DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

amaneci

amaneci (a-ma-ne-cí) sm amaneceadz (a-ma-ne-cĭádzĭ) – om a curi ãlj si da besã; om tu cari cariva ari pistea cã nu va-l pruda; om tsi nu sh-alãxeashti vrearea tsi u ari ti cariva i tsiva; om di besã; besalã; pistimen, pisto, embistimen, mbistimen
{ro: om de încredere}
{fr: homme de confiance}
{en: trusty man, faithful man}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

besã

besã (bé-sã) sf fãrã pl – ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi (cã nu va ti pruda); giurat (di arbinesh); pisti, embistosini, mbithar;
(expr: lj-dau (lj-fac) besã = am ncreadiri cã va facã tsi tãxeashti, cã nu-nj dzãtsi minciunj, etc.)
{ro: credinţă, fidelitate, jurământ (de albanezi)}
{fr: foi, fidélité; serment (des albanais)}
{en: faith, fidelity, oath (of Albanians)}
ex: armãnlu easti om di inimã shi di besã (ncreadiri, mbithar, embistosini); un armãn chiru… pri besã (trã pisti); nu dãdeam besã (nu-aveam ncreadiri, embistosini, mbithar) la sots; besa, besa (giurat, giurat), voi, lai cãnj

§ besalã (be-sa-lắ) sm besaladz (be-sa-ládzĭ) – om a curi ãlj si da (fatsi) besã; om a curi pots s-lji zburãshti fãrã s-tsã hibã fricã cã va ti pruda la altsã; om tu cari ai ncreadirea cã va facã tsi va-lj dzãts; om tsi nu sh-alãxeashti vrearea tsi u ari ti cariva i tsiva; om di besã; amaneci; pistimen, pisto, embistimen, mbistimen
{ro: om de încredere}
{fr: homme de confiance}
{en: trusty man, faithful man}
ex: omlu atsel cama besalãlu (mbistimenlu) al Ali

§ besa-bes (bé-sa-bés) invar – giurat arbinishescu cu noima “giur besã”
{ro: formulă albaneză de jurământ care înseamnă “jur fidelitate”}
{fr: formule de serment des albanais signifiant “je jure fidélité”}
{en: Albanian oath formula meaning “I swear fidelity”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

calcu

calcu (cál-cu) (mi) vb I cãlcai (cãl-cáĭ), cãlcam (cãl-cámŭ), cãlcatã (cãl-cá-tã), cãlcari/cãlcare (cãl-cá-ri) – bag ciciorlu pri tsiva icã iuva tu-un loc; alag locuri; mi duc, trec, yin la cariva, etc.
(expr:
1: l-calcu (un om, un loc, unã hoarã, unã fumealji, etc.) = (i) mi duc la un om, dau iurusi (nãvalã) pristi un loc; (ii) lu mprad (l-fur, lu nduchescu, l-tirãnsescu, lu-avin, etc.) omlu icã lu mprad loclu (hoara, fumealja, etc.);
2: nj-calcu pri inimã (ma-l fac un lucru) = (l-fac un lucru) cu zori, cu tuti cã nu vream (s-lu fac);
3: nj-calcu zborlu dat (giuratlu, nomlu, leadzea, etc.) = nu-l fac lucrul ashi cum nj-am datã zborlu (cum am faptã giuratlu, cum u caftã nomlu, etc.);
4: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec, tra si s-facã cum voi mini;
5: calcu pri ungljili di la cicioari = imnu pe-agalea sh-nu fac vãrnu vrondu tra s-nu mi avdã cariva;
6: l-calcu pri cicior = lj-fac tsiva tsi nu lu-ariseashti dip, tsi-l cãrteashti multu;
7: calcu stranjili = dau cu herlu caldu di cãlcari pristi stranjili sufrusiti (di-aradã dupã lari) tra s-li ischedz;
8: lj-calcu cu ocljul (ocljilj) = lj-fac semnu cu ocljul;
9: lj-calcu pirifanja = l-cãtãdixescu, l-fac s-lji scadã tinjia, lj-frãngu nãrli;
10: calcu pi urma-a lui = hiu ca el, li fac lucrili ashi cum li fatsi el;
11: calcu cu ndreptul = nchisescu ghini un lucru, va-nj njargã lucrul ambar;
12: calcu cu nastãngul, calcu strãmbu = nu lu nchisescu ghini lucrul, nu va-nj njargã ambar;
13: (alag di) nu ved iu calcu = alag multu agonja, fãrã s-mutrescu di-unã parti i di-alantã;
14: mi calcã unã stihii, unã fandazmã = nj-fatsi vizitã unã stihii sh-nj-arucã-amãyi, mi mãyipseashti;
15: calcu pri “dzatsi” (anj) = ncljish “noauãlji” anj; nchisescu andzatsilea an;
16: l-calcu pi gushi = lj-bag zori, l-furtsedz s-facã tsiva;
17: mi calcã la imnari (la nvitsãturã, etc.) = mi-astreatsi la imnari (la nvitsãturã, etc.);
18: calcu tu pitã = fac unã mari glãrimi;
18: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
19: nu calcu mpadi (di harauã, di pirifanji, etc.) = mi hãrsescu multu di multu; nu shtiu tsi s-fac di-ahãntã harauã; nu mi ncap stranjili, nu mi ncapi casa (loclu, etc.) di harauã)
{ro: călca, păşi, cutreiera, etc.}
{fr: mettre les pieds sur; marcher, parcourir; passer, fouler aux pieds, etc.}
{en: step on, trample, tread, crush, travel all over, etc.}
ex: pi ficiorlu-al tadi, l-cãlcã unã cherã; tuts muntsãlj lj-am cãlcatã (alãgatã); cãrvãnarlu cãlcã
(expr: alãgã, dusi prit) loc multu; prumuveara, ficiorlu va calcã tu (s-dutsi tu, intrã tu) yinghits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumburã

cumburã (cum-bú-rã) sf cumburi/cumbure (cum-bú-ri) shi cumburi (cum-búrĭ) – armã di foc njicã tsi s-tsãni di-arada tu gepi i di bãrnu; gepea di la shauã tu cari s-tsãni unã cumburi; cumburi, cuburã, cuburi, cãburi, cãmbor, aruvoli, arãvoli, ruveli, pishtolã, pishtoalã, altipatlar, bishinãtoari;
(expr: u-ari cumburã = aljureadzã, easti cicãrdisit, glãrit di minti, etc.)
{ro: pistol}
{fr: pistolet}
{en: pistol, gun}
ex: am unã cumburã (pishtolã); l-vidzui cum alãga cu cumbura n brãn; lu ntribã, cãtse arcã pri cãni cu cumbura; scoati cumbura shi u-aprindi pri un cãni amirãrescu; lj-apreasi nã cumburã dupã cap; u-ari cumburã
(expr: easti chirut, cicãrdisit di minti, aljureadzã)

§ cumburi/cumbure (cum-bú-ri) sf cumburi (cum-búrĭ) – (unã cu cumburã) – (unã cu cumburã)

§ cuburã (cu-bú-rã) sf cuburi/cubure (cu-bú-ri) shi cuburi (cu-búrĭ) – (unã cu cumburã)
ex: foclu di tru cuburi insha

§ cuburi/cubure (cu-bú-ri) sf cuburi/cubure (cu-bú-ri) shi cuburi (cu-búrĭ) – (unã cu cumburã)
ex: arucã nã cuburi; ndreadzi cuburli di la shauã

§ cãburi/cãbure (cã-bú-ri) sf cãburi (cã-búrĭ) – (unã cu cumburã)

§ cãmbor (cãm-bórŭ) sn pl(?) – (unã cu cumburã)

§ cuburgi (cu-bur-gí) sm cuburgeadz (cu-bur-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi cuburi
{ro: fabricant sau vânzător de pistol}
{fr: fabriquant ou vendeur de pistolets}
{en: gun maker or seller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pishtolã

pishtolã (pish-tó-lã) sf pishtoli/pishtole (pish-tó-li) – armã di foc njicã tsi s-tsãni di-arada tu gepi i di bãrnu; aruvoli, arãvoli, ruveli, cumburã, cumburi, cuburã, cuburi, cãburi, cãmbor, pishtoalã, altipatlar, bishinãtoari
{ro: pistol}
{fr: pistolet}
{en: pistol, gun}
ex: cu pishtola n brãn; aminã pishtoli tu ahiurhita-a Martsului; cu pistola-l vãtãmã; acumpãrã nã tãcãmi di armi, tufechi, doauã pishtoli, un yeatagan, nã arbii shi palãshti; isha nãsã la tufechi, la pishtoli, cumburi, apãlj, cordzã

§ pishtoalã (pish-tŭá-lã) sf pishtoali/pishtoale (pish-tŭá-li) – (unã cu pishtolã)
ex: si nj-amin unã pishtoalã; v-adush cãciuli, pishtoali, flueri

§ pishtulicã (pish-tu-lí-cã) sf pishtulitsi/pishtulitse (pish-tu-lí-tsi) – pishtolã njicã
{ro: pistol mic}
{fr: petit pistolet}
{en: small pistol, small gun}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pisti1/piste

pisti1/piste (pís-ti) sf fãrã pl – ncreadirea tsi u ari cariva cã easti un Dumnidzã tu lumi cari featsi nomurli tsi el prindi s-li-ascultã; ncreadirea tsi u ari cariva cã un lucru easti dealihea; trischii, nom, dinã, fedi, vireauã, imani, besã
(expr: pistea-a mã-sai = angiurãturã urutã di pisti)
{ro: credinţă, religie}
{fr: foi, croyance, religion}
{en: faith, religion}
ex: am mari pisti (ncreadiri, besã) pi zborlu-a tãu; pistea-a noastrã easti-atsea crishtinã; eara crishtinã di pisti; tuts tri pisti murim noi; a dushmanlui pisti nu-lj dã (nu-lj fã ncreadiri)

§ embistosini (em-bis-to-sí-ni) sf embistosinj (em-bis-to-sínjĭ) – ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi; cãndãrsirea cã nu va ti pruda la dushman; ncreadiri, besã, pisti, mbithar
{ro: încredere}
{fr: confiance}
{en: trust}

§ mbitar (mbi-thárŭ) sn pl(?) – pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi; cãndãrsirea cã nu va ti pruda la dushman; ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; ncreadiri, besã, pisti, embistosini
{ro: încredere, curaj}
{fr: confiance, courage}
{en: trust, courage}
ex: cãt mbitar (cãtã ncreadiri) aveam trã cama ghini, ahãt mi-aflai pri mari-arãu

§ pistimen (pis-ti-ménŭ) sm, sf, adg pistimenã (pis-ti-mé-nã), pistimenj (pis-ti-ménjĭ), pistime-ni/pistimene (pis-ti-mé-ni) – omlu tsi ari unã pisti; om tsi pistipseashti tu Dumnidzãlu-a lui; om a curi ãlj fats besã sh-pots s-lji zburãshti fãrã s-tsã hibã fricã cã va ti pruda la altsã; om tu cari ai ncreadirea cã va facã tsi va-lj dzãts; om di besã; embistimen, mpistimen, mbistimen, besalã, amaneci, pisto
{ro: credincios, confidant}
{fr: croyant, homme de confiance, confidant}
{en: faithful, trusty man, confidant}
ex: pistimenjlj (besaladzlji) a tãi fãrtats; avea la ahciani nã pistimenã (muljari di ncreadiri) cari avea tuti zaireili pi mãna-a ljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pistuhorisi/pistuhorise

pistuhorisi/pistuhorise (pis-tu-hó-ri-si) sf pistuhorisi (pis-tu-hó-risĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-tradzi cãtrã nãpoi; dari nãpoi; trãdzeari nãpoi; nãpuiri
{ro: retragere}
{fr: reculement, retraite}
{en: backing, retreat}

§ opistohorisi/opistohorise (o-pis-to-hó-ri-si) sf opistohorisi (p-pis-to-hó-risĭ) – (unã cu pistuhorisi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

shed

shed (shĭédŭ) vb II shidzui (shi-dzúĭ), shideam (shi-deámŭ) shidzutã (shi-dzú-tã), shideari/shideare (shi-deá-ri) –
1: stau pri tsiva; stau mpadi; astãmãtsescu di imnari shi stau pri loc; nu mi min dip di cum escu tora; stau, mi curdusescu, mi-ashternu;
2: tsãn multu chiro tu starea (catastasea) tu cari mi aflu tora; stau, tsãn, dãnisescu, dinãsescu;
3: stau tu-un loc iu-nj trec bana (iu dormu, mãc, etc.); stau cu casa; bãnedz, cãtichisescu;
(expr:
1: lji s-aurashti a omlui shi di shideari = lji s-aurashti a omlui sh-di banã bunã;
2: om shidzut = om tsi nu fatsi tsiva, tsi nu lucreadzã, tsi nu-ari lucratã, tsi easti discurmat)
{ro: şedea; dura, ţine; locui}
{fr: (s’)asseoir, être assis; rester, durer; habiter}
{en: sit, sit down; last; live, reside}
ex: adzã va shed (va stau) acasã; trãsh cãndu shidzurã pri (s-curdusirã, s-ashtirnurã la) measã; shadi (sta) Doni lãvuit; shedz pi scamnu; shedz putsãn, s-ti ved niheamã; iu shadi (sta cu casa, bãneadzã) tora?; shedz (stai, armãnj) cu sãnãtati; amirãrilja al Iudea shidzu (dãnãsi, tsãnu) unã sutã shi treidzãts di anj cama multu di izrailadzlji; cãts anj shidzu (dãnãsi, tsãnu) Vavilonlu?... shidzu 70 di anj; iu shidzets? (stats cu casa, cãtichisits)… shidem (bãnãm, stãm, cãtichisim) Sãmãrina; tsi fatsi mã-ta? shadi (easti ghini)

§ shidzut1 (shi-dzútŭ) adg shidzutã (shi-dzú-tã), shidzuts (shi-dzútsĭ), shidzuti/shidzute (shi-dzú-ti) –
1: tsi sta pi tsiva (mpadi, mprostu, tu-un loc, etc.); stat, curdusit, ashtirnut;
2: tsi tsãni (sta) multu chiro tu starea tu cari s-aflã; stãtut, tsãnut, dãnisit, dinãsit;
3: tsi sta (bãneadzã, sh-treatsi bana) tu-un loc (casã, iu doarmi, mãcã, bea, etc.); bãnat, cãtichisit;
{ro: şezut; durat, ţinut; locuit}
{fr: assis, être assis; resté, duré; habité}
{en: sat, sat down; lasted; lived, resided}
ex: oaminj shidzuts
(expr: tsi nu-au lucratã, nu-au faptã tsiva); calj shidzuts
(expr: dizvursits, tsi nu lucrarã)

§ shideari/shideare (shi-deá-ri) sf shideri (shi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shadi; stari, curdusiri, ashtirneari, tsãneari, dãnisiri, dinãsiri, stari cu casa, bãnari, cãtichisiri; nifãtseari tsiva, isihii, leani, etc.
{ro: acţiunea de a şedea; de a dura, de a ţine; de a locui; şedere, durare, ţinere, locuire; inactivitate, linişte, lenevie, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sileafi/sileafe

sileafi/sileafe (si-leá-fi) sf silehi (si-léhĭ) – bãrnu largu cu ma multi gechi, di-aradã di cheali, tu cari s-poartã lucri (ca, bunãoarã, paradz, cutsuti, pishtoali, etc.); gepea dit aestu brãn; sileaf, shileahi, cileahi, bãrnu
{ro: sileaf}
{fr: ceinture en cuir à plusieurs compartiments}
{en: wide belt having several pockets for money, knives or pistols}
ex: n brãn, tu sileafi, dauã cãburi; arbinãshia poartã silehi

§ sileaf (si-leáfŭ) sn silehi (si-léhĭ) – (unã cu sileafi)

§ shileahi/shileahe (shi-leá-hi) sf shilehi (shi-léhĭ) – (unã cu sileafi)
ex: tradzi cutsutlu dit shileahi (bãrnu)

§ cileahi/cileahe (ci-leá-hi) sf cilehi (ci-léhĭ) – (unã cu sileafi)
ex: nã cileahi-aroshi; ts-adutseam unã cileahi sh-unã pãreaclji di tsãruhi; acumpãrai, a cui nã cileahi, a cui nã cãciulã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã