DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apostul1

apostul1 (a-pós-tulŭ) sm apostulj (a-pós-tuljĭ) shi apustolanj (a-pus-tó-lanjĭ) – numã datã la catiun di-atselj 12 bãrbats tsi-lj lo Hristolu s-lu-agiutã la arãspãndirea-a pistiljei crishtinã; apostol, apostal, apustulã; (fig: apostul = un tsi s-alumtã cu multu foc tra s-arãspãndeascã unã idei tu cari pistipseashti multu)
{ro: apostol (lui Hristos)}
{fr: apôtre}
{en: apostle}

§ apostol1 (a-pós-tolŭ) sm apostolj (a-pós-toljĭ) shi apostolanj (a-pos-tó-lanjĭ) – (unã cu apostul1)

§ apostal1 (a-pós-talŭ) sm apostalj (a-pós-taljĭ) – (unã cu apostul1)

§ apustulã (a-pus-tu-lắ) sm apustuladz (a-pus-tu-ládzĭ) – (unã cu apostul1)

§ apostul2 (a-pós-tulŭ) sm apostulj (a-pós-tuljĭ) – partea dit vãnghelj tu cari suntu-aspusi faptili a apostuljlor shi cãrtsãli pitricuti di elj la pistimenjlji dit locurli pri iu avea tricutã; partea dit lituryia dghivãsitã di preftu n bisearicã cu scrieri dit aesti cãrtsã
{ro: apostol (cartea)}
{fr: Actes des Apôtres}
{en: Acts of the Apostles}
ex: cãndu intrai tu bisearicã s-cãnta apostulu

§ apostol2 (a-pós-tolŭ) sm apostolj (a-pós-toljĭ) shi apostolanj (a-pos-tó-lanjĭ) – (unã cu apostul2)

§ apostal2 (a-pós-talŭ) sm apostalj (a-pós-taljĭ) – (unã cu apostul2)
ex: tu bisearicã s-cãntã apostalu

§ apostolichii/apostolichie (a-pos-to-li-chí-i) adg apostolichii (a-pos-to-li-chíĭ) – tsi ari s-facã cu apostulji shi lucrul a lor; tsi easti faptã ca di un apostul
{ro: apostolicesc}
{fr: apostolique}
{en: apostolic}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bat1

bat1 (bátŭ) (mi) vb III shi II bãtui (bã-túĭ), bãteam (bã-teámŭ), bãtutã (bã-tú-tã), batiri/batire (bá-ti-ri) shi bãteari/bãteare (bã-teá-ri) –
1: agudescu (dipriunã cu bushlu, cu mãna, cu cioclu, etc. tsiva i pri cariva); asun (cloputlu, la poartã, etc.); dau unã bãteari (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.);
2: anãchisescu tu-unã alumtã; ãnvingu, azvingu, lj-u pot;
3: li scot gljindili sexuali (tri prãvdzã) tra s-u fac stearpã; scuchescu, ciucutescu, dzigãrescu;
4: nji sã ngroashi cheala di la mãnã (cãndu fac lucru greu cu mãna goalã) icã di la cicioari (cãndu imnu multu shi nu-nj si uidisescu ghini, pãputsãli); fac bãtãturi (la mãnã, cicior, etc.);
(expr:
1: mi bat di iuva = mi min di iuva, mi njishcu di iuva;
2: bat cãljurli = escu pit cãljuri, alag multu, cutriir prit multi locuri;
3: bat naljurea = zburãscu glãrinj, papardeli;
4: nj-bat caplu = minduescu, cilistãsescu, mi pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu multu tra s-aduchescu tsiva, sã-lj dau di cali a unui lucru;
5: nj-bati caplu cariva, mi bati la cap = nu mi-alasã isih, nj-dzãtsi (nj-caftã) dipriunã idyiul lucru;
6: nj-bati inima = inima-nj si minã, nj-ciucuteashti, canda-nj da cu cioclu, cã mi-aflu tu-unã mari singhinisi (sinhisi, imotsii), unã mari lãhtarã, etc.;
7: bat ocljilj = min peanili di oclji, agonja sh-di multi ori cu-arada;
8: bati grãndina = cadi grãndina, agudeashti loclu sh-aspardzi atseali tsi s-aflã pri el;
9: bati vimtul = ari vimtu, s-minã aera;
10: amarea bati tãlazi = amarea fatsi tãlazi, s-mutã tãlazi dit amari;
11: lj-bati prumuveara = lj-si duc tuti lucrili ambar;
12: s-ti batã Dumnidzãlu = s-ti pidipseascã (s-ti culãseascã, s-tsã u toarnã) Dumnidzãlu trã lucrili arali tsi nj-ai faptã;
13: bat laptili = cu bãtearea-a laptilui tu bãtin, scot umtul sh-lu fac laptili dalã;
14: lj-bãtu oara = lj-vinji oara;
15: cãnili bati = cãnili alatrã;
16: bat s-aflu = caftu s-aflu;
17: s-bat luchili (tu pãnticã) = nj-easti multã foami;
18: tini-l bats shi el sã ngrashi = tini vrei sã-lj ljai dit puteari shi el s-fatsi cama vãrtos, cama dishteptu, tu loc s-chearã, el amintã)
{ro: bate, suna, învinge, castra, face bătături}
{fr: battre, sonner, vaincre, chatrer, faire des cors, des callosités}
{en: beat, strike, ring (a door, a bell, etc.), vanquish, castrate, get calluses}
ex: u bãtea mãrata di featã; l-bãturã (lj-deadirã un shcop) aseara di-l featsirã pistili; Pisuderea cã nu s-bati (nu poati s-hibã azvimtu); cloputi di jali bãtea (asuna) prit surini; s-avdu cum bat (asunã) cloputli di la birbets; jilos cupiili (cloputli di la cupii) bat (asunã); bati (asunã) toaca-atsea di lemnu; cari sh-bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; bati (agudea-u, ciucutea-u) cheatra aestã cã easti ishitã; bati (agudea-l cu cioclu) herlu pãnã-i caldu (= zbor, dzãcã, pruverbu: fã-l un lucru cãndu lipseashti, unãshunã, nu lu-alasã tri ma nclo!); lji s-avea bãtutã mãnjli di teslã, di prioni; nu s-bãtea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

catihisi/catihise

catihisi/catihise (ca-tí-hi-si) sf pl(?) – aspunearea-a printsipiilor (a nomurlor) a pistiljei crishtineascã cu ntribãri shi apãndisi; cartea (vivlia) tu cari easti scriatã aestã aspuneari; nvitsarea-a aishtei aspuneari tsi u fatsi un dascal a grãmãtitslor (a ficiorlor di la sculia di-aoa sh-un chiro)
{ro: catehismu}
{fr: catéchisme}
{en: catechism}
ex: astãdz dupã prãndzu, dascalu mi ascultã la catihisi; catihisea-a aishtui (nvitsarea-a catihisiljei tsi nã u fatsi aestu) preftu mi-ariseashti

§ catihisescu (ca-ti-hi-sés-cu) vb IV catihisii (ca-ti-hi-síĭ), catihiseam (ca-ti-hi-seámŭ), catihisitã (ca-ti-hi-sí-tã), catihisiri/catihisire (ca-ti-hi-sí-ri) – dau la altsã (mini ljau) matimati (trã aspunerli dit catihisi); lj-dau a unui unã urnimii
{ro: dăscăli, povăţui}
{fr: conseiller, prêcher}
{en: instruct, teach, counsel}
ex: l-catihii (lj-ded matimati) dauã sãhãts; cara l-catihisii (lu nvitsai, urnipsii) ghini mushat, ahiurhi s-plãngã

§ catihisit (ca-ti-hi-sítŭ) adg catihisitã (ca-ti-hi-sí-tã), catihisits (ca-ti-hi-sítsĭ), catihisiti/catihisite (ca-ti-hi-sí-ti) – tsi easti nvitsat (aspunerli dit catihisi); tsi easti urnipsit
{ro: dăscălit, povăţuit}
{fr: conseillé, prêché}
{en: instructed, taught, counseled}

§ catihisi-ri/catihisire (ca-ti-hi-sí-ri) sf catihisiri (ca-ti-hi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti catihisit
{ro: acţiunea de a dăscăli, de a povăţui}
{fr: action de conseiller, de prêcher}
{en: action of instructing, of teaching, of counseling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chiutecã

chiutecã (chĭu-té-cã) sf chiutets (chĭu-tétsĭ) – agudituri dati (cu puteari sh-unã dupã-alantã) pri cariva i tsiva cu mãna (ciciorlu, bushlu, lemnul, etc.); bãteari greauã;
(expr: lj-trag (lj-dau, l-fac s-mãcã, etc.) nã chiutecã = l-bat; lj-trag (dau) unã bãteari, pãrjinã, pãparã, paparã, puparã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, fushti, etc.)
{ro: bătaie}
{fr: rossade, rossée}
{en: beating}
ex: ascãpã di chiutecã (bãteari); tsã dzãsh mini cã turbarea aestã va ti facã s-mãts chiutecã; lj-trapshu nã chiutecã
(expr: lj-ded un shcop), cum nu-ari traptã vãrnãoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curan

curan (cu-ránŭ) sm fãrã pl – vivlia sãmtã a pistiljei nturtseshti (muslimi, musulmani) tu cari s-aspun atseali tsi-lj dzãsi Allah (Dumnidzãlu) al Muhamed, dogmili sh-nomurli a pistiljei
{ro: coran}
{fr: coran}
{en: Koran}
ex: greashti sh-tu curan

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Dumnidzã

Dumnidzã (Dum-ni-dzắ) sm Dumnidzadz (Dum-ni-dzádzĭ) – hiin-tsa, nafoarã di fisi, lugursitã tu pistea (trischia) a multor milets cã ari faptã omlu, prãvdzãli, lumea ntreagã, sh-tuti nomurli-a fisiljei tsi li-aflãm tu lumi; dumnidzãlji, Domnu; Allah (Dumnidzãlu-a turtsãlor); Hristolu (Hiljlu-al Dumnidzã), etc.;
(expr:
1: Dum-nidzã-Fãcãtoarã = mamã di Dumnidzã, muljarea tsi-lu-amintã (tsi-l featsi) Hristolu, Stã-Mãria;
2: tseara-al Dumnidzã – numã datã la ma multi planti tsi crescu agri cu lilici adunati tu arapuni lundzi icã tu schicuri; coada-a njelui, luludã galbinã
{ro: lumânărică, coada mielului}
{fr: molène}
{en: propwort};
3: omlu al Dumnidzã = om multu bun la suflit, ndreptu, ca pãnea caldã;
4: l-ljirtã Dumnidzã = muri;
5: ari Dumnidzã = atsea tsi dzãtsi omlu, cãndu easti-agudit di-unã mari taxirati shi va si sh-aspunã nãdia cã Dumnidzã nu va lu-alasã s-chearã;
6: nu-ari Dumnidzã pri nãs = (om) cari easti acshu s-facã itsi arãu, fãrã sã-lj hibã fricã cã ari faptã unã amãrtii;
7: canda acãtsã Dumnidzã di poali = (om) tsi s-alavdã, tsi s-cãmãruseashti;
8: al Dumnidzã si s-facã = si s-facã cum va s-u va tihea, cum tsi s-hibã, cum va s-u va Dumnidzãlu;
9: pri Dumnidzã! = mi giur cã easti dealihea;
10: di la Dumnidzã s-tsã yinã!; Dumnidzãlu s-ti veadã;
11: Dumnidzãlu s-tsã u-aducã! = s-ti pidipseascã, s-tsã u plãteascã Dumnidzã (tr-atseali tsi-nj featsish);
12: canda cãdzu Dumnidzã di lu-apitrusi = s-dzãtsi trã omlu tsi-aspuni mari lãhtarã;
13: s-lu ai tu mãnã Dumnidzale! = s-lu-afireshti, Dumnidzale, di tuti lãetsli, s-lji ai frundida;
14: nu treatsi dzuã di la Dumnidzã = cati dzuã tsi treatsi; nu-ari dzuã tsi treatsi;
15: l-mut pãnã la Dumnidzã = lu-alavdu multu;
16: al Dumnidzã si s-facã = si s-facã cum va nã hibã soartea)
{ro: Dumnezeu, divinitate}
{fr: Dieu, divinité}
{en: God, Lord, divinity}
ex: cãndu Dumnidzã imna pripadi di lu-alindzea boilji; atsel aush cu barba albã, cu cãrliglu ca di picurar, atsel aush eara Dumnidzã; nvitsã iu shadi Dumnidzã; ca s-va bunlu Dumnidzã; cãti milets, ahãts Dumnidzadz; Dumnidzale! ascultã-mi; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; di-iu nu easti, shi Dumnidzã nu ari tsi s-lja; Dumnidzã u-amãnã ma nu agãrshashti; cãndu va Dumnidzã s-lu chearã, ãlj lja mintea; Dumnidzã da, ma nu u-adutsi n casã; Dumnidzã trã tuts, shi catiun trã nãs; nu tritsea dzuã di la Dumnidzã
(expr: nu-avea dzuã), tsi s-nu-lj s-arucã tu-ayinji, ba om, ba pravdã, ba zulapi; lu-alãvdã, l-mutã pãnã la Dumnidzã

§ dumnidzãlji/dumnidzãlje (dum-ní-dzã-lji) sf fãrã pl – (unã cu Dumnidzã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fushti/fushte

fushti/fushte (fúsh-ti) sf pl – agudiri fapti unã dupã-alantã cu palma, cu bushlu i cu ciumaglu (puleanlu, mãciuca, etc.); bãteari, pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiurcu, chiutecã
{ro: lovituri de prăjină, bătaie}
{fr: coups de bâton, rossade, rossée}
{en: beating}
ex: cara lj-astrapsi ndauã fushti lj-apreasi fatsa; l-tuli di fushti (l-vãtãmã di bãteari); a cãsharlor lã da fushti (bãtaie); fushtili suntu dati (bãtearea easti datã) di Dumnidzã; lj-trapshu dauã fushti; fushtili (shcoplu) sh-arushnarea nu es

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muftiu

muftiu (muf-tíŭ) sm muftii (muf-tíĭ) – om (giudicãtor) tsi cunoashti multu ghini ledzli-a pistiljei nturtseshti (ledzli muslimi dit curan) sh-lã aducheashti ghini noima
{ro: muftiu}
{fr: mufti}
{en: mufti}
ex: mi dush la muftiu sã nvets ledzli muslimi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãparã

pãparã (pã-pá-rã) sf pãpãri (pã-pắrĭ) – amisticãturã di pãni, umtu shi cash proaspit; pãni dinjicatã tu lapti; paparã, puparã, prosfayi, shindãrnai;
(expr: lj-dau (l-fac s-mãcã) unã pãparã = (i) lu-agudescu pri cariva (cu mãna, ciciorlu, bushlu, lemnul, etc., cu puteari sh-cu unã aguditurã dupã-alantã); (ii) u pat cu-atseali tsi-nj si fac di partea-a unui)
{ro: amestec de pâine, unt şi brânză}
{fr: mélange de pain, de beurre et de fromage}
{en: mixture of bread, butter and cheese}
ex: adrãm pãparã; yinu s-mãcãm pãparã; u mãcã pãpara
(expr: l-mãcã shcoplu); u mãc pãpara-a soacrãljei (u pãtsãi cu soacra cu-atseali tsi-nj fatsi); tsã-i bunã pãpara
(expr: shcoplu, pãrjina) tsi u mãcash; tsã-lj featsi tuts pãparã
(expr: lã deadi a tutulor un shcop bun)

§ paparã (pa-pá-rã) sf papãri (pa-pắrĭ) – (unã cu pãparã)
ex: sh-u bãgã di calea-aestã s-ascultã, cã s-nu mãcã sh-altã paparã
(expr: sh-altu shcop)

§ puparã (pu-pá-rã) sf pupãri (pu-pắrĭ) – (unã cu pãparã)

§ prosfayi (pros-fáyĭŭ) sm pl(?) – soi di pãparã
{ro: un fel de papară}
{fr: espèce de panade}
{en: some kind of bread, milk and cheese soup}

§ pã-purisescu (pã-pu-ri-séscu) vb IV pãpurisii (pã-pu-ri-síĭ), pãpu-riseam (pã-pu-ri-seámŭ), pãpurisiri/pãpurisire (pã-pu-ri-sí-ri) – agudescu dipriunã (cu bushlu, cu mãna, cu lemnul, etc.) tsiva i pri cariva; dau unã pãparã (bãteari, pãrjinã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.); umplu di bãtear i; mpãrjinescu, ãmpãrjinescu, bat
{ro: a snopi în bătaie}
{fr: rouer de coups, battre}
{en: beat}
ex: vrea-l pãpuriseascã (vrea-l batã, vrea-lj da un shcop, unã pãparã) trã semnu

§ pãpurisit (pã-pu-ri-sítŭ) adg pãpurisitã (pã-pu-ri-sí-tã), pãpurisits (pã-pu-ri-sítsĭ), pãpu-risiti/pãpurisite (pã-pu-ri-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã unã bunã pãparã (bãteari, pãrjinã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.); mpãrjinat, ãmpãrjinat, bãtut

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãrjinã

pãrjinã (pãr-jí-nã) sf pãrjinj (pãr-jínjĭ) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; prãjinã, veargã, pulean, purtecã, shcop, temblã, etc.;
2: agudituri dati (cu puteari sh-unã dupã-alantã) pri cariva i tsiva cu pãrjina (shcoplu, mãna, ciciorlu, bushlu, etc.); bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiurcu, fushti, chiutecã
{ro: bătaie}
{fr: rossade, rossée}
{en: beating}
ex: mi vãtãmã di pãrjinã (bãteari); pãrjina (bãtearea) i datã di Dumnidzã; lj-trapshu nã pãrjinã (lj-ded nã bãteari) di sh-adutsi ninga aminti; pãrjina (bãtearea) di la Shoputlu-al Grec

§ prãjinã (prã-jí-nã) sf prãjinj (prã-jínjĭ) – (unã cu pãrjinã)

§ mpãrjinedz (mpãr-ji-nédzŭ) vb I mpãrjinai (mpãr-ji-náĭ), mpãrjinam (mpãr-ji-námŭ), mpãrjinatã (mpãr-ji-ná-tã), mpãrjinari/mpãrjinare (mpãr-ji-ná-ri) – agudescu dipriunã (cu shcoplu, cu bushlu, cu mãna, cu shcoplu, cu pãrjina, etc.) tsiva i pri cariva; dau unã pãrjinã (shcop, bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, tsurtsufi, chiutecã, etc.); ãmpãrjinedz, bat, pãpurisescu
{ro: a da o bătaie bună}
{fr: rosser, battre}
{en: beat}
ex: ca ghini-lj mpãrjinedz (ãlj bats, lã dai un shcop); lu-acãtsai sh-lu mpãrjinai ghini (l-bãtui ghini, lj-ded un shcop bun)

§ mpãr-jinat (mpãr-ji-nátŭ) adg mpãrjinatã (mpãr-ji-ná-tã), mpãrjinats (mpãr-ji-nátsĭ), mpãrjinati/mpãrjinate (mpãr-ji-ná-ti) – tsi-lj s-ari datã unã bunã pãrjinã (bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.); ãmpãrjinat, bãtut, pãpurisit
{ro: căruia i s-a dat o bătaie bună}
{fr: rossé, battu fort}
{en: well beaten}

§ mpãrjinari/mpãrjinare (mpãr-ji-ná-ri) sf mpãrjinãri (mpãr-ji-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti mpãrjinat; ãmpãrjinari, bãteari, pãpurisiri
{ro: acţiunea de a da o bătaie bună}
{fr: action de rosser, de battre}
{en: action of beating someone}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn