DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anvãrtescu

anvãrtescu (an-vãr-tés-cu) (mi) vb IV anvãrtii (an-vãr-tíĭ), an-vãrteam (an-vãr-teámŭ), anvãrtitã (an-vãr-tí-tã), anvãrtiri/anvãrtire (an-vãr-tí-ri) – shuts hiri ma suptsãri un deavãrliga di-alantu tra s-fac un hir ma gros shi ma vãrtos; l-shuts un lucru avãrliga di el insush (sulã, aroatã, mustatsã, etc.); anvãlescu cu tsiva un lucru di tuti pãrtsãli; ãnvãrtescu, nvãrtescu; shuts, shutsãscu; anvãlescu, anvilescu, nvãlescu, nvilescu, acoapir;
(expr:
1: mi-anvãrtescu iuva = fac unã voltã sh-mi duc deavãrliga di-un lucru (un loc, un munti, unã casã, etc.); dau tãrcoali, yin deavãrliga, shuntescu, tãrculescu, turculescu;
2: u-anvãrtescu = u fur, u spãstrescu, u-ahulescu, u nciulescu, u-agudescu, u bag tu tastru, etc.)
{ro: învârti, înfăşura}
{fr: (faire) tourner, pirouetter, envelopper}
{en: turn, pirouette, wrap up}
ex: lja nelu, lu-anvãrteashti tu-unã bucatã di cãmeashi-lj shi dzãtsi; si-anvãrteashti
(expr: yini deavãrliga), canda-i har; tsi ti-anvãrteshti
(expr: tsi dai tãrcoali, tsi yini deavãrliga, tsi ti shunteshti) pri-aoatsi?; pri iu avdi feati sh-ficiori mushats, pri-aclo s-anvãrteashti
(expr: s-dutsi, da tãrcoali); calu cu ficiorlu s-anvãrtirã ninga di dauã, di trei ori shi intrarã tu casa-a vãsiljelui; ca s-shutsãrã, ca si-anvãrtirã; di iu lu-ai anvãrtitã?
(expr: di iu lu-ai furatã?); limba n gurã u-anvãrteshti, la mãseaua tsi ti doari

§ anvãrtit (an-vãr-títŭ) adg anvãrtitã (an-vãr-tí-tã), anvãrtits (an-vãr-títsĭ), anvãrtiti/anvãrtite (an-vãr-tí-ti) – tsi easti shutsãt avãrliga; tsi easti anvãlit cu tsiva di tuti pãrtsãli; ãnvãrtit, nvãrtit; shutsãt, anvãlit, anvilit, nvãlit, nvilit, acupirit
{ro: învârtit, înfăşurat}
{fr: tourné, pirouetté, enveloppé}
{en: turned, pirouetted, wrapped up}
ex: cusitsi anvãrtiti (shutsãti) n cap; eara anvãrtits (anvãlits tu-un lucru); li tsãnea ascumti tuti dzãlili, an-vãrtiti cu pãndzã di sirmã

§ anvãrtiri/anvãrtire (an-vãr-tí-ri) sf anvãrtiri (an-vãr-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-anvãrteashti tsiva; ãnvãrtiri, nvãrtiri; shutsãri, anvãliri, anviliri, nvãliri, nviliri, acupiriri
{ro: acţiunea de a învârti, de a înfăşura; învârtire, înfăşurare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãspãndescu

arãspãndescu (a-rãs-pãn-dés-cu) (mi) vb IV arãspãndii (a-rãs-pãn-díĭ), arãspãndeam (a-rãs-pãn-deámŭ), arãspãnditã (a-rãs-pãn-dí-tã), arãspãndiri/arãspãndire (a-rãs-pãn-dí-ri) – li arãescu tu-un loc ma mari lucrili tsi s-aflã adunati tu-un loc ma njic; (oaminj, oi, zboarã, anjurizmi, etc.) es dit un loc strimtu sh-njic (bisearicã, cutar, gurã di om, lilici, etc.) shi s-tindu tu locuri multi sh-mãri; lj-fac oaminjlji dit un loc s-fugã di tuti pãrtsãli; rãspãndescu, arãspãndzãscu, arãspãndzu, aruversu, scrupsescu, scurpisescu, scorpisescu, prãstuescu, arãescu, pispilescu, tindu
{ro: răspândi, împrăştia, dispersa}
{fr: (se) répandre, éparpiller, dissiper}
{en: spread, disperse, scatter}
ex: Gardani arãspãndi cutremlu; di un, di-alantu, s-arãspãndi zborlu; n-arãspãndim un ãncoa, altu nclo; sh-arãspãndi tutiputa ca gãljina cupria; arãspãndii simintsã

§ arãspãndit (a-rãs-pãn-dítŭ) adg arãspãnditã (a-rãs-pãn-dí-tã), arãspãndits (a-rãs-pãn-dítsĭ), arãspãnditi/arãspãndite (a-rãs-pãn-dí-ti) – tsi easti arãit dit un loc ma njic iu sta adunat tu-un loc ma mari; rãspãndit, arãspãndzãt, aruvirsat, scrupsit, scurpisit, scorpisit, prãstuit, arãit, pispilit, tes
{ro: răspândit, împrăştiat, dispersat}
{fr: répandu, éparpillé, dissipé}
{en: spread, dispersed, scattered}
ex: cai shtii iu va s-hibã arãspãndit; astalji nã caprã, arãspãnditã di turma-a ljei

§ arãspãndiri/arãspãndire (a-rãs-pãn-dí-ri) sf arãspãndiri (a-rãs-pãn-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãspãndeashti tsiva; rãspãndiri, arãspãndzãri, aruvirsari, scrupsiri, scurpisiri, scorpisiri, prãstuiri, arãiri, pispiliri, tindiri, tindeari
{ro: acţiunea de a răspândi, de a împrăştia, de a dispersa; răspândire, împrăştiere, dispersare}
{fr: action de (se) répandre, d’éparpiller, de dissiper}
{en: action of spreading, of dispersing, of scattering}

§ arãspãndzãscu (a-rãs-pãn-dzắs-cu) (mi) vb IV arãspãndzãi (a-rãs-pãn-dzắĭ), arãspãndzam (a-rãs-pãn-dzámŭ), arãspãndzãtã (a-rãs-pãn-dzắ-tã), arãspãndzãri/arãspãndzãre (a-rãs-pãn-dzắ-ri) – (unã cu arãspãndescu)
ex: s-nu s-arãspãndzascã; arãspãndzãndalui unã anjurizmã; oili s-arãspãndzãrã pristi tut; nu lj-alãsa sã s-arãspãndzascã caljlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aruversu2

aruversu2 (a-ru-vér-su) (mi) vb I aruvirsai (a-ru-vir-sáĭ), aruvir-sam (a-ru-vir-sámŭ), aruvirsatã (a-ru-vir-sá-tã), aruvirsa-ri/aruvirsare (a-ru-vir-sá-ri) – li arãspãndescu tu-un loc ma mari lucrili tsi s-aflã adunati tu-un loc ma njic; (oaminj, oi, zboarã, anjurizmi, api, etc.) es dit un loc strimtu sh-njic (bisearicã, cutar, gurã, lilici, arãu, etc.) shi s-tindu tu locuri multi sh-mãri; fac oaminjlji dit un loc s-fugã di tuti pãrtsãli; arãspãndescu, rãspãndescu, arãspãndzãscu, arãspãndzu, scrupsescu, scurpi-sescu, scorpisescu, prãstuescu, arãescu, pispilescu, tindu, versu
{ro: răspândi, împrăştia, dispersa}
{fr: répandre, éparpiller, dissiper}
{en: spread, disperse, scatter}
ex: fluriili s-aruvirsarã (s-arãspãndirã) mpadi

§ aruvirsat2 (a-ru-vir-sátŭ) adg aruvirsatã (a-ru-vir-sá-tã), aruvirsats (a-ru-vir-sátsĭ), aruvirsati/aruvirsate (a-ru-vir-sá-ti) – tsi easti arãspãndit tu-un loc ma mari; arãspãndit, rãspãndit, arãspãndzãt, scrupsit, scurpisit, scorpisit, prãstuit, arãit, pispilit, tes, virsat
{ro: răspândit, împrăştiat, dispersat}
{fr: répandu, éparpillé, dissipé}
{en: spread, dispersed, scattered}

§ aruvirsari2/aruvirsare (a-ru-vir-sá-ri) sf aruvirsãri (a-ru-vir-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãspãndeashti tsiva; tsi easti ishit dit un loc shi dus tu multi pãrtsã; arãspãndiri, rãspãndiri, arãspãndzãri, scrupsiri, scurpisiri, scorpisiri, prãstuiri, arãiri, pispiliri, tindiri, tindeari, virsari
{ro: acţiunea de a răspândi, de a împrăştia, de a dispersa; răspândire, împrăştiare, dispersare}
{fr: action de (se) répandre, d’éparpiller, de dissiper}
{en: action of spreading, of dispersing, of scattering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlãmbuchi1

cãlãmbuchi1 (cã-lãm-búchĭŭ) sn cãlãmbuchi/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzãli lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); misur, arapositi, arãpusit, arpusit, gãrnishor; (fig: cãlãmbuchi = (i) loclu siminat cu cãlãmbuchi (cãlãmbucheauã); (ii) cuceanlu (cãlamea) pri cari crescu gãrnutsãli di cãlãmbuchi)
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
ex: am nã ambari cu grãn, cã-lãmbuchi (misur), melj, arov, di tuti yipturli; cãlãmbuchi (misur) hertu; porcul intrã tu cãlãmbuchi (fig: loclu siminat cu misur); apresh foclu cu cãlãmbuchi (fig: cãlãnj, cuceanj di misur)

§ cã-lãmbuchi2/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) sf cãlãmbuchi (cã-lãm-búchĭ) – (unã cu cãlãmbuchi1)

§ cãlãmbucheauã (cã-lãm-bu-chĭá-ŭã) sf cãlãmbuchei (cã-lãm-bu-chĭéĭ) – agru siminat cu cãlãmbuchi
{ro: porumbişte}
{fr: champ planté avec du maïs}
{en: corn field}

§ cãmbãcuchi/cãmbãcuche (cãm-bã-cú-chi) sf cãmbãcuchi (cãm-bã-cúchĭ) – pitã cu fãrinã di cãlãmbuchi; pitã di bubotã; pispilitã, pruscutitã
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de farine de maïs}
{en: kind of Aromanian cake (pie) made of corn flour}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãspalj

pãspalj (pãs-páljĭŭ) sn pãspalji/pãspalje (pãs-pá-lji) – pulbiri di fãrinã; pulbirea di fãrinã tsi armãnj dupã mãtsinari sh-cari s-ashtearni ca un petur pristi stizma shi tuti lucrili di la moarã; (fig: pãspalj = pulbiri albã (ca neaua, bunãoarã) icã lunjinã albã tsi s-ashtearni ca un petur pristi lucri)
{ro: pospai}
{fr: poudre de farine qui se dépose autour des meuls}
{en: flour dust deposited over all objects in the mill}
ex: morli suntu mplini di pãspalj (pulbiri albã di fãrinã ashtirnutã pristi tuti lucrili); neaua cadi pãspalj (fig: ca unã pulbiri albã tsi s-ashtearni pristi loc); da pãspalji nafoarã (fig: cadi neauã ca pulbiri shi s-ashtearni mpadi); un pãspalj (fig: petur) di lunjinã s-ashtirnu pri tut loclu

§ pãspalã (pãs-pá-lã) sf pl(?) – fãrinã di cãlãmbuchi (misur)
{ro: mălai, pospăială}
{fr: (poudre de) farine de maïs}
{en: corn flour}
ex: dada-adrã ti prãndzu pitã di pãspalã

§ pispilescu (pis-pi-lés-cu) vb IV pispilii (pis-pi-líĭ), pispileam (pis-pi-leámŭ), pispilitã (pis-pi-lí-tã), pispiliri/pispilire (pis-pi-lí-ri) – arãspãndescu unã pulbiri (fãrinã, sari, etc.), putsãn cãti putsãn, tu-un lucru; acoapir un lucru cu-arcarea di pulbiri pristi el; arãspãndescu, aruc, acoapir, etc.; (fig: pispilescu = nvilescu, acoapir)
{ro: presăra}
{fr: saupoudrer; couvrir}
{en: sprinkle, powder, dust}
ex: pispilea (arucã) piper pi ghelã; pispilea pisti pitã niheamã zahãri; culcã-nj-ti s-ti pispilescu (fig: nvilescu, acoapir); lu pispilii (lu-acupirii) cu vilendza; acãtsarã s-pispileascã nãshti ciomburi di neauã

§ pispilit (pis-pi-lítŭ) adg pispilitã (pis-pi-lí-tã), pispilits (pis-pi-lítsĭ), pispiliti/pispilite (pis-pi-lí-ti) – (pulbiri) tsi fu (s-ari) arãspãnditã, putsãn cãti putsãn, pristi un lucru; (lucru) pristi cari s-ari arãspãnditã unã pulbiri
{ro: presărat}
{fr: saupoudré; couvert}
{en: sprinkled, powdered, dusted}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pitã

pitã (pí-tã) sf piti/pite (pí-ti) – mãcari armãneascã faptã di peturi bãgati un pisti-alantu tu-unã sinii (di-aradã mari sh-arucutoasã), cu multi lucri ti mãcari bãgati namisa di eali (ca, bunãoarã, cash, curcubetã, veardzã, spãnãts, prash, etc.) sh-deapoea coaptã tu cireap; plãtsintã;
(expr:
1: pitã di tsearã = bushtina (di tsearã) tu cari sh-adunã alghinjli njarea;
2: cãlcash tu pitã = featsish mari glã-rimi; u-adrash dalã (ghesã, culeash, bozã);
3: adar guvã tu pitã = adar nã mari glãrimi, aspargu un lucru bun, fac znjii, u fac s-chearã lumea;
4: va tãljari pita = lipseashti loari unã apofasi; va s-apufãsim;
5: stãi pitã s-ti mãc = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi li-ashteaptã tuti lucrili s-hibã etimi)
{ro: plăcintă (aromânească)}
{fr: galette, tarte (aroumaine)}
{en: Aromanian type pie}
ex: arap pisuprã, arap dinghios, nveastã tu mesi (angucitoari: pita); moasha bãgã nã dzuã s-adarã nã pitã; va s-adar unã pitã s-aduc s-ti filipsescu; lj-u deadi anjurizma di pitã tu nãri; si stãteari s-misuri peturli, nu mãts pitã vãrãoarã; dada featsi nã pitã di cash cu oauã; yini cu-unã pitã s-mi veadã; pita tsi nu u mãts, tsi ts-u cã si nscrumã?; nu pot s-ashteptu, va tãljari pita
(expr: va s-lom unã apofasi); pitãroanja easti nã pitã di peturi; tãrhãnoanja easti pitã di tãrhãnã; s-featsi guva tu pitã
(expr: s-featsi mari chiameti); cara s-moarã nãs va si s-facã guva tu pitã
(expr: va s-facã znjii mari, va chearã lumea); avem multi turlii di piti ca, bunãoarã, pita di lapti, pita di carni, pita di cash, pita di veardzã, pita di uscati, pita di peturi, pita di culeash, pita di badzarã, pita di bubotã (cucumisha), ghiulvaraca, mãrsinarea, pispilita, cãrtsãcoanja, sãlãria, shupla, vasiloanja, vãrdzarea, etc.

§ pitãroanji/pitãroanji (pi-tã-rŭá-nji) sf pitãroanji/pitãroanji (pi-tã-rŭá-nji) shi pitãronj (pi-tã-rónjĭ) – pitã mari faptã di peturi, di-aradã cu cash; pitã di peturi; pitiroanji, pituroanji, pitroanji
{ro: plăcintă de foi}
{fr: grande galette}
{en: special type of a large Aromanian pie}
ex: piti sh-pitãroanji

§ pitiroanji/pitiroanji (pi-ti-rŭá-nji) sf pitiroanji/pitiroanji (pi-ti-rŭá-nji) shi pitironj (pi-ti-rónjĭ) – (unã cu pitãroanji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prãstuescu

prãstuescu (prãs-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV prãstuii (prãs-tu-íĭ), prãs-tueam (prãs-tu-ĭámŭ), prãstuitã (prãs-tu-í-tã), prãstuiri/prãstuire (prãs-tu-í-ri) – li arãspãndescu tu-un loc ma mari, lucrili tsi s-aflã adunati tu-un loc ma njic; (oaminj, oi, zboarã, anjurizmi, etc.) es dit un loc strimtu sh-njic (bisearicã, cutar, gurã di om, lilici, etc.) shi s-tindu tu locuri multi sh-mãri; fac oaminjlji dit un loc s-fugã, si s-ducã tu tuti pãrtsãli; scrupsescu, scurpisescu, scorpisescu, arãspãndescu, rãspãndescu, arãspãndzãscu, arãspãndzu, aruversu, arãescu, pispilescu, tindu
{ro: răspândi, împrăştia, dispersa}
{fr: épandre, éparpiller, dissiper}
{en: spread, disperse, scatter}
ex: s-prãstuirã (arãspãndirã, arãirã) cãprili

§ prãstuit (prãs-tu-ítŭ) adg prãstuitã (prãs-tu-í-tã), prãstuits (prãs-tu-ítsĭ), prãstuiti/prãstuite (prãs-tu-í-ti) – tsi easti arãspãndit dit un loc njic, iu sta adunat, tu-un loc ma mari; scrupsit, scurpisit, scorpisit, arãspãndit, rãspãndit, arãspãndzãt, aruvirsat, arãit, pispilit, tes
{ro: răspândit, împrăştiat, dispersat}
{fr: épandu, éparpillé, disseminé}
{en: spread, dispersed, scattered}

§ prãstuiri/prãstuire (prãs-tu-í-ri) sf prãstuiri (prãs-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãspãndeashti tsiva; tsi easti ishit dit un loc shi dus tu multi pãrtsã; scrupsiri, scurpisiri, scorpisiri, arãspãndiri, rãspãndiri, arãspãndzãri, aru-virsari, arãiri, pispiliri, tindiri, tindeari
{ro: acţiunea de a (se) răspândi, de a (se) împrăştia, de a (se) dispersa; răspândire, împrăştiere, dispersare}
{fr: action d’épandre, d’éparpiller, de dissiper; dispersion}
{en: action of spreading, of dispersing, of scattering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã