DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pitrundu

pitrundu (pi-trún-du) (mi) vb III, II shi I pitrumshu (pi-trúm-shĭu) shi pitrundai (pi-trun-dáĭ), pitrundeam (pi-trun-deámŭ), pitrumtã (pi-trúm-tã) shi pitrumsã (pi-trúm-sã) shi pitrundatã (pi-trun-dá-tã), pitrundiri/pitrundire (pi-trún-di-ri) shi pitrundea-ri/pitrundeare (pi-trun-deá-ri) shi pitrundari/pitrundare (pi-trun-dá-ri) – trec prit tsiva; intru ahãndos tu tsiva; fac guvã tu-un lucru; bag unã hãlati cu mithcã (cãtsut, sãitã, etc.) tu truplu-a unui om (lucru) pãnã treatsi di partea-alantã; spitrundu, spritundu, intru, strãbat, stribat, cãrtiljedz, ampihiur, mpihiur, mpihior; (fig: mi pitrundi (njilã, dureari, vreari, etc.) = aduchescu multã njilã, dureari, vreari, etc.)
{ro: pătrunde, străpunge}
{fr: percer, pénétrer, trouer, traverser}
{en: pierce, enter, go through}
ex: pitrundãm grendzãli (fãtsem guvi tu grendzã); iu s-nu poatã s-pitrundã (intrã) vãrnu; pãdurea-aestã nu s-pitrundi (nu s-poati si sã strãbatã); gugoshlu di rivoli nu pitrundi (nu poati s-treacã prit) unã scãndurã; cu greu putea s-u pitrundã (s-intrã tu ea, s-u-acatsã, s-u strãbatã) foclu; cu zorea pitrumsi (intrã, tricu pãnã) la nãsã; mi pitrumsi (fig: aduchescu multu, nj-intrã) arcoarea; pitrumsi (tricu) apa; pitrumshu (feci guvã tu) scãndura; arcoarea-lj pitrumsi oasili (fig: lj-intrã tu oasi, u-aducheashti pãnã tu oasi)

§ pitrumtu (pi-trúm-tu) adg pitrumtã (pi-trúm-tã), pitrumtsã (pi-trúm-tsã), pitrumti/pitrumte (pi-trúm-ti) – tsi ari tricutã prit tsiva; tsi easti tricut di cariva; tsi ari intratã tu tsiva; tu cari ari intratã cariva; (lucru) tsi-lj s-ari faptã unã guvã; pitrumsu, pitrundat, spitrumtu, spitrumsu, spitrundat, spritumtu, spritumsu, spritundat, intrat, strãbãtut, stribãtut, cãrtiljat, ampihiurat, mpihiurat
{ro: pătruns, străpuns}
{fr: percé, pénétré, troué, traversé}
{en: pierced, entered, gone through}
ex: di jali him pitrumtsã (fig: aduchim multã jali); easti pitrumtã di-arãtsimi (fig: easti-arãtsitã)

§ pitrumsu (pi-trúm-su) adg pitrumsã (pi-trúm-sã), pitrumshi (pi-trúm-shi), pitrumsi/pitrumse (pi-trúm-si) – (unã cu pitrumtu)

§ pitrundat (pi-trun-dátŭ) adg pitrundatã (pi-trun-dá-tã), pitrundats (pi-trun-dátsĭ), pitrundati/pitrundate (pi-trun-dá-ti) – (unã cu pitrumtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ampihiur

ampihiur (am-pí-hĭurŭ) (mi) vb I ampihiurai (am-pi-hĭu-ráĭ), ampihiuram (am-pi-hĭu-rámŭ), ampihiuratã (am-pi-hĭu-rá-tã), ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hĭu-rá-ri) – trec un hir prit guva-a aclui; fac unã guvã tu-un lucru dit unã parti tu-alantã; trec un lucru (cari di-aradã easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru pãnã s-aflã di partea-alantã; mpihiur, mpihior, cãrtiljedz, strãpungu, spitrundu, spritundu, strãbat, stribat; (fig: u-ampihiur = (i) u-arãd, u-aplãnãsescu, u-ancaltsu, lj-bag cãlupea, lj-bag cuvata, lj-trec tastrul di gushi, etc.; (ii) mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari tra s-u ciumulescu, s-u-ambair, s-u ncalic, s-nã agãchipsim)
{ro: înfira, străpunge}
{fr: enfiler (une aiguille); percer, transpercer}
{en: thread (needle); pierce, go through}
ex: ampihiur (trec) hirlu prit ac; grenda u-ampihiurarã (lj-featsirã guvi di-unã parti tu-alantã); u-ampihiurã (fig: u bãgã tu ashtirnut, u-ambãirã); lj-vidzui cã si-ampihiurarã (si-ambãirarã, s-bãgarã tu-ashtirnut deadun) tu plentsã

§ ampihior (am-pi-hĭórŭ) (mi) vb I ampihiurai (am-pi-hĭu-ráĭ), ampihiuram (am-pi-hĭu-rámŭ), ampihiuratã (am-pi-hĭu-rá-tã), ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hĭu-rá-ri) – (unã cu ampihiur, [bãgats oarã cã actsentul cadi pi-altã silabã])

§ ampihiurat (am-pi-hĭu-rátŭ) adg ampihiuratã (am-pi-hĭu-rá-tã), ampihiurats (am-pi-hĭu-rátsĭ), ampihiurati/ampihiurate (am-pi-hĭu-rá-ti) – (lucru) tsi-lj s-ari tricutã tsiva dit unã parti tu-alantã; tsi-lj si featsi unã guvã dit unã parti tu-alantã; (aclu) tsi-lj s-ari tricutã hirlu prit guvã; mpihiurat, cãrtiljat, strãpumtu, spitrumtu, spritumtu, strãbãtut, stribãtut
{ro: înfirat, străpuns}
{fr: enfilé (aiguille); percé, transpercé}
{en: threaded (needle); pierced, gone through}

§ ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hĭu-rá-ri) sf ampihiurãri (am-pi-hĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ampihiurã; mpihiurari, cãrtiljari, strãpundziri, spitrundiri, spritundiri, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari
{ro: acţiunea de a înfira, de a străpunge; înfirare, străpungere}
{fr: action d’enfiler (une aiguille); de percer, de transpercer}
{en: action of threading (needle); of piercing, of going through}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aridã2

aridã2 (a-rí-dã) sf aridz (a-rídzĭ) – hãlati cu cari s-fac guvi tu lemnu (i alti lucri tsi suntu greu trã fãtseari guvi);
(expr: lj-u intru (u duc, lj-u stau, lj-u fac, etc.) aridã = fac ca unã aridã cãndu adarã guvi; u tsãn dipriunã pi-a mea; mi ngrec; ahiursescu s-mi ngrec; u tsãn funi; nj-mi duc furtunã; etc.)
{ro: sfredel}
{fr: vrille, perçoir}
{en: borer, drill}
ex: cu arida pitrundu grenda; elj tuts s-duc aridã
(expr: u tsãn dipriunã, sã ngreacã); moasha lj-u intrã aridã
(expr: ahiurhi si-lj si ngreacã, s-u tsãnã dipriunã) a hilj-sui; si dusi aridã
(expr: sã ngricã) al Dumnidzã; njiclu lã sta aridã
(expr: nu-astãmãtseashti s-lã si ngreacã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

azvundzescu

azvundzescu (az-vun-dzés-cu) vb IV azvundzii (az-vun-dzíĭ), azvundzeam (az-vun-dzeámŭ), azvundzitã (az-vun-dzí-tã), azvun-dziri/azvundzire (az-vun-dzí-ri) – fac unã guvã tu-un lucru dit unã parti tu-alantã; trec un lucru (cari di-aradã easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru pãnã s-aflã di partea-alantã; azundzescu, cãrtiljedz, strãpungu, spitrundu, strãbat, stribat
{ro: găuri, perfora}
{fr: trouer, perforer, percer}
{en: pierce, go through}

§ azvundzit (az-vun-dzítŭ) adg azvundzitã (az-vun-dzí-tã), azvundzits (az-vun-dzítsĭ), azvundziti/azvundzite (az-vun-dzí-ti) – (lucru) tsi-lj si featsi unã guvã dit unã parti tu-alantã; tsi-lj s-ari tricutã tsiva dit unã parti tu-alantã; azundzit, cãrtiljat, strãpumtu, spitrumtu, strãbãtut, stribãtut
{ro: găurit, perforat}
{fr: troué, perforé, percé}
{en: pierced, gone through}

§ azvundziri/azvundzire (az-vun-dzí-ri) sf azvundziri (az-vun-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva azvundzeashti; azvundziri, azundziri, cãrtiljari, strãpundziri, spitrundiri, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari
{ro: acţiunea de a găuri, de a perfora; găurire, perforare}
{fr: action de percer, de trouer, de forer}
{en: action of piercing, of going through}

§ azundzescu (a-zun-dzés-cu) vb IV azundzii (a-zun-dzíĭ), azundzeam (a-zun-dzeámŭ), azundzitã (a-zun-dzí-tã), azundziri/azundzire (a-zun-dzí-ri) – (unã cu azvundzescu)

§ azundzit (a-zun-dzítŭ) adg azundzitã (a-zun-dzí-tã), azundzits (a-zun-dzítsĭ), azundziti/azundzite (a-zun-dzí-ti) – (unã cu azvundzit)

§ azundziri/azundzire (a-zun-dzí-ri) sf azundziri (a-zun-dzírĭ) – (unã cu azvundziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãrtelj

cãrtelj (cãr-téljĭŭ) sn cãrtealji/cãrtealje (cãr-teá-lji) shi cãrtelji/cãrtelje (cãr-té-lji) shi cãrtelj (cãr-téljĭ) –
1: nel (vãrtos, di metal) cu cari s-acatsã cãtinarli (alsidzli, singirli, etc.) tra sã ncljiadzã unã ushi (poartã, sinduchi, etc.); cãrchelj, cãrcheauã;
2: aradã di (unã soi di) neali bãgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-facã unã soi di funi (di metal) cu cari si s-leagã lucri (cari s-bagã di gushi ca unã stulii, cu i fãrã crutsi acãtsatã di nãsã, cu cari s-acatsã oara di curauã, etc.); cadenã, catinã, chiustecã, chiustechi, alis, alsidã, alisidã, altsu, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, silivar, sulivar, brangã, prangã, heari (fig:
1: cãrtelj = guva di cur; cur, ghes, shidzut; expr:
2: lj-trec cãrteljlu di nari = fatsi tut tsi-lj dzãc mini, fac tsi voi cu el, canda-lj tricui un nel di nari ca la unã ursã;
3: sã-nj mãts cãrteljlu (curlu) = nu mi mealã dip, cã nu pots sã-nj fats tsiva)
{ro: belciug; lanţ}
{fr: anneau (de fer); chaîne}
{en: ring (of metal); chain}
ex: cãrteljlu (nelu) a cingheljlui; la ushi ari cãrtealji di her (catini); unã cheatrã mari cu patru cãrtelji (singiri); l-doari cãrteljlu (fig: curlu; icã expr: nu-l mealã); sã-nj mãts cãrteljlu
(expr: sã-nj mãts curlu, nu mi mealã dip); ducmenladzlji cu cãrtelji (neali njits) s-li bagã nveastili di veri

§ cãrtiljedz (cãr-ti-ljĭédzŭ) (mi) vb I cãrtiljai (cãr-ti-ljĭáĭ), cãrtiljam (cãr-ti-ljĭámŭ), cãrtiljatã (cãr-ti-ljĭá-tã), cãrtiljari/cãrtiljare (cãr-ti-ljĭá-ri) – acats (bag) un nel (cãrtelj) di her, di-asimi i di-un altu lucru; fac unã guvã tu-un lucru dit unã parti tu-alantã; trec un lucru (cari di-aradã easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru pãnã s-aflã di partea-alantã; azvundzescu, azundzescu, ampihiur, mpihiur, mpihior, strãpungu, spitrundu, spritundu, strãbat, stribat
{ro: găuri, perfora}
{fr: trouer, perforer, percer}
{en: pierce, go through}
ex: ded s-cãrtiljadzã parãlu tsi-l didesh (s-lji facã guvã), ca s-lu spindzur di gushi; cãrtiljai (feci guvã tu) fluria ca s-u fac ver

§ cãrtiljat (cãr-ti-ljĭátŭ) adg cãrtiljatã (cãr-ti-ljĭá-tã), cãrtiljats (cãr-ti-ljĭátsĭ), cãrtiljati/cãrtiljate (cãr-ti-ljĭá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã un nel (un cãrtelj); (lucru) tsi-lj s-ari tricutã tsiva dit unã parti tu-alantã; tsi-lj si featsi unã guvã dit unã parti tu-alantã; azvundzit, azundzit, ampihiurat, mpihiurat, strãpumtu, spitrumtu, spritumtu, strãbãtut, stribãtut

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

intru

intru (ín-tru) vb I intrai (in-tráĭ), intram (in-trámŭ), intratã (in-trá-tã), intrari/intrare (in-trá-ri) – yin dit un loc di nafoarã (di-aradã ma dishcljis) tra s-mi aflu tu-un loc di nuntru (di-aradã ma ncljis); mi bag tu-un lucru (casã, grãdinã, pãduri, etc.); trec prit tsiva (tra s-mi duc iuva, s-mi curdusescu tu-un loc, etc.); trec nuntru; bag ciciorlu tu-un loc; ursescu n casã; njergu, mi duc, mi min, mi bag, mi hig, pitrundu, yin, etc.; (fig:
1: intru = nchisescu, apãrnjescu, acats, ahiursescu, ahiurhescu, etc.; expr:
2: lj-u intru = (i) nchisescu s-lu bat, sã-lj dau un shcop; (ii) nchisescu s-mãc;
3: nj-intrã (s-fac tsiva) = ãnj yini, nj-bag tu minti, apufãsescu s-fac tsiva;
4: (stranjili) intrã tu lari (tu apã) = (stranjili) s-adunã, si strimteadzã, njicshureadzã dupã lari;
5: dzãlili nu intrã n sac = nu bitisescu dzãlili, avem chiro;
6: nj-intrã luplu tu matsã = nj-si featsi multã foami, hiu multu agiun;
7: nj-intrã tu dintsã = nu pot s-lu ved ãn fatsã, nj-yini-agnos;
8: intru tu gailei = nchisescu s-minduescu cã va s-am unã cripari, cã va s-pat tsiva, s-aduchescu unã gailei tu suflit;
9: nj-intrã fricã = mi-aspar;
10: intru n cor = mi bag sh-mini tu-atsea tsi va si s-facã (agioc, alumtã, alishvirishi, etc.);
11: nj-intrã tu cornu (aduchescu ghini, va u tsãn minti)
{ro: intra, pătrunde, etc.}
{fr: entrer, pénétrer, etc.}
{en: enter, penetrate, etc.}
ex: intrã (ursea) n casã s-ljai nã rãchii; nu va esh di iu intrash (pri iu vinjish); intrã di (pitrumni) dauã dzeadziti; intrã tu optu (nchisi anlu optu dit banã); s-intsrã cãndu s-ti-ariseascã?; dau s-intru, nu-nj si intrã (nu para am orixi, nu-nj para yini s-intru); nu cutidzã s-intrã di poartã nãuntru; tsi lã intrã
(expr: tsi lã vinji) sã si mpartã?; furlji intrarã (pitrumsirã) tu turcami; lj-u intrã
(expr: nchisi s-lji da un shcop), lj-umflã sãmarlu; intrã-lj-u
(expr: bati-l, dã-lj un shcop); nã u intrarã
(expr: s-arcarã pri noi shi nchisirã s-nã batã); cãndu lj-u intrã
(expr: nchisi s-lu batã), dã-lj, dã-lj, pãnã dzãsi cucotlu “agiundzi!”; lj-u intrarã a eapilor
(expr: nchisirã s-li batã eapili); cum u vidzu, lj-u intrã
(expr: ahiursi s-lu batã) pri zvercã cu ciumaga; na un cãni intrã tu udã sh-lj-u intrã a oasilor
(expr: nchisi s-mãcã oasili); tu lari, pãndza intrã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn