Dictsiunar

pizuescu (pi-zu-ĭés-cu) (mi) vb IV – vedz tu pezã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pezã

arãd2

arãd2 (a-rắdŭ) (nj-) vb III shi II – (nj-)arãsh (a-rắshĭŭ), (nj-) arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdeari/arãdeare (a-rã-deá-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicãi) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga s-arãdã di el; rizilescu, rizilipsescu, pizuescu, mpizuescu, shupãr, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz
{ro: (a-şi) bate joc, a batjocori}
{fr: railler, (se) moquer}
{en: mock, laugh at, make fun of, tease}
ex: nu prindi omlu sã-sh arãdã (sã-sh pizueascã) vãrnãoarã di altu; tra si sh-arãdã (sã-sh pizueascã) niheam di nãs; sh-u-avea cã sh-arãdi di ea; di lup veclju sh-arãd cãnjlji (sh-pizuescu, nu lã easti fricã); shadi n cali un tsucal shi sh-arãdi di-un bucal; di tsi ts-arãdz nu-ascachi

§ arãs2 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – di cari sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva; arãs, rizilit, rizilipsit, pizuit, mpizuit, shupãrat, shupurat, shupirat
{ro: batjocorit}
{fr: de qui on s’est moqué}
{en: laughed at, made fun of}

§ arãdiri2/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sh-arãdi di cariva; arãdeari, arãdiri, riziliri, rizilipsiri, pizuiri, mpizuiri, shupãrari, shupurari, shupirari
{ro: acţiunea de a-şi bate joc; batjocorire}
{fr: action de railler, de se moquer}
{en: action of laughing at, of making fun of, of teasing}

§ arãdeari2/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri2)
ex: lucru tr-arãdeari

§ nearãs2 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – di cari nu sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva
{ro: nebatjocorit}
{fr: de qui on ne s’est pas moqué}
{en: of whom it was not made fun of}

§ nearãdiri2/nearãdire (nea-rắ-di-ri) sf nearãdiri (nea-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu nu sh-arãdi di cariva; nearãdeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cachin

cachin (ca-chínŭ) sn cachinuri (ca-chí-nurĭ) – boatsea sãnãtoasã tsi u scoati omlu (unã boatsi dupã-alantã) cãndu s-arupi (cãpãeashti) di-arãdeari; vrondul tsi-l fatsi un cu-arãdearea, cãndu sh-pizueashti di cariva; cãchin, grohut; cãhtiri, cãpãiri
{ro: hohot de râs}
{fr: éclat de rire}
{en: roar of laughter}
ex: tsi easti aestu cachin (aestã arãdeari cu grohuti) di tini

§ cãchin1 (cã-chínŭ) sn cãchinuri (cã-chí-nurĭ) – arãdeari cu boatsi sãnãtoasã (cu grohuti, cachinuri)
{ro: râs cu hohote}
{fr: rire aux éclats}
{en: loud or excited laughter}
ex: cãchin, lai cãchin (tsi mari cãpãiri di-arãdeari)

§ cãchin2 (cã-chínŭ) (mi) vb IV cãchinii (cã-chi-níĭ), cãchineam (cã-chi-neámŭ), cãchinitã (cã-chi-ní-tã), cãchiniri/cã-chinire (cã-chi-ní-ri) – arãd cu bots (cachinuri, grohuti) sãnãtoasi shi ahãndoasi; lishin di-arãdeari; nj-pizuescu di cariva cu cachinuri (grohuti) di-arãdeari; cãhtescu di-arãdeari; cãpãescu di-arãdeari; cãhtisescu, hãrhãrescu, pãhãescu
{ro: râde în hohote}
{fr: rire aux éclats}
{en: roar with laughter}
ex: nã cãchinim di-arãdeari; nã cãchinish (featsish dunjaea s-arãdã di noi, nã featsish rizili) cu fapta-a ta

§ cãchinit (cã-chi-nítŭ) adg cãchinitã (cã-chi-ní-tã), cãchinits (cã-chi-nítsĭ), cãchiniti/cãchinite (cã-chi-ní-ti) – cari arãsi cu grohuti; cari lishinã di-arãdeari; cãhtit, cãpãit (di-arãdeari); cãhtisit, hãrhãrit, pãhãit
{ro: care a râs în hohote; leşinat (de răs)}
{fr: qui a rit aux éclats}
{en: who has burst, roared with laughter}

§ cãchiniri/cãchinire (cã-chi-ní-ri) sf cãchiniri (cã-chi-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cãchinã di-arãdeari; cãhtiri, hãrhãriri, cãpãiri
{ro: acţiunea de a râde în hohote}
{fr: action de rire aux éclats}
{en: action of roaring with laughter}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cãhtescu

cãhtescu (cãh-tés-cu) (mi) vb IV cãhtii (cãh-tíĭ), cãhteam (cãh-teámŭ), cãhtitã (cãh-tí-tã), cãhtiri/cãhtire (cãh-tí-ri) –
1: arãd cu bots (cachinuri, grohuti) sãnãtoasi shi ahãndoasi; lishin di-arã-deari; nj-pizuescu di cariva cu cachinuri (grohuti) di-arãdeari; cãpãescu di-arãdeari;
2: nj-cher cunushtearea shi aduchirea ti tuti-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini (dinãoarã, fãrã s-bag oarã i s-aduchescu tsi s-fatsi); nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãngoari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-cadi milii; nj-yini lishin (milii); lishin, lishinedz, ligusescu;
3: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã caishti tsi di el; aspargu, surpu, prãpãdescu, afãnisescu, etc.
{ro: râde în hohote, leşina râzând; leşina; distruge}
{fr: rire aux éclats, mourir de rire; s’évanouir; détruire}
{en: roar with laughter; faint; destroy}
ex: mi cãhtii di-arãdeari; picurarlji tuts s-cãhtescu (lishinã di-arãdeari); nã cãhtim di-arãdeari cu nãsã; tsi vidzu di s-cãhteashti ashi?; cãhtish (lj-featsish s-lishinã) ficiorlji cu vearga; cãrnurli tsã si cãhtirã (tsã si vãtãmarã)

§ cãhtit (cãh-títŭ) adg cãhtitã (cãh-tí-tã), cãhtits (cãh-títsĭ), cãhtiti/cãhtite (cãh-tí-ti) – tsi-ari lishinatã di-arãdeari; cãpãit, ligusit, hãrhãrit, cãchinit, avursit, apustusit, curmat, pidipsit, lãvrusit, etc.
{ro: istovit de râs}
{fr: mort de rire; évanoui; détruit}
{en: tired of laughing; fainted; destroyed}
ex: cãrtsãli-a lui aproapea cãhtiti (asparti, afãnisiti)

§ cãhtiri/cãhtire (cãh-tí-ri) sf cãhtiri (cãh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cãhteashti
{ro: acţiunea de a râde în hohote, de a leşina râzând; de a leşina; de a distruge}
{fr: action de rire aux éclats, de mourir de rire; de s’évanouir; de détruire}
{en: action of roaring with laughter; of fainting; of destroying}

§ cãhtisescu (cãh-ti-sés-cu) (mi) vb IV cãhtisii (cãh-ti-síĭ), cãhtiseam (cãh-ti-seámŭ), cãhtisitã (cãh-ti-sí-tã), cãhtisiri/cãhtisire (cãh-ti-sí-ri) – (unã cu cãhtescu)

§ cãhtisit (cãh-ti-sítŭ) adg cãhtisitã (cãh-ti-sí-tã), cãhtisits (cãh-ti-sítsĭ), cãhtisiti/cãhtisite (cãh-ti-sí-ti) – (unã cu cãhtit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

limbã

limbã (lím-bã) sf limbi/limbe (lím-bi) –
1: mãdular dit gura-a omlui tsi lu-agiutã s-measticã shi s-u ngljitã mãcarea din gurã, cu cari aducheashti nustimada-a mãcãrlor shi cu cari zburashti;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti aduchit di-alantsã oaminj; grailu (cu tuti zboarãli a lui) zburãt di tuts oaminjlji a unui popul; grai, zburãri; (fig:
1: limbã = lugurii tsi sh-u-adutsi cu limba dit gura-a omlui (tu videari i tu lucrul tsi-l fatsi) ca bunãoarã: (i) limbã di foc (pirã lungã shi suptsãri), (ii) limbã di pãputsã (tsi-agiutã la bãgarea-a pãputsãlor, (iii) limba di cãntari, di zigã, etc. (iv) limba di sãhati, (v) limba di cloput, etc.; expr:
2: cu limba scoasã (unã palmã) = (i) mizi pot s-ljau anasã di alãgari, di curmari; (yin) alãgãndalui; (hiu) multu avursit di-alãgari; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit; (ii) u duc multu greu; etc.; (iii) (ashteptu) cu nearãvdari; nu-am dip arãvdari; mizi pot s-ashteptu si s-facã tsiva; etc.;
3: scot limbi di foc = (yin) alãgãndalui; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit;
4: nu-am limbã = tac, nu dzãc un zbor;
5: lj-bag piper tu limbã = l-fac s-tacã, s-nu scoatã un zbor;
6: nj-leg limba (cu giurat) = giur cã nu va scot un zbor;
7: nj-dizleg limba (di giurat) = pot (am izini) sã zburãscu tora cã mi dizleg di giuratlu faptu ca s-nu dzãc un zbor; ascap di ipuhreusea tsi u-aveam cu giurat tra s-nu-l dzãc un lucru;
8: nj-si dishcljidi limba = nchisescu sã zburãscu, di-aclo iu nu dzãtseam un zbor;
9: nj-sta icã lu-am (zborlu) pri limbã = lu shtiu ghini zborlu (dip canda lu am pri limbã) sh-va-nj lu-aduc aminti unãshunã, ma trã tora di oarã nj-ascapã;
10: l-trag di limbã = lj-bag ntribãri, l-discos, l-discurfusescu, tra s-aflu tsi mindueashti, tsi misticadz ascumtsã ari tu minti;
11: mãshcã-ts limba; tsãni-ts limba = astãmãtsea, tats, s-nu zburãshti (tsi nu lipseashti); s-tsã parã-arãu cã zburãsh, s-tsã parã-arãu di zboarãli tsi scoasish din gurã;
12: mi mãcã limba = mi pindzi tsiva (mizi pot s-ashteptu) tra s-lu dzãc un zbor; nu pot s-tsãn un mistico;
13: am limba scrumatã = hiu multu cãnjisit, nvirinat;
14: lj-scot limba = nj-arãd, lu shupãr, nj-mi pizuescu di cariva;
15: ari limbã arauã (di nipãrticã) = dzãtsi mash lãets cãndu zburashti; bagã muzavirlãchi;
16: ari njari pri limbã = zburashti dultsi, canda ari njari n gurã;
17: nj-alasã limba apã = zilipsescu multu, nj-curgu balili din gurã;
18: (zbor dzãs) cu limbã di moarti = (zborlu alãsat ca unã dhyeatã) tu oara tsi moari omlu;
19: nji s-acatsã limba = mi ncheadic tu zboarã cãndu grãescu; am stepsu trã u lucru; dzãc minciunj;
20: cu limba oaspi = easti oaspi mash cu gura ma nu sh-cu inima;

21: limbi-nj si dutsi gura; nj-talji limba; am mari limbã; ca limãdurã-nj si dutsi limba = zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja, tut chirolu sh-fãrã s-astãmãtsescu;
22: nj-crescu peri pri limbã; nj-apreasi limba peri; nji scoasi limba peri; nji scoasi peri sum limbã; etc. = cilistisescu multu, trec prit multi vasani, mi munduescu;
23: sh-tu limba-a puljlor shtii s-greascã = zbor tsi va s-aspunã cã cariva easti multu nvitsat, cã shtii sã zburascã multi limbi;
24: va tsã talji limba preftul = zbor tsi s-dzãtsi a njitslor tra s-nu s-purintã cã va yinã preftul s-lã talji limba)
{ro: limbă, limba de foc, limba de la balanţă, etc.}
{fr: langue, language, flamme, poids d’une balance romaine, battant d’une cloche, etc.}
{en: tongue, language, flame, etc.}
ex: un pornic njic (peatic njic di cheali cu cari sã mpeaticã pãputsãli) dzuã, noapti, amolj shadi (angucitoari: limba); un pornic dzuã sh-noapti tu apã shadi, sh-ni s-neacã, ni putridzashti (angucitoari: limba); tru apã stau, niputridzãtã, duchescu tsi-i bunã shi urutã, escu dultsi shi amarã, ngrop tsi s-matsinã la moarã (angucitoari: limba); oasi nu-ari sh-oasi frãndzi (angucitoari: limba); di fatsiri nu-am ni limbã, nitsi gurã sã zburãscu, ma la tuts lã spun sã shtibã, cusurli-a lor shi nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); hiljlu bashi tatãl (angucitoari: limba di cãmbanã); boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; omlu limba (zburãrea) l-fatsi, limba (zburãrea) lu-aspardzi; limba ndreadzi, limba-aspardzi; limba (grailu) a omlui s-va; cari sh-alasã limba (grailu)-a lui, s-lu-ardã pira-a focului; cunoashti multi limbi; fridzea nã limbã di caprã; cara s-ti purintsã ti preasinj va s-tsã talji preftul limba; limba-a noastrã easti mushatã cã easti a noastrã; ari nvitsatã multi limbi cã easti alãgat; cari sh-aveaglji limba, caplu-a lui sh-aveaglji; talji limba ma-arãu di coardã; limba dultsi, multi buni adutsi; limba n gurã u-anvãrteshti, la mãseaua tsi ti doari; limba-amãrashti, limba ndultseashti; asudai, sum limbã; mash sum limbã nu eara ud; lj-scutea limba nafoarã
(expr: sh-pizuea di el) shi sh-arãdea di nãs; calu scoasi limbi, limbi di foc
(expr: calu alãga multu di canda lj-insha foc din gurã); limbi, limbi-lj si dutsi gura
(expr: zburashti multi sh-dipriunã fãrã s-astãmãtseascã); alasã-mi pri mini s-lu trag di limbã
(expr: s-lu discurfusescu, s-aflu tsi shtii shi nu va s-nã li dzãcã); limba atsea njica; dzãsi cu limbã di moarti
(expr: dzãsi tu oara tsi lji ncljidea ocljilj; alãsã nã dimãndari tu oara tsi murea); shi nu poati s-tsãnã tsiva, cã-l mãcã limba
(expr: nu poati si sta shi s-nu dzãcã tsiva, nu poati s-tsãnã misticadz); imnã aushlu cu limba scoasã di curmari
(expr: multu avursit, nicusit, cãpãit, mizi putea s-lja anasã di curmari); pri limbã nj-easti, sh-nu pot s-lu dzãc
(expr: nu pot s-nj-aduc aminti un zbor, cu tuti cã-l cunoscu ghini); imna cu limba scoasã
(expr: multu agunjisit); ashteaptã cu limba scoasã
(expr: nu ari arãvdari, mizi poati s-ashteaptã); un cot u scoati limba
(expr: u dutsi multu greu); lj-apreasi limba peri
(expr: cilistisi multu, tricu prit multi vasani); s-aflã cu tuti limbili di pristi loc anvitsati
(expr: s-aflã cã li shtia tuti limbili, cã stia multi lucri, cã eara multu nvitsat); limba apã-lj lasã n gurã
(expr: ãlj curã balili, zilipseashti multu); lji si dizligã limba di giurat
(expr: putea sã zburascã tora cã fu dizligat di giuratlu faptu); azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã
(expr: multu avursit, mizi putea s-lja anasa); cu budza cripatã, cu limba scrumatã (multu cãnjisit, nvirinat)

§ limbu-shi/limbushe (lim-bú-shi) sf limbushi/limbushe (lim-bú-shi) – limbã njicã
{ro: limbuţă}
{fr: petite langue}
{en: little tongue}

§ limbutsescu (lim-bu-tsés-cu) adg limbutseshcã (lim-bu-tsésh-cã), limbutseshtsã (lim-bu-tsés-tsã), limbutseshti (lim-bu-tsésh-ti) – tsi lu-ariseashti sã zburascã multi; tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi lãfuseashti (bãndureadzã, bãbãleashti, fãrfãreadzã, dãrdãreashti) tut chirolu; limbar, zburyearcu, zburyearic, lafãzan, polilog, bãbãljar, fafaljar, farfaljar, farfara, farafurã, fãrfar, fãrfãrã, dãrdãrã, dãrdãros
{ro: vorbăreţ}
{fr: loquace, bavard}
{en: talkative, loquacious}
ex: featã limbutseshcã

§ limbar (lim-bárŭ) adg limbarã (lim-bá-rã), limbari (lim-bárĭ), limbari/limbare (lim-bá-ri) – (unã cu limbutsescu)
ex: easti nã featã limbarã (tsi u-arãseashti multu ca sã zburascã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

mbizuescu

mbizuescu (mbi-zu-ĭés-cu) (mi) vb IV mbizuii (mbi-zu-íĭ), mbi-zueam (mbi-zu-ĭámŭ), mbizuitã (mbi-zu-í-tã), mbizuiri/mbizuire (mbi-zu-í-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz mpizuescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

mpizuescu

mpizuescu (mpi-zu-ĭés-cu) (mi) vb IV – vedz tu pezã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pezã

pezã

pezã (pé-zã) sf pezi (pézĭ) – zboarãli tsi li dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu ncaci, etc.); pez, mãitapi, arizili, arizilji, rizili, arãdeari, arãdiri, mpizuiri, pizuiri, shupir, shupãr, shupur; catafronisi, cãtãfronji;
(expr: nj-bag pezã; lu ljau pezã = nj-arãd di el)
{ro: batjocură, ironie}
{fr: dérision, ironie, moquerie, dédain, mépris}
{en: banter, irony, mockery, disdain, scorn}
ex: totãna ãlj grea a featãljei ti pezã (ti-arãdeari, tra si sh-arãdã di ea); dzãsi nãsã pi pezã; easti ti pezã (ti-arãdeari, ti-arshini, ti-arizilji); cu zbor di pezã (di-arãdeari, di mãitapi, di cãtãfronji); canda ts-arãdz, ãts badz pezã
(expr: ts-arãdz) cu mini?; nu putu si-sh tsãnã arãslu shi-lj dzãsi trã shuper, trã pezã (arãdeari, shicai)

§ pez (pézŭ) sn pezuri (pé-zurĭ) – (unã cu pezã)
ex: nji zbura pi pez (zbura ta si sh-arãdã); lu lja pi pez (rizili); pez (palju-shicai), lai pez (palju-shicai)

§ mpizuescu (mpi-zu-ĭés-cu) (mi) vb IV mpizuii (mpi-zu-íĭ), mpizueam (mpi-zu-ĭámŭ), mpizuitã (mpi-zu-í-tã), mpizuiri/mpizuire (mpi-zu-í-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicãi) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga si sh-arãdã di el; pizuescu, nj-arãd, rizilescu, rizilipsescu, shupãr, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz
{ro: (a-şi) bate joc, batjocori}
{fr: railler, (se) moquer}
{en: mock, laugh at, make fun of, tease}
ex: nji mpizuescu di tini; sh-u-avu cã sh-arãdi shi shi mpizueashti cucotlu cu nãsã

§ mpizuit (mpi-zu-ítŭ) adg mpizuitã (mpi-zu-í-tã), mpizuits (mpi-zu-ítsĭ), mpizuiti/mpizuite (mpi-zu-í-ti) – (atsel) di cari sh-ari arãsã cariva; rizilit, rizilipsit, pizuit, shupãrat, shupirat, shupurat
{ro: batjocorit}
{fr: bafoué, moqué, honni}
{en: mocked, laughed at, made fun of, teased}

§ mpizuiri/mpizuire (mpi-zu-í-ri) sf mpizuiri (mpi-zu-írĭ) – zboarãli tsi li dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu ncaci, etc.); pezã, mãitapi, arizili, arizilji, rizili, arãdeari, arãdiri, pizuiri, shupir, shupãr, shupur; catafronisi, cãtãfronji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

rizili/rizile

rizili/rizile (ri-zí-li) sf rizilj (ri-zíljĭ) – zbor tsi-l dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu cãtigurseascã, s-lu ncaci, etc.); tsi easti tr-arãdeari; tsi easti ti-arshini; mãitapi, pezã, arizili, arizilji, arãdeari, arãdiri, mpizuiri, pizuiri, shupir, shupãr, shupur, mãzãlji
{ro: batjocură}
{fr: dérision, sujet d’opprobre}
{en: laughable, mockery, disdain}
ex: more, ti rizili! (ti-arshini); nu ts-u-arshini, lea rizili? (lai om ti pezã); rizilea (arshinea) aestã, iu s-ari vidzutã!; vã featsit rizilea-a (arshinea-a) dunjailjei; rizili (di-arshini) s-ti fats

§ arizili/arizile (a-ri-zí-li) invar – (unã cu rizili)

§ arizilji/arizilje (a-ri-zí-lji) invar –
ex: ti fatsi tutã arizilji (ti-arshini) – (unã cu rizili)

§ rizi-lipsescu (ri-zi-lip-sés-cu) vb IV rizilipsii (ri-zi-lip-síĭ), rizilip-seam (ri-zi-lip-seámŭ), rizilipsitã (ri-zi-lip-sí-tã), rizilipsiri/rizi-lipsire (ri-zi-lip-sí-ri) – nj-arãd di cariva (lu-aurlu, l-bag dinãpoi) shi-lj dzãc zboarã cari s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã; fac di-arshini pri cariva; rizilescu, nj-pizuescu di cariva; mpizuescu, shupãr, shupir, shupur
{ro: ocărî, batjocori}
{fr: (se) moquer, invéctiver, rendre ridicule, rendre honteur}
{en: revile someone, disdain, make fun of, laugh at}

§ rizilipsit (ri-zi-lip-sítŭ) adg rizilipsitã (ri-zi-lip-sí-tã), rizilipsits (ri-zi-lip-sítsĭ), rizilipsiti/rizilipsite (ri-zi-lip-sí-ti) – di cari sh-ari arãsã cariva; arushinat, rizilit, pizuit, mpizuit, shupãrat, shupirat, shupurat
{ro: ocărât, batjocorit}
{fr: moqué, rendu ridicule, ridiculisé, rendu honteur}
{en: reviled, disdained, ridiculed, made fun of, laughed at}

§ rizilipsiri/rizilipsire (ri-zi-lip-sí-ri) sf rizilipsiri (ri-zi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva rizilipseashti; arushinari, riziliri, pizuiri, mpizuiri, shupãrari, shupirari, shupurari
{ro: acţiunea de a ocărî, de a batjocori; ocărâre, batjocorire}
{fr: action de se moquer, d’invéctiver, de rendre ridicule, de rendre honteur}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

shupãr1

shupãr1 (shĭú-pãrŭ) sn shupãri/shupãre (shĭú-pã-ri) – zboarãli tsi li dzãtsi omlu tra si sh-arãdã di cariva (s-lu-arushineadzã, s-lu cãtãfroniseascã, s-lu ncaci, etc.); shupur, shupir, rizili, arizili, arizilji, mãitapi, pezã, arãdeari, arãdiri, mpizuiri, pizuiri
{ro: batjocură}
{fr: moquerie, raillerie}
{en: mockery, scoffing}
ex: aesti trã shupãr (tr-arãdeari, trã arizilji) sh-trã pezã li dzãtsea

§ shupãr2 (shĭú-pãrŭ) vb I shupãrai (shĭu-pã-ráĭ), shupãram (shĭu-pã-rámŭ), shupãratã (shĭu-pã-rá-tã), shupãrari/shupãrare (shĭu-pã-rá-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicadz) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga si sh-arãdã di el; nj-arãd, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz, pizuescu, mpizuescu, rizilescu, rizilipsescu
{ro: (a-şi) bate joc, a batjocori}
{fr: se moquer, railler}
{en: moke, jeer, make fun of}
ex: el nu vru s-njargã, cã-l shupãrã (cã sh-arã) ficiorlji shi-lj dzãc, cã tatã-su eara piscar; tuts acãtsarã sã-sh arãdã shi s-lu shupãrã shi s-lji cãntã sum nari cama laea; ficiorlji, ca ficiori, cãt isha di sculii nafoarã, shi-l shupãra; acãtsarã s-lu shupãrã (sh-arãdã di el); totna sh-shupãreadzã di el

§ shupãredz (shĭu-pã-rédzŭ) vb I shupãrai (shĭu-pã-ráĭ), shupãram (shĭu-pã-rámŭ), shupãratã (shĭu-pã-rá-tã), shupãrari/shupãrare (shĭu-pã-rá-ri) – (unã cu shupãr2)

§ shupãrat (shĭu-pã-rátŭ) adg shupãratã (shĭu-pã-rá-tã), shupãrats (shĭu-pã-rátsĭ), shupãrati/shupãrate (shĭu-pã-rá-ti) – di cari sh-arãdi (sh-pizueashti) cariva; shupirat, shupurat, pizuit, mpizuit, rizilit, rizilipsit
{ro: batjocorit}
{fr: moqué, raillé}
{en: moked, jeered, made fun}

§ shupãrari/shupãrare (shĭu-pã-rá-ri) sf shupãrãri (shĭu-pã-rắrĭ) – shupirari, shupurari, pizuiri, pizuiri, mpizuiri, riziliri, rizilipsiri
{ro: acţiunea de a batjocori; batjo-corire}
{fr: action de se moquer (railler)}
{en: action of jeering (making fun)}

§ shupãrãtor (shĭu-pã-rã-tórŭ) adg shupãrãtoa-ri/shupãrãtoare (shĭu-pã-rã-tŭá-ri), shupãrãtori (shĭu-pã-rã-tórĭ), shupãrãtoari/shupãrãtoare (shĭu-pã-rã-tŭá-ri) – tsi sh-arãdi (sh-pizueashti) di cariva, shupãronj, mãitãpci, mpizuitor, pizuitor, pizuearic
{ro: batjocoritor}
{fr: moqueur, railleur}
{en: mocker, scoffer}

§ shupãronj (shĭu-pã-rónjŭ) adg shupãroanji/shu-pãroanje (shĭu-pã-rŭá-nji), shupãronj (shĭu-pã-rónjĭ), shupãroa-nji/shupãroanje (shĭu-pã-rŭá-nji) – (unã cu shupãrãtor)

§ shupur1 (shĭú-purŭ) sn shupuri/shupure (shĭú-pu-ri) – (unã cu shupãr1)
ex: easti shupurlu (arizilea) a lumiljei

§ shupur2 (shĭú-purŭ) vb I shupurai (shĭu-pu-ráĭ), shupuram (shĭu-pu-rámŭ), shupuratã (shĭu-pu-rá-tã), shupurari/shupurare (shĭu-pu-rá-ri) – (unã cu shupãr2)

§ shupuredz (shĭu-pu-rédzŭ) vb I shupurai (shĭu-pu-ráĭ), shupuram (shĭu-pu-rámŭ), shupuratã (shĭu-pu-rá-tã), shupurari/shupurare (shĭu-pu-rá-ri) – (unã cu shupãredz)
ex: armãnjlji-lj shupureadzã (sh-arãd di elj)

§ shupurat (shĭu-pu-rátŭ) adg shupuratã (shĭu-pu-rá-tã), shupurats (shĭu-pu-rátsĭ), shupurati/shupurate (shĭu-pu-rá-ti) – (unã cu shupãrat)

§ shupurari/shupurare (shĭu-pu-rá-ri) sf shupurãri (shĭu-pu-rắrĭ) – (unã cu shupãrari)
ex: s-him ti shupurari (rizilipsiri); shupurãri, grai niundziti

§ shupir3 (shĭú-pirŭ) sn shupiri/shupire (shĭú-pi-ri) – (unã cu shupãr1)
ex: shupirlu (rizilea) a lumiljei; shupirlu (peza) ali etã; trã shupir (rizili) li dzãtsea; nu putui si strãxescu shupirlu a lui

§ shupir1 (shĭú-pirŭ) vb I shupirai (shĭu-pi-ráĭ), shupiram (shĭu-pi-rámŭ), shupiratã (shĭu-pi-rá-tã), shupirari/shupirare (shĭu-pi-rá-ri) – (unã cu shupãr2)
ex: nji shupiram di nãsh, Dumnidzã ni-u-adusi sh-a njia

§ shupiredz1 (shĭu-pi-rédzŭ) vb I shupirai (shĭu-pi-ráĭ), shupiram (shĭu-pi-rámŭ), shupiratã (shĭu-pi-rá-tã), shupirari/shupirare (shĭu-pi-rá-ri) – (unã cu shupãr2)

§ shupirat1 (shĭu-pi-rátŭ) adg shupiratã (shĭu-pi-rá-tã), shupirats (shĭu-pi-rátsĭ), shupirati/shupirate (shĭu-pi-rá-ti) – (unã cu shupãrat)

§ shupirari1/shupirare (shĭu-pi-rá-ri) sf shupirãri (shĭu-pi-rắrĭ) – (unã cu shupãrari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

pizuescu

RO:a ironiza, a râde de
EN:to joke, to scoff
FR:plaisanter, railler
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015