdeari, arãdiri, mpizuiri, pizuiri, shupir, shupãr, shupur
{ro: batjocură, ironie}
{fr: raillerie, ironie, moquerie}
{en: banter, irony, mockery}

§ mãitãpci (mãĭ-tãp-cí) sm, sf, adg mãitãpcioanji/mãitãpcioanje (mãĭ-tãp-cíŭá-nji), mãitãpceadz (mãĭ-tãp-cĭádzĭ), mãitãpcioa-nji/mãitãpcioanje (mãĭ-tãp-cíŭá-nji) – (atsel) tsi sh-arãdi (pizueashti) di cariva; pizuearic, pizuitor, mpizuitor, shupãrãtor, shupãronj
{ro: batjocoritor}
{fr: qui bafou, railleur, moqueur}
{en: scoffing, mocking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oarfãn

oarfãn (ŭár-fãnŭ) sm, sf, adg oarfãnã (ŭár-fã-nã), oarfãnj (ŭár-fãnjĭ), oarfãni/oarfãne (ŭár-fã-ni) –
1: (ficior, featã) tsi nu-ari tatã, dadã i doilji pãrintsã; itin;
2: tsi nu-ari aveari shi mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; ashi cum agiumsi atsel tsi ari chirutã tutã avearea-lj; fucãrã, ftoh, neavut, zglob; (fig: oarfãn = (i) tsi easti lipsit (di-un lucru); (ii) tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; mãrat, corbu, corbusit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, etc.; expr:
2: oarfãn aruptu; oarfãn cãpãit = multu oarfãn, fucãrã, ftoh)
{ro: orfan; sărac}
{fr: orphelin; pauvre}
{en: orphan; poor}
ex: fumealja, di mumã armãni oarfãnã; ficiorlu-aestu easti oarfãn di mumã (nu-ari mumã, cã-lj muri); di tatã nu-armãn ficiorlji oarfãnj, ma di mumã armãn; muljari oarfãnã (ftoahi, fucãroanji); la oarfãnlu (fucãrãlu) s-arupsi cioara; fu oarfãn (fig: lipsit) di pãradz; nã casã oarfãnã (ftoahã, neavutã); casi njits, oarfãni (ca di oaminj ftohi), cu garduri di surtseali; sh-eara unoarã un bãrbat shi unã muljari, oarfãnj aruptsã
(expr: multu ftohi, oarfãnj, nu s-poati ma ftohi di nãsh); oarfãn-cãpãit
(expr: multu ftoh), ma nu s-alãsa di-avinari; a s-hiu oarfãn sh-tu cãlivã, mash cãliva s-hibã-a mea; armãnlu-i oarfãn pulj (pulj fãrã pãrintsã; icã pulj mãrat, curbisit); hiu oarfãn (ftoh), nu-am tsiva; oarfãnlu (ftohlu) prindi s-lucreadzã; suntu oarfãnj (fãrã pãrintsã; icã ftohi); tsi s-facã sh-nãs, oarfãnlu (fig: mãratlu); ma ghini oarfãn (ftoh) tinjisit, dicãt avut pizuit; di eshti oarfãn (ftoh), nu ti adunã cu avutslji; ma ghini oarfãn (ftoh) shi sãnãtos, di avut shi zãbãcos

§ urfanji1/urfanje (ur-fá-nji) sf urfãnj (ur-fắnjĭ) – starea (catas-tasea) tu cari s-aflã atselj tsi suntu oarfãnj, fãrã pãrintsã i ftohi; fucãrlãchi, ftohi, neaveari, urfãnilji, urfãneatsã;
(expr:
1: mutrea-ts urfanja = mutrea-ts di lucrul a tãu shi nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor, lucri cu cari nu-ai s-fats tsiva; mutrea-ts di-irnjii;
2: mãcash urfanja = bãnash unã banã di oarfãn, ftoh)
{ro: sărăcie}
{fr: pauvreté, misère}
{en: poverty}
ex: urfanja (fucãrlãchea) a casãljei; nu lã eara duri urfanja (neavearea); mari urfanji avem; nu ari ma greauã lãngoari di urfanji (neaveari); eara nã urfanji cum s-ti-ascapã Dumnidzã; mãncash urfanja

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pezã

pezã (pé-zã) sf pezi (pézĭ) – zboarãli tsi li dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu ncaci, etc.); pez, mãitapi, arizili, arizilji, rizili, arãdeari, arãdiri, mpizuiri, pizuiri, shupir, shupãr, shupur; catafronisi, cãtãfronji;
(expr: nj-bag pezã; lu ljau pezã = nj-arãd di el)
{ro: batjocură, ironie}
{fr: dérision, ironie, moquerie, dédain, mépris}
{en: banter, irony, mockery, disdain, scorn}
ex: totãna ãlj grea a featãljei ti pezã (ti-arãdeari, tra si sh-arãdã di ea); dzãsi nãsã pi pezã; easti ti pezã (ti-arãdeari, ti-arshini, ti-arizilji); cu zbor di pezã (di-arãdeari, di mãitapi, di cãtãfronji); canda ts-arãdz, ãts badz pezã
(expr: ts-arãdz) cu mini?; nu putu si-sh tsãnã arãslu shi-lj dzãsi trã shuper, trã pezã (arãdeari, shicai)

§ pez (pézŭ) sn pezuri (pé-zurĭ) – (unã cu pezã)
ex: nji zbura pi pez (zbura ta si sh-arãdã); lu lja pi pez (rizili); pez (palju-shicai), lai pez (palju-shicai)

§ mpizuescu (mpi-zu-ĭés-cu) (mi) vb IV mpizuii (mpi-zu-íĭ), mpizueam (mpi-zu-ĭámŭ), mpizuitã (mpi-zu-í-tã), mpizuiri/mpizuire (mpi-zu-í-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicãi) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga si sh-arãdã di el; pizuescu, nj-arãd, rizilescu, rizilipsescu, shupãr, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz
{ro: (a-şi) bate joc, batjocori}
{fr: railler, (se) moquer}
{en: mock, laugh at, make fun of, tease}
ex: nji mpizuescu di tini; sh-u-avu cã sh-arãdi shi shi mpizueashti cucotlu cu nãsã

§ mpizuit (mpi-zu-ítŭ) adg mpizuitã (mpi-zu-í-tã), mpizuits (mpi-zu-ítsĭ), mpizuiti/mpizuite (mpi-zu-í-ti) – (atsel) di cari sh-ari arãsã cariva; rizilit, rizilipsit, pizuit, shupãrat, shupirat, shupurat
{ro: batjocorit}
{fr: bafoué, moqué, honni}
{en: mocked, laughed at, made fun of, teased}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn