|
|
pistipsit
pistipsit (pis-tip-sítŭ) adg – vedz tu pisti1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pisti1cred
cred (crédŭ) (mi) vb III shi II cridzui (cri-dzúĭ), crideam (cri-deámŭ), cridzutã (cri-dzú-tã), creadiri/creadire (creá-di-ri) shi crideari/crideare (cri-deá-ri) – pistipsescu cã tu lumi easti un Dumnidzã tsi nã featsi, cari-alãsã nomuri pri loc tsi lipseashti s-li ascultãm; nj-u am (pistipsescu) cã un lucru easti dealihea; lugursescu (am pistea, nj-si pari, hiu di pãrearea) cã lucrili suntu-alithea ashi cum s-aspun; dau (lj-fac) besã a unui; ncred, ãncred, pistipsescu, pistupsescu, pistusescu
{ro: crede}
{fr: croire}
{en: believe}
ex: el nu s-minã, nu cãrleadzã, cã i mort s-u facã s-creadã (s-pistipseascã); mama, cridzãndalui (pistipsindalui) cã dormu, si sculã; creadi (pistipseashti) nãs cã nu-a s-lu-alas arihati?
§ cridzut (cri-dzútŭ) adg cridzutã (cri-dzú-tã), cridzuts (cri-dzútsĭ), cridzuti/cridzute (cri-dzú-ti) – (lucru) tsi easti lugursit di cariva cã easti (s-featsi, s-dzãsi, etc.) dealihea; pistipsit, pistupsit, pistusit, ncridzut, ãncridzut
{ro: crezut}
{fr: cru}
{en: believed}
§ creadiri/creadire (creá-di-ri) sf creadiri (creá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva creadi (tu) tsiva
{ro: acţiunea de a crede}
{fr: action de croire}
{en: action of believing}
§ crideari/crideare (cri-deá-ri) sf crideri (cri-dérĭ) – (unã cu creadiri)
ex: aveam mari crideari (pisti) pi omlu aestu; s-nu-ai crideari pi cati om
§ ncred (ncrédŭ) (mi) vb III shi II ncridzui (ncri-dzúĭ), ncrideam (ncri-deámŭ), ncridzutã (ncri-dzú-tã), ncreadiri/ncreadire (ncreá-di-ri) shi ncrideari/ncrideare (ncri-deá-ri) – pistipsescu atseali tsi-nj si dzãc; lj-dau (lj-fac) besã-a atsilui tsi-nj dzãtsi tsiva; am pisti pri zboarãli tsi-nj si dzãc; nj-u am cã un lucru easti dealihea; lugursescu (am pistea, nj-si pari, hiu di pãrearea) cã lucrili suntu-alithea ashi cum dzãtsem; lj-dzãc a unui atseali tsi-am tu minti; ãncred, cred, pistipsescu, pistupsescu, pistusescu
{ro: încrede}
{fr: (se) fier, (se) confier}
{en: trust, confide in}
ex: nu-lj yinea si sã ncreadã (s-aibã pisti); sta, l-mutreashti sh-nu sã ncreadi (sh-nu pistipseashti); s-mi ncred (s-dau besã) ali Pirushanã?; eu multu mi ncred (nj-pistipsescu, am pisti); tsi veadi nu sã ncreadi (nu-lj si pistipseashti)
minciunã
minciunã (min-cĭú-nã) sf minciunj (min-cĭúnjĭ) – zbor i hãbari tsi-u spuni omlu ca dealihea (di-aradã, cãndu shtii cã nu easti dealihea) cu scupolu ca s-lu-arãdã (s-lu-aplãnãseascã) pri cariva; minciuni, psemã, ealani, yealani, arãdeari;
(expr:
1: minciunã di la hani; minciunã cu coarni; minciunã cu coadã, minciunã gurguljitoasã = minciunã multu mari;
2: trag (cruescu, scot, fac, lj-cãrtsãnescu, etc.) minciunj = dzãc minciunj, lu (u, lji, li) arãd;
3: trec, acatsã minciunjli = minciunjli suntu pistipsiti, lumea li lja trã dealihea;
4: nj-acãtsã ghini minciuna = mi pistipsirã sh-aestu lucru nji ndreapsi huzmetea;
5: arup loclu di minciunj = suntu multu minciunos, dzãc mash minciunj;
6: hiu adrat di minciunj; gura nj-easti nvitsatã cu minciunj = hiu bun la spunearea di minciunj, mi-arãseashti sã spun minciunj, escu mari minciunos;
7: minciuna s-aleadzi ca untulemnul pisti apã = nu pots s-u-ascundzi minciuna, va s-easã tu migdani “ca untulemnul tu apã”)
{ro: minciună}
{fr: mensonge}
{en: lie}
ex: tsi tricu pri afoarã di orbul u vidzu, mutlu-lj gri, surdul s-aspãre di boatsi-lj? (angucitoari: minciuna); tsi-i tu mãnã, nu-i minciunã; cu minciuna ngushti, multu s-prãndzã, ma nu shi s-tsinj; feata-a lui easti neashtirnatã shi ari multi minciunj; lamnja li umplu di fricã di minciuna-a vulpiljei; cai lja di ureaclji minciunjli a lui?; el scoati
(expr: dzãtsi) minciunj; ne unã ne dauã, lã crui nã minciunã gurguljutoasã
(expr: lã dzãsi unã minciunã multu mari); acãtsã s-facã minciunj
(expr: s-dzãcã minciunj) shi s-arãdã lumea; s-nu-nj trapsi (s-nu-nj dzãcã) nã minciunã!; sh-io di minciunj hiu adrat
(expr: hiu mari minciunos), dzãtsi Chitlu; nj-dzãsi prifteasa, “minciunj, prefte, cari ti-arãsi?”; minciuna spusã nãoarã, nu s-bagã tu cornu altãoarã; sh-u nvitsã gura cu minciunj
(expr: easti-un mari minciunos), shi s-va s-aspunã alihea, nu poati
§ minciuni/minciune (min-cĭú-ni) sf minciunj (min-cĭúnjĭ) – (unã cu minciunã)
ex: tra s-nu vã dzãcã minciunea
§ minciunami/minciuname (min-cĭu-ná-mi) sf fãrã pl – multi minciunj
{ro: minciuni multe}
{fr: beaucoup de mensonges}
{en: full of lies}
pãndixescu
pãndixescu (pãn-dic-sés-cu) vb IV pãndixii (pãn-dic-síĭ), pãn-dixeam (pãn-dic-seámŭ), pãndixitã (pãn-dic-sí-tã), pãndixiri/pãn-dixire (pãn-dic-sí-ri) –
1: stau, ashteptu sh-mutrescu cu cãshtigã tu-un loc ascumtu (tra s-aveglju tsiva, tra s-lu-acats pri cariva, tra s-ved ma s-treacã cariva pri-aclo, etc.);
2: mi-ashteptu si s-facã tsiva; am nãdii (ashteptu s-amintu tsiva); mi aflu tu-un loc pi dinapandiha; lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; apãndixescu, apãndãxescu, pãndescu, aveglju, pãzescu, ashteptu, adastu, pistipsescu
{ro: pândi, aştepta}
{fr: guetter, attendre}
{en: watch for, wait for, lie in wait for, hope for something}
ex: a, om, tsi pãndixeshti (ashteptsã, ai nãdia) sã nchirdãseshti tutiputi
§ pãndixit (pãn-dic-sítŭ) adg pãndixitã (pãn-dic-sí-tã), pãndixits (pãn-dic-sítsĭ), pãndixiti/pãndixite (pãn-dic-sí-ti) – tsi easti avigljat, tsi easti ashtiptat peascumta di cariva; apãndixit, apãndãxit, pãndit, avigljat, pãzit, ashtiptat, adãstat, pistipsit
{ro: pândit, aşteptat}
{fr: guetté, attendu}
{en: watched, waited for}
§ pãndixiri/pãndixire (pãn-dic-sí-ri) sf pãndixiri (pãn-dic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãndixeashti (icã easti pãndixit); apãndixiri, apãndãxiri, pãndiri, avigljari, pãziri, ashtiptari, adãstari, pistipsiri
{ro: acţiunea de a pândi, de a aştepta; pândire; aşteptare}
{fr: action d’attendre, de guetter}
{en: action of watching for, waiting for}
§ apãndixescu (a-pãn-dic-sés-cu) (mi) vb IV apãndixii (a-pãn-dic-síĭ), apãndixeam (a-pãn-dic-seámŭ), apãndixitã (a-pãn-dic-sí-tã), apãndixiri/apãndixire (a-pãn-dic-sí-ri) – (unã cu pãndixescu)
§ apãndixit (a-pãn-dic-sítŭ) adg apãndixitã (a-pãn-dic-sí-tã), apãndixits (a-pãn-dic-sítsĭ), apãndixiti/apãndixite (a-pãn-dic-sí-ti) – (unã cu pãndixit)
§ apãndixiri/apãndixire (a-pãn-dic-sí-ri) sf apãndixiri (a-pãn-dic-sírĭ) – (unã cu pãndixiri)
§ neapãndixit (nea-pãn-dic-sítŭ) adg neapãndixitã (nea-pãn-dic-sí-tã), neapãndixits (nea-pãn-dic-sítsĭ), neapãndixiti/neapãndixite (nea-pãn-dic-sí-ti) – tsi nu easti avigljat (ashtiptat) peascumta di cariva; tsi s-fatsi dinapandiha (cãndu cariva nu s-ashteaptã)
pisti1/piste
pisti1/piste (pís-ti) sf fãrã pl – ncreadirea tsi u ari cariva cã easti un Dumnidzã tu lumi cari featsi nomurli tsi el prindi s-li-ascultã; ncreadirea tsi u ari cariva cã un lucru easti dealihea; trischii, nom, dinã, fedi, vireauã, imani, besã
(expr: pistea-a mã-sai = angiurãturã urutã di pisti)
{ro: credinţă, religie}
{fr: foi, croyance, religion}
{en: faith, religion}
ex: am mari pisti (ncreadiri, besã) pi zborlu-a tãu; pistea-a noastrã easti-atsea crishtinã; eara crishtinã di pisti; tuts tri pisti murim noi; a dushmanlui pisti nu-lj dã (nu-lj fã ncreadiri)
§ embistosini (em-bis-to-sí-ni) sf embistosinj (em-bis-to-sínjĭ) – ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi; cãndãrsirea cã nu va ti pruda la dushman; ncreadiri, besã, pisti, mbithar
{ro: încredere}
{fr: confiance}
{en: trust}
§ mbitar (mbi-thárŭ) sn pl(?) – pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi; cãndãrsirea cã nu va ti pruda la dushman; ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; ncreadiri, besã, pisti, embistosini
{ro: încredere, curaj}
{fr: confiance, courage}
{en: trust, courage}
ex: cãt mbitar (cãtã ncreadiri) aveam trã cama ghini, ahãt mi-aflai pri mari-arãu
§ pistimen (pis-ti-ménŭ) sm, sf, adg pistimenã (pis-ti-mé-nã), pistimenj (pis-ti-ménjĭ), pistime-ni/pistimene (pis-ti-mé-ni) – omlu tsi ari unã pisti; om tsi pistipseashti tu Dumnidzãlu-a lui; om a curi ãlj fats besã sh-pots s-lji zburãshti fãrã s-tsã hibã fricã cã va ti pruda la altsã; om tu cari ai ncreadirea cã va facã tsi va-lj dzãts; om di besã; embistimen, mpistimen, mbistimen, besalã, amaneci, pisto
{ro: credincios, confidant}
{fr: croyant, homme de confiance, confidant}
{en: faithful, trusty man, confidant}
ex: pistimenjlj (besaladzlji) a tãi fãrtats; avea la ahciani nã pistimenã (muljari di ncreadiri) cari avea tuti zaireili pi mãna-a ljei
§ pisto (pis-tó) sm adg pistadz (pis-tádzĭ) – (unã cu pistimen)