DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fachil

fachil (fá-chilŭ) sn fachili/fachile (fá-chi-li) – acoalã di carti cu trei cohiuri nduplicati cãtrã tu tsentru shi alichiti di mardzini, sh-cu-anpatrulea cohi nduplicat shi alichit mash dupã tsi si ncljidã nuntru tsiva (cãrtsã, caduri, etc.) tra si s-pitreacã cu poshta; plic
{ro: plic}
{fr: enveloppe (à lettre)}
{en: envelope (letter)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

harauã

harauã (ha-rá-ŭã) sf harãi (ha-rắĭ) shi hãrãi (hã-rắĭ) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva cãndu s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; hrauã, hroa, vãsãlii, mãlinari, bucurilji, hãrãcupilji; (fig:
1: harauã = numtã; expr:
2: nu lu-acatsã somnul di harauã; criscu nã palmã di harauã; nu-l tsãni loclu di harauã; nu lu ncapi casa (di harauã); nu lu ncap stranjili di harauã; haraua n casã; etc. = easti multu hãrsit, easti mplin di harauã, di iftihii sh-di hãrãcupilji;
3: s-ti lja haraua = multu bun, mushat, gioni, etc.; lu-arãseashti omlu di cum s-veadi un lucru;
4: plãngu di harauã; gioc di harauã = mi hãrsescu multu)
{ro: bucurie; nuntă}
{fr: joie, plaisir, aise; marriage, noce}
{en: joy, delight, pleasure, happiness; wedding}
ex: am mari harauã; eara mplinj di harauã; ahãntã harauã lj-aflã, cãndu vidzurã fumealji n casã; harauã mari eara n casã cã avea agiumtã dit xinitii; haraua tsi trapsi (haraua tsi-aduchi), lji si pãru cã-l featsi mã-sa di-adoarã; s-loarã di gushi shi plãmsirã di harauã
(expr: s-hãrsirã multu); acãtsã s-gioacã di harauã pri-un cicior
(expr: s-hãrsi multu); sh-la harauã-ts! (fig: sh-la numtã-ts!); ti hãrãi (fig: numtsã, pãtidzãri, etc.) s-tsã yinim; a aharistului lji si lja haraua; amirãlu criscu di harauã
(expr: s-hãrsi multu) shi loclu nu lu ncãpea
(expr: eara mplin di harauã shi hãrãcupilji); aflarã casa ndreaptã, di ti loa haraua
(expr: di ti-arisea multu di cum u videai ndreaptã, tsã s-umplea inima s-u mutreshti); inshirã dzatsi peshti bunj shi nostinj di ti loa haraua s-lji vedz

§ hrauã (hrá-ŭã) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)

§ hroa (hrŭá) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)
ex: di hroa (harauã) zulapea ardi; di hroa (harauã) sãlta

§ harei (ha-ré-i) sf harei (ha-réĭ) – numtã; uspets, giumbusi, zefchi, ziafeti
{ro: nuntă; ospăţ, petrecere, divertisment}
{fr: noces; festin, banquet, divertissement}
{en: wedding; banquet, amusement}
ex: hãrioasã! sh-la harei (numtã) s-yinim!

§ hãrios (hã-ri-ósŭ) adg hãrioasã (hã-ri-ŭá-sã), hãriosh (hã-ri-óshĭ), hãrioasi/hãrioase (hã-ri-ŭá-si) – tsi easti mplin di harauã; tsi aspuni multã harauã; hãros, hãrãcop, hãrsit, yios

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mizili/mizile

mizili/mizile (mi-zí-li) invar – cearelu tsi lu-avea dunjaea dit chirolu atsel multu veclju (cãndu nu-avea ninga trenuri i mashinj) tra s-pitreacã cãrtsã dit un loc tu altu la soi i oaspits (cu calj shi cu amãxi); poshta cu calj
{ro: menzil}
{fr: la poste aux chevaux}
{en: old postal service with horses}
ex: cal di mizile (tsi dutsi cãrtsã, poshta)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

navlu

navlu (nã-vlu) sn navli/navle (ná-vli) – paradzlji tsi-lj da cariva tra s-pitreacã lucri (pãrmãtii) cu pamporea; pãrmãtia pitricutã cu pamporea; paradzlji tsi-lj da cariva tra s-ducã iuva cu pamporea icã s-lja cu nichi unã pampori
{ro: navlu}
{fr: nolis, fret}
{en: freight, chartering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nel

nel (nélŭ) sm neali/neale (neá-li) –
1: tserclju njic di metal (her, cilechi, malamã, asimi, etc.) tsi poati s-aibã sh-chetri scumpi (dyeamanti) sh-cari s-poartã ca stulii tu dzeadziti trã mushuteatsã;
2: tserclu njic di metal cari, bãgati ma multi un tu-alantu fac unã singiri; anel, vãrãguci; (fig:
1: nel = nelu di isozmatã; expr:
2: alãxim nealili = nã isusim;
3: lj-tornu nelu = aspargu isozma;
4: va nj-arucã nelu nãpoi! = un zbor cu noima: nu mi mealã!;
5: prit nel li treatsi (gugoashili) = easti bun nishangi, bun s-agudeascã nishanea cu gugoshlu di tufechi;
6: perlu neali = per tsi ari ciulii anvãrtiti ca neali; per cu-avoali, cu cãrcmi; perlu ncãrciljat, ncãrciljos)
{ro: inel}
{fr: anneau; bague}
{en: ring}
ex: sula di carni shi carnea di her (angucitoari: nelu); avea dzeadzitli mplini di neali; eara s-pitreacã nelu (fig: nelu di isozmatã); alãxirã nealili
(expr: s-isusirã); va nj-arucã nelu nãpoi!
(expr: nu mi mealã “cã va s-aspargã isozma!”); cãndu nelu-a unui va sãndzineadzã; ca atsel cu nelu: “di-aclo talji” (zbor: s-talji deadzitlu cu nelu); cu perlu neali
(expr: ncãrciljats); prit nel u tritsea
(expr: bun nishan-gi)

§ nilush (ni-lúshĭŭ) sn nilushi/nilushe (ni-lú-shi) – nel njic
{ro: inel mic}
{fr: petit anneau; petite bague}
{en: small ring}
ex: un nilush, dauã nilushi

§ anel (a-nélŭ) sm aneali/aneale (a-neá-li) – (unã cu nel)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pitrec

pitrec (pi-trécŭ) vb III shi II pitricui (pi-tri-cúĭ), pitritseam (pi-tri-tseámŭ), pitricutã (pi-tri-cú-tã), pitreatsiri/pitreatsire (pi-treá-tsi-ri) shi pitritseari/pitritseare (pi-tri-tseá-ri) –
1: lj-dzãc (l-pãlãcãrsescu, lj-dimãndu, l-fac cu zorea, etc.) si s-ducã iuva; lj-dau tsiva (unã doarã, carti, etc.) a unui tra s-u ducã iuva (la cariva); fac tsi lipseashti ca tsiva (zbor, ncljinãciunj, hãbãri, etc.) si s-ducã (s-agiungã) iuva;
2: mi duc (imnu) deadun cu cariva (tra s-nu lu-alas si s-ducã singur, s-lj-aspun calea, etc.); lj-fac sutsatã a unui cãndu nchiseashti calea;
3: nj-trec chirolu (la unã ziafeti, gimbushi, yiurtisiri, harei, numtã, etc.) cu multã chefi, cu cãntãri, mãcãri, beri, muabets, etc.; fac ziafeti, fac chefi, yiurtisescu, glindisescu;
(expr: l-pitrec pri lumea-alantã = l-vatãm)
{ro: trimite, însoţi, petrece}
{fr: envoyer, adresser, accompagner quelqu’un à son départ, se divertir}
{en: send, accompany someone, amuse oneself}
ex: aestu pitricu huzmichearlu (dzãsi a huzmichearlui si s-ducã); mi-ari pitricutã (nj-dzãsi, nj-dimãndã s-mi duc) n hoarã s-lã dau hãbãri; nj-pitricu mushata-nj dor; nj-pitreatsi (featsi sã-nj yinã) di diparti zbor; lj-pitricui cu el (l-feci si s-ducã shi s-lji da) multi ncljinãciunj; lj-pitreatsi nã carti tu cari-lj da nali din hoarã; amirãlu-lj pitricu (s-dusi cu elj, lã featsi sutsatã) pãnã iu-lj pitricu shi s-turnã acasã; dupã tsi pitricurã (featsirã chefi, yiurtisirã, tricurã ghini) la numtã tutã noaptea; ãlj pitricurã hãbari (featsirã ca sã-lj si ducã zborlu) s-easã, s-lj-ashteaptã, cã lj-aduc shtiri buni

§ pitricut (pi-tri-cútŭ adj pitricutã (pi-tri-cú-tã), pitricuts (pi-tri-cútsĭ), pitricuti/pitricute (pi-tri-cú-ti) – tsi easti faptu si s-ducã iuva (i s-ducã tsiva la cariva); tsi-lj s-ari faptã sutsatã cãndu nchisi iuva; tsi ari tricutã chirolu cu cãntãri, mãcãri, beri, etc. la unã ziafets, harei, gimbushi, etc.
{ro: trimis, însoţit}
{fr: envoyé, adressé, accompagné de quelqu’un à son départ, diverti}
{en: sent, accompanied by someone, amused oneself}
ex: pitricut di-ahãt diparti

§ pitreatsiri/pitreatsire (pi-treá-tsi-ri) sf pitreatsiri (pi-treá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pitreatsi tsiva i pri cariva; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi chefi la unã ziafeti cu mãcãri, beri, cãntitsi, etc.
{ro: acţiunea de a trimite, de a însoţi, de a petrece; trimitere, însoţire, petrecere}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plic

plic (plícŭ) sn plicuri (plí-curĭ) – acoalã di carti cu trei cohiuri nduplicati cãtrã tu tsentru shi alichiti di mardzini, sh-cu-anpatrulea cohi nduplicat shi alichit mash dupã tsi sã ncljid nuntru cãrtsã (caduri, etc.) tra si s-pitreacã cu poshta; fachil
{ro: plic}
{fr: enveloppe (à lettre)}
{en: envelope (letter)}
ex: bãgai cartea tu-un plic (fachil) sh-tsã u pitricui; vulisii pliclu cu cartea nuntru

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prãndzu1

prãndzu1 (prắn-dzu) sn prãndzuri (prắn-dzurĭ) –
1: oara 12 dit mesea di dzuã; njadzã-dzuã; njadzã-prãndzu, prãndzu-oarã, prãn-dzul mari;
2: measa tsi s-lja njadzã-dzua; mãcarea (ghela) di prãndzu;
(expr: shed pi prãndzu = stau la measã sh-mãc measa di prãndzu)
{ro: amiază; masa de prânz}
{fr: midi; repas de midi, dîner}
{en: noon; noon meal, lunch}
ex: prãndzu oarã (oara ti prãndzu, njadzã-dzuã) agiumsi; ti prãndzu oarã (njadzã-dzua); na-u sh-ursa, prãndzu oarã s-toarnã acasã; pãnã n prãndzul mari (oara trã prãndzãri, njadzã-dzuã); nã dzuã, prãndzu mari, tsi-lj tricu prit curcubetã a amirãlui?; din dzari pãnã n prãndzul mari; din prãndzul mari pãnã tu-a soarilui ascãpitari; avea heartã prãndzu (ghelã ti prãndzu) tra s-lã ducã prãndzu (measa di prãndzu); s-avea aprucheatã a prãndzului (oara trã prãndzãri); nã oarã pi stãmãnã shadi pi prãndzu
(expr: mãcã prãndzul) la noi; unã oarã dimneatsa fatsi trei ca dupã prãndzu; cãt vinji oara-a prãndzului, na tsi-u Dafna; ahurhirã s-lj-aducã prãndzu sh-tsinã; ma napoi ãl cljima pi prãndzu, cã s-featsirã oaspits bunj; prãndzul tsi va s-vã da amirãlu, cãndu va s-agiundzits acasã, easti cu fãrmac; cãndu bãgarã measã ti prãndzu; si scoalã feata, dupã tsi-apiri ghini, shi s-featsi dzua prãndzu; s-avea aprucheatã oara-a prãndzului; furã acljimats ti prãndzu aclo; dimãndã a hãngilui s-lã ndreagã un prãndzu; s-lji pitreacã prãndzul la agru; eara trãsh pri prãndzu
(expr: cãndu mãca ti prãndzu)

§ njadzã-prãndzu (njĭá-dzã-prắn-dzu) adv – tu oara-a prãndzului, njadzã-dzuã
{ro: la prânz}
{fr: à midi}
{en: at noon}

§ prãndzu2 (prắn-dzu) vb IV prãndzãi (prãn-dzắĭ), prãndzam (prãn-dzámŭ), prãndzãtã (prãn-dzắ-tã), prãndzãri/prãndzãre (prãn-dzắ-ri) – ljau measa di prãndzu; mãc ti prãndzu; mi tindu dupã measa di prãndzu tra s-dizvursescu, s-lu fur niheamã somnul; prãndzu, prãndu;
(expr: cu minciuna ngushti, multu s-prãndzã, ma nu shi s-tsinj = va pots s-lu-arãdz pri cariva unã oarã, multu-multu di doauã ori, ma nu sh-ma nãpoi, alanti ori)
{ro: prânzi; se repauza după masa de prânz}
{fr: prendre le repas de midi; se reposer à l’heure du midi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãnãtati/sãnãtate

sãnãtati/sãnãtate (sã-nã-tá-ti) sf sãnãtãts (sã-nã-tắtsĭ) – harea tsi u-ari omlu cari nu easti lãndzit (tuti urganili, mãdularli, hãlãtsli a truplui di om lucreadzã cum lipseashti);
(expr:
1: nj-ljau sãnãtati di la cariva; lj-alas sãnãtati a unui = mi dispartu di cariva cãndu fug diparti; lj-or ca, trãninti, cãt va him diparti un di-alantu, s-nu lãndzidzascã, s-nu lu-alasã sãnãtatea;
2: sãnãtati bunã! = zbor cu cari-lj dzãts a unui tra s-fugã, cã nu mata ari cãtse s-armãnã aclo, etc.; fudz! du-ti cu Dumnidzã;
3: crep di sãnãtati = (i) am sãnãtatea multu bunã; hiu multu sãnãtos; (ii) sh-atuntsea cãndu tuti-nj njergu-ambar, nu escu ninga ifhãrãstisit;
4: ãntreabã lãndzitlu: “vrei sãnãtati?” = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi aspuni unã mari mirachi (ananghi) tri un lucru, nu shtii cum s-facã tra s-lu aibã, sh-tini lu ntreghi ma s-va s-lu-agiuts; vrei cal ordzu?)
{ro: sănătate}
{fr: santé}
{en: health}
ex: nu-nj dzãts, cum suntu pãrintsãlj a tãi cu sãnãtatea?; ai sãnãtati, tsi-ananghi ai?; lãn-goarea-a lui, sãnãtatea-a noastrã; sãnãtati au shi ghiftsãlj, ma imnã cu pãntica goalã; sãnãtati a noauã shi heavrã a uvreilor!; sãnãtatea nu s-acumpãrã cu grosh; ma bunã di sãnãtati, tsiva nu-i; ma bunã di sãnãtati: sãnãtati (bunã); shedz cu sãnãtati
(expr: urari di dispãrtsãri: armãnj sãnãtos); ãsh lo sãnãtati
(expr: fudzi, s-dispãrtsã), di la featã, di la mumã shi tuts cãts inshirã s-lu pitreacã; s-armãnã sh-trã noi, va u ljai, cari nu, sãnãtati bunã!
(expr: du-ti cu Dumnidzã!); l-alãsã sãnãtati sh-lã urã cãti buni suntu pri loc; du-ti cu sãnãtati, lj-urã sh-aistu; fudzi fãrã sã-sh lja sãnãtati di la featã (fãrã si s-adunã cu feata nãinti di dispãrtsãri); sh-lo sãnãtati di la
(expr: s-dispãrtsã di) muljari-sa; sãnãtati!
(expr: urari di dispãrtsãri: s-armãnj sãnãtos), munte frate!; tindi mãna sh-acatsã un pulj shi sãnãtati bunã
(expr: fudzi, li cãleashti, u-anganã cãtsaua); ts-u dau feata, cara nu, sãnãtati bunã
(expr: fudz! du-ti cu Dumnidzã)

§ sãnãtos (sã-nã-tósŭ) adg sãnãtoasã (sã-nã-tŭá-sã), sãnãtosh (sã-nã-tóshĭ), sãnãtoa-si/sãnãtoase (sã-nã-tŭá-si) – tsi easti mplin di sãnãtati; tsi nu tradzi di vãrã lãngoari; sãn, san;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn