DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pitrayi/pitraye

pitrayi/pitraye (pi-trá-yi) sf pitrãyi (pi-trắyĭ) – scãndurã njicã sh-suptsãri, cu cari si-anvilescu citiili icã s-bagã tu stizmili a casilor huryiteshti
{ro: şiţă, şindrilă}
{fr: latte; bardeau}
{en: shingle, lath}
ex: ngrãdi sh-casa sh-grãdina cu pitrãyi; sh-citia s-adarã cu pitrãyi

§ pitavrã (pi-tá-vrã) sf pitavri/pitavre (pi-tá-vri) shi pitãvri (pi-tắ-vri) – (unã cu pitrayi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

coaji/coaje

coaji/coaje (cŭá-ji) sf coji (cójĭ) – chealea (peaja) cu cari easti acupirit un lucru ca, bunãoarã, gortsul, merlu, nuca, migdala, burlida, pãnea, oulu, lemnul a ponjlor, etc.; coaji di mer, cãjoalji (di nucã, etc.), cuã (di pãni, di pitã, etc.), gãoaci (di ou), coarã, gãoalji, fludã, ceflã, cheali, etc.
{ro: pieliţă, coaje, scoarţă}
{fr: pelure (des fruits), coquille, croûte (de pain), écale, écorce (des arbres)}
{en: skin (of fruits), shell (of nuts), bark (of trees), crust (of bread)}
ex: adunã coaji di frapsin; coaji di ou, coaji (fludã) di nucã; coaja di curcubetã; coji (peji) di pruni; coaji (cuã) di pãni; mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju

§ coarã1 (cŭá-rã) sf cori (córĭ) – (unã cu coaji)

§ cãjoalji/cãjoalje (cã-jŭá-lji) sf cãjolj (cã-jóljĭ) shi cãjoalji/cãjoalje(?) (cã-jŭá-lji) – coaji (di nucã, di migdalã, di tseapã, etc.); coaji, fludã, gãoaci, gãoalji
{ro: coaje de nucă, de migdale, etc.}
{fr: écale de noix, d’amande, etc.}
{en: shell of nuts, etc.}

§ cujoalji/cujoalje (cu-jŭá-lji) sf cujoalji/cujoalje (cu-jŭá-lji) shi cãjolj(?) (cã-jóljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ gãoalji/gãoalje (gã-ŭá-lji) sf gãolj (gã-óljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ guoalji/guoalje (gu-ŭá-lji) sf guolj (gu-óljĭ) – (unã cu cãjoalji)

§ gualji/gualje (gu-á-lji) sf pl(?) – (unã cu cãjoalji)
ex: sh-bãgã dintsã di gualji (coji) di tseapã

§ goa-lji/goalje (gŭá-lji) sf pl(?) – (unã cu cãjoalji)
ex: sh-bãgã dintsã di goalji (coaji) di tseapã n gurã; goaljili di nucã li arcai tu foc; armasirã mash goaljili di oauã

§ gãoaci/gãoace (gã-ŭá-ci) sf gãoci (gã-ócĭ) – coaji (di ou), burlidã
{ro: coaje de ou, scoică}
{fr: coquille, écale}
{en: shell (of eggs, musels, etc.)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

penurã

penurã (pé-nu-rã) sf penuri/penure (pé-nu-ri) – hãlati njicã di metal i lemnu, suptsãri, lungã sh-chipitoasã tu-un capit (sh-cu unã ca ploaci njicã tu-alantu capit), cari intrã lishor tu lucrili (ca measã, ushã, firidã, etc.) tsi vor ncãrfãsiri; perunã, peronã, pendurã, cunj, civii, tsivii;
(expr:
1: penurã ghifteascã = penurã multu mari;
2: am nã penurã (nj-intrã penura) tu inimã = nj-sta tsiva (dureari, fricã, shubei, etc.) tu suflit tsi mi cãrteashti, mi mvirineadzã, mi fatsi s-mi doarã suflitlu; am tu inimã un dor tsi mi-aroadi; etc.)
{ro: cui}
{fr: clou}
{en: nail}
ex: truplu tut nj-lu bagã n casã sh-caplu afoarã-nj lu-alasã (angucitoari: penura); tut truplu nãuntru bãgat shi caplu afoarã-alãsat (angucitoari: penura); am mash penuri mãri; om fãrã penurã tu inimã
(expr: om fãrã cripãri); lj-intrã penura tu inimã
(expr: lj-intrã unã dureari, fricã, shubei, etc. tu suflit, easti cripat, nvirinat, minduit, etc.); guvojdul easti unã soi di penurã faptã maxus trã petala-a calui

§ pendurã (pén-du-rã) sf penduri/pendure (pén-du-ri) – (unã cu penurã)
ex: bats tu casa-a ta nã pendurã (penurã), aclo armãni; lj-intrã nã pendurã tu mãnã; lj-deadi ndauã penduri
(expr: zboarã uruti, cripãri, etc.) sh-lu cãrtirã multu; acãtsai giuplu di-unã pendurã shi lu-arupshu

§ peronã (pe-ró-nã) sf peroni/perone (pe-ró-ni) – (unã cu penurã)

§ perunã (pé-ru-nã) sf peruni/perune (pé-ru-ni) – (unã cu penurã)

§ pinuricã (pi-nu-rí-cã) sf pinuritsi/pinuritse (pi-nu-rí-tsi) – penurã njicã; pinurici, pinduricã
{ro: cui mic}
{fr: petit clou}
{en: small nail}

§ penuricã (pe-nu-rí-cã) sf penuritsi/pe-nuritse (pe-nu-rí-tsi) – (unã cu pinuricã)

§ pinurici/pinurice (pi-nu-rí-ci) sf pinurici/pinurice (pi-nu-rí-ci) – (unã cu pinuricã)
ex: proaca easti unã soi di pinurici cu cari s-acatsã mingiusholili di la curdelji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tãracã

tãracã (tã-ra-cã) sf tãrãts (tã-rắtsĭ) – gardu di scãnduri faptu di-un nicuchir deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alasã prãvdzã i oaminj s-intrã i s-easã fãrã izini; gardu, ngãrditurã, ploc
{ro: gard}
{fr: clôture. haie}
ex: surparã tãrãtsli (gardurli) di la gãrdinã; tãrãts di pitrãyi nã dispartu casili; va s-penurã tãrãtsli cã ahiurhirã s-cadã pitrãyili

§ ntãrac (ntã-rácŭ) vb I ntãrãcai (ntã-rã-cáĭ), ntãrãcam (ntã-rã-cámŭ), ntãrãcatã (ntã-rã-cá-tã), ntãrãca-ri/ntãrãcare (ntã-rã-cá-ri) – analtsu unã tãracã (un gardu di scãnduri) deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alas prãvdzã i oaminj s-intrã i s-easã fãrã izini; ncljid cu-unã tãracã un loc; ngãrdedz, ngãrdescu
{ro: împrejmui cu uluci}
{fr: clôturer}
{en: fence in}
ex: cãndu mi turnai avea ntãrãcatã (ngãrditã) casa

§ ntãrãcat (ntã-rã-cátŭ) adg ntãrãcatã (ntã-rã-cá-tã), ntãrãcats (ntã-rã-cátsĭ), ntãrãcati/ntãrãcate (ntã-rã-cá-ti) – (loc, gãrdinã, ubor, etc.) tsi easti ncljis cu-un gardu; ngãrdat, ngãrdit
{ro: împrejmuit cu uluci}
{fr: clôturé}
{en: fenced in}
ex: casa ntãrãcatã (ngãrditã) eara nica mproastã

§ ntãrãcari/ntãrãcare (ntã-rã-cá-ri) sf ntãrãcãri (ntã-rã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ntãracã un loc; ngãrdari, ngãrdiri
{ro: acţiunea de a împrejmui cu uluci; împrejmuire}
{fr: action de clôturer}
{en: action of fencing in}
ex: hãrgi multsã pãradz cu ntãrãcarea (ngãrdirea) a gãrdinãljei

§ distãrac (dis-tã-rácŭ) vb I distãrãcai (dis-tã-rã-cáĭ), distãrãcam (dis-tã-rã-cámŭ), distãrãcatã (dis-tã-rã-cá-tã), distãrãcari/distãrãcare (dis-tã-rã-cá-ri) – dau di padi (aspargu) unã tãracã (di scãnduri) anãltsatã deavãrliga-a unui loc (avlii, grãdinã, etc.); dizgãrdescu
{ro: dezgrădi}
{fr: déclore, enlever la clôture}
{en: unfence; remove a fence}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn