DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

piunar

piunar (pi-u-nárŭ) sm, sf piunarã (pi-u-ná-rã), piunari (pi-u-nárĭ), piunari/piunare (pi-u-ná-ri) – pulj di casã tsi s-tsãni ti mushiteatsã, cã mascurlu ari peani mãri multu mushati, cu hromi yii, lutsiti, albastri-verdzã sh-unã coadã cu cari s-cãmãruseashti cãndu u disfatsi ca unã avritsã; tsi easti mushat sh-livendu; pionel, pãun, paun; (fig: piunar = gioni mushat sh-livendu, ca un piunar)
{ro: păun}
{fr: paon}
{en: peacock}
ex: un pulj ca piunarlu; piunarlu sh-treatsi, peanili shi ndreadzi; un piunar (fig: gioni) livendu

§ pionel (pi-o-nélŭ) sm pionelj (pi-o-néljĭ) – (unã cu piunar)
ex: gioacã pionelu (piunarlu, pãunlu) tu livãdzli verdzã

§ pãun (pã-únŭ) sm pãunj (pã-únjĭ) – (unã cu piunar)
ex: nunjlji s-umflã ca pãunjlji

§ paun (pa-únŭ) sm paunj (pa-únjĭ) – (unã cu piunar)
ex: paunlu ari coadã mushatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

apcu

apcu (áp-cu) adg apcã (áp-cã), aptsã (áp-tsã), aptsi/aptse (áp-tsi) – tsi nu easti sh-ahãntu bun (ca altu); tsi easti (tu-unã hari) ma nghios di altsã; tsi nu s-aflã tamam ashi cum (atumtsea cãndu) lipseashti; prostih
{ro: inferior}
{fr: inférieur, inconvénant}
{en: inferior, inconvenient}
ex: Piunarlu, apcu easti? (prostih, nu-i sh-ahãntu bun?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

marã1

marã1 (má-rã) sf pl(?) –
1: atsea tsi-aducheashti un cãndu moari sh-cheari trã cariva i trã tsiva; marea vreari tsi u poartã un ficior (unã featã) ti-unã featã (ti-un ficior);
2: atsea tsi-aducheashti un cãndu-l cãrteashti tsiva, cãndu-l siclitseashti, cãndu-l nvirineadzã;
(expr:
1: am mara-a lui = am multã vreari trã el, mor sh-cher trã el;
2: bag marã = mi nvirinedz, mi cãrtescu)
{ro: pasiune; supărare, măhnire, durere}
{fr: passion, désir amoureux, amour excessif; chagrin, peine}
{en: passion, strong desire, excessive love; grief, pain}
ex: fricã-i s-nu moarã di mara-al (marea vreari tsi u-avea trã) Piunar; tats nveastã, nu bagã marã (s-nu hii nvirinatã, siclitsitã); tats, lea vrutã, nu-ts bagã marã (s-nu crechi, s-nu ti nvirinedz), va s-yin pãn di primuvearã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pãndixescu

pãndixescu (pãn-dic-sés-cu) vb IV pãndixii (pãn-dic-síĭ), pãn-dixeam (pãn-dic-seámŭ), pãndixitã (pãn-dic-sí-tã), pãndixiri/pãn-dixire (pãn-dic-sí-ri) –
1: stau, ashteptu sh-mutrescu cu cãshtigã tu-un loc ascumtu (tra s-aveglju tsiva, tra s-lu-acats pri cariva, tra s-ved ma s-treacã cariva pri-aclo, etc.);
2: mi-ashteptu si s-facã tsiva; am nãdii (ashteptu s-amintu tsiva); mi aflu tu-un loc pi dinapandiha; lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; apãndixescu, apãndãxescu, pãndescu, aveglju, pãzescu, ashteptu, adastu, pistipsescu
{ro: pândi, aştepta}
{fr: guetter, attendre}
{en: watch for, wait for, lie in wait for, hope for something}
ex: a, om, tsi pãndixeshti (ashteptsã, ai nãdia) sã nchirdãseshti tutiputi

§ pãndixit (pãn-dic-sítŭ) adg pãndixitã (pãn-dic-sí-tã), pãndixits (pãn-dic-sítsĭ), pãndixiti/pãndixite (pãn-dic-sí-ti) – tsi easti avigljat, tsi easti ashtiptat peascumta di cariva; apãndixit, apãndãxit, pãndit, avigljat, pãzit, ashtiptat, adãstat, pistipsit
{ro: pândit, aşteptat}
{fr: guetté, attendu}
{en: watched, waited for}

§ pãndixiri/pãndixire (pãn-dic-sí-ri) sf pãndixiri (pãn-dic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãndixeashti (icã easti pãndixit); apãndixiri, apãndãxiri, pãndiri, avigljari, pãziri, ashtiptari, adãstari, pistipsiri
{ro: acţiunea de a pândi, de a aştepta; pândire; aşteptare}
{fr: action d’attendre, de guetter}
{en: action of watching for, waiting for}

§ apãndixescu (a-pãn-dic-sés-cu) (mi) vb IV apãndixii (a-pãn-dic-síĭ), apãndixeam (a-pãn-dic-seámŭ), apãndixitã (a-pãn-dic-sí-tã), apãndixiri/apãndixire (a-pãn-dic-sí-ri) – (unã cu pãndixescu)

§ apãndixit (a-pãn-dic-sítŭ) adg apãndixitã (a-pãn-dic-sí-tã), apãndixits (a-pãn-dic-sítsĭ), apãndixiti/apãndixite (a-pãn-dic-sí-ti) – (unã cu pãndixit)

§ apãndixiri/apãndixire (a-pãn-dic-sí-ri) sf apãndixiri (a-pãn-dic-sírĭ) – (unã cu pãndixiri)

§ neapãndixit (nea-pãn-dic-sítŭ) adg neapãndixitã (nea-pãn-dic-sí-tã), neapãndixits (nea-pãn-dic-sítsĭ), neapãndixiti/neapãndixite (nea-pãn-dic-sí-ti) – tsi nu easti avigljat (ashtiptat) peascumta di cariva; tsi s-fatsi dinapandiha (cãndu cariva nu s-ashteaptã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spion

spion (spi-ónú) sm, sf spioanã (spi-ŭá-nã), spionj (spi-ónjĭ) shi spioneanj (spi-ó-neanjĭ), spioani/spioane (spi-ŭá-ni) – atsel tsi ari sartsina sã nveatsã lucri tsãnuti ascumti di dushmanj (shi s-li scoatã tu migdani tra s-li veadã lumea icã, tra s-li spunã a oaspitslor i a oaminjlor trã cari lucreadzã); omlu din hoarã (cãlãuzlu, culaguzlu), tsi lã da hãbãri a furlor di tsi s-fatsi n hoarã, tsi lã spuni a furlor tsi s-adarã, cum s-adarã, pri iu si s-ducã, etc.; spiun, shpiun, cishit, sãiz, seid
{ro: spion}
{fr: espion}
{en: spy}
ex: tu polim featsi spion trã grets; au adeti s-tsãnã amiradzlji spioneanj

§ spiun (spi-únŭ) sm, sf spiunã (spi-ú-nã), spiunj (spi-únjĭ), spiuni/spiune (spi-ú-ni) – (unã cu spion)

§ shpiun (shpi-únŭ) sm, sf shpiunã (shpi-ú-nã), shpiunj (shpi-únjĭ), shpiuni/shpiune (shpi-ú-ni) – (unã cu spion)
ex: nu grits n fatsa-a lui cã easti shpiun sh-va s-ducã s-nã facã arãu

§ spiunlã-chi/spiunlãche (spi-un-lắ-chi) sf spiunlãchi (spi-un-lắchĭ) – atsea tsi fatsi un spion cari caftã sã nveatsã tsi shtii (sh-li tsãni ascumti) dushmanlu tra s-li scoatã tu migdani icã s-li spunã a oaminjlor trã cari lucreadzã
{ro: spionaj}
{fr: espionage}
{en: spying}
ex: featsi multã spiunlãchi tu bana-a lui

§ spiunedz (spi-u-nédzŭ) vb I spiunai (spi-u-náĭ), spiunam (spi-u-námŭ), spiunatã (spi-u-ná-tã), spiunari/spiunare (spi-u-ná-ri) – caftu sã nvets lucri nicunuscuti (ascumti, di-aradã nishtiuti) di la dushmanj, tra s-li spun a oaspitslor a mei, icã a atsilor tsi mi pãltescu tr-aestu lucru; caftu s-lji aflu misticadzlj-a unui om; shpiunedz
{ro: spiona}
{fr: espionner}
{en: spy}

§ spiunat (spi-u-nátŭ) adg spiunatã (spi-u-ná-tã), spiunats (spi-u-nátsĭ), spiunati/spiunate (spi-u-ná-ti) – omlu di la cari shpionlu caftã sã nveatsã lucri ascumti; shpiunat
{ro: spionat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn