(expr: isihãsits); s-nj-adun oasili cu mini
(expr: s-mor shi s-isihãsescu); bãgã si sh-adunã suflitlu
(expr: si suschirã); s-plãngã shi sã-sh adunã suflitlu
(expr: s-plãngã shi si suschirã); di dor suflitlu sh-adunã
(expr: suschirã); u-avea adunatã tutã tu fuljinã
(expr: u-avea mãcatã, ascãpitatã tutã tu stumahi)

§ adunat (a-du-nátŭ) adg adunatã (a-du-ná-tã), adunats (a-du-nátsĭ), adunati/adunate (a-du-ná-ti) – tsi s-dutsi (easti dus, adus) tra s-hibã deadun cu altsã ca el; silixit, pitricut, andãmusit, etc.
{ro: adunat, acompaniat, întâlnit, reunit, etc.}
{fr: amassé, assemblé, accompagné, rencontré, etc.}
{en: gathered, assembled, met, united, etc.}

§ anat (a-nátŭ) adg anatã (a-ná-tã), anats (a-nátsĭ), anati/anate (a-ná-ti) – (unã cu adunat)
ex: cã sunt gionjlji tuts anats; ininj di har anati stog

§ adunari1/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã; silixiri, pitritseari, andãmusiri, etc.
{ro: acţiunea de a aduna, de a acom-pania, de a întâlni, etc.; adunare, acompaniare, întâlnire, reunire, plecare, culegere, etc.}
{fr: action de ramasser, d’assembler, d’accompagner, de rencontrer, etc.}
{en: action of gathering, of assembling, of meeting, of uniting, etc.}

§ adunari2/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – ceatã di oaminj cu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra sã zburascã, s-facã gimbushi, s-facã chefi deadun, s-lja unã apofasi, etc.); andamusi, andãmusiri, cum-shonji, adunãturã, sobor, sutsãlji, parei, gimbusi, ceatã
{ro: adunare, reuniune, sindrofie}
{fr: réunion, compagnie, soirée, assemblée}
{en: reunion, company, party, assembly}

§ ana-ri/anare (a-ná-ri) sf anãri (a-nắrĭ) – (unã cu adunari1 shi adunari2)
ex: iu furlji sh-au anari (andamusi, adunari)

§ adunãtor (a-du-nã-tórŭ) adg adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri), adunãtori (a-du-nã-tórĭ), adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri) – tsi-adunã (silixeashti, culeadzi, etc.) tsiva; cari nu-aspardzi paradzlji ma-lj tsãni adunats; mazã
{ro: adunător, acom-paniator, etc.}
{fr: qui amasse (assemble, accompagne, rencontre, etc.), économe}
{en: who gathers (assembles, meets, etc.)}
ex: cochilu-aestu nu-i ca-alantsã, easti adunãtor (lj-adunã paradzlji)

§ adunãturã (a-du-nã-tú-rã) sf adunãturi (a-du-nã-túrĭ) – lucrili adunati; adunari
{ro: adunătură}
{fr: assemblage, rencontre, cueillette}
{en: collection, assembly, meeting, etc.}

§ adunã-vimtu (a-du-nã-vím-tu) invar – un tsi sh-treatsi chirolu fãrã s-facã tsiva, vagabondu
{ro: gură-cască}
{fr: musard, gobe-mouche}
{en: idler, dawdler}

§ apreadun (a-prea-dúnŭ) (mi) vb I apreadunai (a-prea-du-náĭ), apreadunam (a-prea-du-námŭ), apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) –
1: lu-adun un lucru tra s-lu shcurtedz (s-lu fac ma njic); sinuripsescu, shcurtedz, njicshuredz;
2: l-fac s-agãrshascã inatea tsi nj-u poartã; mbunedz;
3: lj-dau apanghiu, l-mutrescu, lj-adun gailelu, aprochi
{ro: restrânge, scurta, micşora; împăca; găzdui, primi, etc.}
{fr: (se) borner, (se) limiter, (se) restreindre; (se) réconcillier; soigner, abriter, accueillir}
{en: limit, shorten; take care of}
ex: apreadunã-ti (agiundzi); apreadunã-ti la grairi (shcurteadzã grairli, astãmãtsea, agiundzi cãt zburãsh); oara s-avea apreadunatã (avea tricutã, s-avea shcurtatã); pri-atselj ficiori cum s-lj-apreadun (s-lji mbun)?; njelu-aestu apreadunats-lu (apãrats-lu, mutrits-lu); ãlj pricãdzu a aushlui s-u-apreadunã (s-u-aproachi) n casã; lji si featsi njilã shi u-apreadunã (u lo, u-adunã n casã, u apãnghiusi); di nu-avea iu sã s-apreadunã, yini la aushlu shi-lj pri-cadi; lu-apreadunai la mini; apreadunã-ti (scurteadz-u, astãmãtsea-u), nu ts-aspardzi gura

§ apreadunat (a-prea-du-nátŭ) adg apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunats (a-prea-du-nátsĭ), apreadunati/apreadunate (a-prea-du-ná-ti) – tsi s-ari shcurtatã i njicshuratã; tsi lj-ari tricutã inatea tsi u-avea; tsi sh-ari aflatã apanghiu iuva; sinuripsit, shcurtat, njicshurat, mbunat, apãn-ghiusit, mutrit, aprucheat
{ro: restrâns, scurtat, micşorat, împăcat, găzduit, primit}
{fr: borné, limité, restreint, soigné, accueilli, pelotoné, blotti}
{en: limited, shortened, taken care of}
ex: tãtsea shi shidea apreadunat (adunat stog); shidea apreadunat shi ntuni-cos

§ apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) sf aprea-dunãri (a-prea-du-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cari apreadunã; sinurip-siri, shcurtari, njicshurari, mbunari, apãnghiusiri, mutriri, apru-cheari
{ro: acţiunea de a restrânge, de a scurta, de a micşora; de a împăca; de a găzdui, de a primi, etc.; restrângere, scurtare, micşorare, împăcare, găzduire, primire}
{fr: action de se borner, de limiter, de restreindre, de réconcillier, de soigner, d’accueillir}
{en: action of limiting, of shortening, of taking care of}

§ aprea-dunãturã (a-prea-du-nã-tú-rã) sf apreadunãturi (a-prea-du-nã-túrĭ) – mãrdziniri, shcurtari, etc.
{ro: limitare, etc.}
{fr: réstriction, etc.}
{en: limitation, etc.}

§ preadun (prea-dúnŭ) (mi) vb I preadunai (prea-du-náĭ), preadunam (prea-du-námŭ), preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunari/preadunare (prea-du-ná-ri) – (unã cu apreadun)

§ preadunat (prea-du-nátŭ) adg preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunats (prea-du-nátsĭ), preadunati/preadunate (prea-du-ná-ti) – (unã cu apreadunat)

§ preadunari/prea-dunare (prea-du-ná-ri) sf preadunãri (prea-du-nắrĭ) – (unã cu apreadunari)

§ preadunãturã (prea-du-nã-tú-rã) sf preadu-nãturi (prea-du-nã-túrĭ) – (unã cu apreadunãturã)

§ cãrturar (cãr-tu-rárŭ) sm, adg (mash masculin) cãrturari (cãr-tu-rárĭ) – om tsi s-ari dusã la sculii analti sh-ati nvitsatã multã carti; nvitsat cu-anami; nvitat
{ro: cărturar}
{fr: érudit, savant}
{en: scholar, learned}
ex: nu pots s-greshti di cãrturarlji (oaminjlji cu carti) cari es nãintea-a aushaticlui

§ acuitiri/acuitire (a-cuĭ-tí-ri) sf acuitiri (a-cuĭ-tírĭ) – (unã cu cuituiri)

{ro: acţiunea de a avea amigdalită}
{fr: action d’être malade d’amygdalite}
{en: action of getting sick of tonsillitis}

{ro: secretar; scriitor}
{fr: secrétaire; écrivain}
{en: secretary; writer}
ex: zburãi cu grãmãticlu (gramaticolu) di la giudets; intrã grãmãtic la un avucat; cãtu-l simnarã tu tifteri shi suschirã grãmãticlu nãoarã

§ grãmãticã (grã-mã-tí-cã) sf grãmãtitsi/grãmãtitse (grã-mã-tí-tsi) – feaminã (muljari i pravdã) tsi easti faptã s-aibã puteari tsi easi nafoarã di nomurli a fisiljei; mãyipsitã, amãyipsitã, mãghipsitã, mãndipsitã, nãmãtisitã, numãtsitã, ncãntatã, cãntatã, umbratã
{ro: fermecată, vrăjită, măeastră}
{fr: ensorcelée, enchantée}
{en: bewitched, who is under a spell, enchanted}
ex: feata njicã sh-grãmãticã (mãyipsitã, cãntatã, umbratã), grãmãticã di (featã njicã tsi s-dutsi sã nveatsã carti la) sculii; hãrãcasta grãmãticã (mãyipsitã)

§ grãmãtipsescu (grã-mã-tip-sés-cu) (mi) vb IV grãmãtipsii (grã-mã-tip-síĭ), grãmãtipseam (grã-mã-tip-seámŭ), grãmãtipsitã (grã-mã-tip-sí-tã), grãmãtipsiri/grãmãtipsire (grã-mã-tip-sí-ri) – nvets sã scriu shi sã dyivãsescu; nvets carti; lu nvets carti
{ro: (se) instrui}
{fr: enseigner, s’instruire}
{en: teach, learn, educate}

§ grãmãtipsit (grã-mã-tip-sítŭ) adg grãmãtipsitã (grã-mã-tip-sí-tã), grãmãtipsits (grã-mã-tip-sítsĭ), grãmãtipsi-ti/grãmãtipsite (grã-mã-tip-sí-ti) – tsi ari nvitsatã carti (el singur i pri cariva altu); tsi s-ari dusã la sculii shi easti om nvitsat
{ro: instruit}
{fr: enseigné, instruit}
{en: learned, who is educated}

§ grãmãtipsiri/grãmãtipsire (grã-mã-tip-sí-ri) sf grãmãtipsiri (grã-mã-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-grãmãtipseashti cariva
{ro: acţiunea de a (se) instrui}
{fr: action d’enseigner, de s’instru-ire}
{en: action of teaching, of learning, of educating}

§ agramat (a-grá-matŭ) adg agramatã (a-grá-ma-tã), agramats (a-grá-matsĭ), agramati/agramate (a-grá-ma-ti) – tsi nu shtii si scrii icã sã dghivã-seascã; tsi nu-ari faptã sculii (carti)
{ro: analfabet}
{fr: illettré}
{en: analphabet}
ex: easti un om agramat (fãrã carti, tsi nu s-ari dusã la sculii)