DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aprindu2

aprindu2 (a-prín-du) adv – seara di nãintea-a unei dzuã pisimã, di sãrbãtoari, etc.; apirindu, pirindu, prindu
{ro: în ajun de}
{fr: la veille de}
{en: eve, preceding day}
ex: aprindu Sumedru (seara nãinti di Ayiu-Dimitri); aprindu dzuã di numtã; aprindu Stã-Viniri

§ prindu2 (prín-du) adv – (unã cu aprindu2)
ex: prindu Martsã (seara ninti di Martsã, Luni seara); prindu Ayiu-Vasili vã dusit la mãnãstir; prindu Pashti bitisii di nãscãrsiri

§ apirindu (a-pi-rín-du) adv – (unã cu aprindu2)

§ pirindu (pi-rín-du) adv – (unã cu aprindu2)
ex: pirindu fugã (seara ninti di vgari), dimãndã a hãngilui s-lã ndreagã un prãndzu; nã dzuã, pirindu sãrbãtoari, cari avdzã cum ficiorlji grea; pirindu dzua di nyeari a mortului; pirindu Crãciun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

armã2

armã2 (ár-mã) sf armi/arme (ár-mi) shi armati/armate (ár-ma-ti) – lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, stranj, etc.) tsi easti purtat (bãgat) tra s-mushutsascã pri cariva (tsiva); stoli, stolidã, stulidã, stulii, stolizmã, stoluzmã, cãrtonã
{ro: podoabă, ornament}
{fr: parure, ornement}
{en: ornament}
ex: arma (stulia) a grambolui; nu-lj jilescu arma (stranjili stulsiti) a lui; armã (stranj mushat) di gambro; armã (stulii, stranj) shcodrãneascã; doamnã cu armã dumneascã (stranji shi giuvaricadz di muljari avutã); cari u vidzush, tsi armã poartã?

§ armatã (ar-má-tã) sf armati/armate (ar-má-ti) shi armãts (ar-mắtsĭ) [bãgats oarã iu cadi actsentul!] –
1: custumi di sãrbatoari (di dzãli pisimi), faptu sh-purtat multi ori di grambo i nveastã nauã;
2: pai, pricã, pirtsii, zestrã, doarã
{ro: costum de sărbătoare; zestre}
{fr: beau costume choisi pour le fiancé ou la fiancée; dot}
{en: beautiful suit selected specifically for someone engaged to be married (fiancé or fiancée); dowry}
ex: nã armatã (custumi stulsitã) cu tserlu mplin di steali; armasi cu armata (stranjili) di lãludz; lo mash aluna cu armata (custumea) di dzãnã; nu-lj jilesc armata-a lui; armata-a lui di Bituli, chiusteca-a lui di Ianina; armata s-nu u-armãtusits voi; tsi armatã nãsã sh-poartã?; di shi nvescu armatili (stranjili stulsiti); s-facã trei armati (custumi) di stranji; tuti cu nalili armati; armãtsli a tali io nu voi s-li cãntu; mutrea la stranji, ca om tsi nu sh-avea vidzutã altãoarã ahtari armatã

§ armãtusescu2 (ar-mã-tu-sés-cu) (mi) vb IV armãtusii (ar-mã-tu-síĭ), armãtuseam (ar-mã-tu-seámŭ), armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusiri/armãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) – mi ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma livendu, ma pripsit, etc.); ndreg, stulsescu, susuescu
{ro: (se) împodobi, (se) îmbrăca frumos}
{fr: (se) parer, bien s’habiller, (s’)équiper}
{en: adorn, dress well, embellish}
ex: tuti nveastili s-armãtusescu (si stulsescu); shi eu s-mi-adar, s-mi-armãtusescu; io-nj cãdzui trã moarti shi ea s-armãtuseashti (sã ndreadzi s-aspunã mushatã)

§ armãtusit2 (ar-mã-tu-sítŭ) adg armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusits (ar-mã-tu-sítsĭ), armãtusi-ti/armãtusite (ar-mã-tu-sí-ti) – tsi easti nviscut cu stranji mushati; ndreptu cu stulii tra s-aspunã mushat; alãxit mushat; ndreptu, stulsit, susuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chior

chior (chĭórŭ) adg chioarã (chĭŭá-rã), chiori (chĭórĭ), chioa-ri/chioare (chĭŭá-ri) – cari ari mash un oclju bun cu cari veadi; orbu di-un oclju; gav, nciurat
{ro: chior}
{fr: borgne}
{en: blind in one eye}
ex: chiorlu ntrã orghi easti amirã; tu hoara-a orghilor, chiorlu-i domnu; va-nj dzãts chior, va-ts dzãc orbu

§ nciuricat (ncĭu-ri-cátŭ) adg nciuricatã (ncĭu-ri-cá-tã), nciuricats (ncĭu-ri-cátsĭ), nciuricati/nciuricate (ncĭu-ri-cá-ti) – cari ari mash un oclju bun cu cari veadi; orbu di-un oclju; chior, gav
{ro: chior}
{fr: borgne}
{en: blind in one eye}
ex: featã nciuricatã (cu-un singur oclju bun)

§ chiorleme (chĭor-le-mé) adv – fãrã s-veadã, ca orghilj; urgheashti, urghishalui
{ro: orbeşte}
{fr: aveuglément}
{en: blindly}
ex: deadi-ahãts pãradz chiorleme (urgheashti, ca orghilj)

§ chiurãscu (chĭu-rắs-cu) vb IV chiurãi (chĭu-rắĭ), chiuram (chĭu-rámŭ), chiurãtã (chĭu-rắ-tã), chiurãri/chiurãre (chĭu-rắ-ri) – cher (multu i tutã) videarea di la un oclju; urghescu di-un oclju; l-fac pri cariva si sh-chearã videarea di la un oclju; urghescu
{ro: chiorî}
{fr: devenir borgne; éborgner quelqu’un}
{en: lose sight from one eye}

§ chiurãt (chĭu-rắtŭ) adg chiurãtã (chĭu-rắ-tã), chiurãts (chĭu-rắtsĭ), chiurãti/chiurãte (chĭu-rắ-ti) – tsi ari chirutã videarea di la un oclju
{ro: chiorât}
{fr: devenu borgne}
{en: who has lost sight from one eye}

§ chiurãri/chiurãre (chĭu-rắ-ri) sf chiurãri (chĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva urgheashti di-un oclju
{ro: acţiunea de a chiorî; chiorâre}
{fr: action de devenir borgne; d’éborgner quelqu’un}
{en: action of losing sight from one eye}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cor1

cor1 (córŭ) sn coruri (có-rurĭ) – agioc tsi-l fatsi laolu prit hori dumãnitsli (dzãlili pisimi, dzãlili di numtã, etc.) cãndu bãrbatslji shi muljerli s-tsãn di mãnã sh-fac un bair (lungu, ncljis i, ma multi ori, dishcljis, cu-un cap sh-cu-unã coadã) tu cari oaminjlji gioacã peanarga un dupã-alantu; bairlu di oaminj tsi gioacã; huro;
(expr:
1: trag corlu = escu tu caplu-a corlui shi-l trag dupã mini, multi ori cu-unã mãndilã tsi u flitur tu vimtu;
2: intru n cor = (i) mi-acats di mãnã cu-alantsã agiucãtori, iuva, tu bairlu di oaminj; (ii) intru sh-mini tu-atseali tsi s-fac (alishvirishi, etc.)
{ro: horă aromânească}
{fr: grande ronde paysanne aroumaine}
{en: Aromanian folk dance}
ex: albã sã-nj ti ved, lea sor, tsi nji ti-alãchish ãn cor; deadi earba shtirigoanja, corlu creashti la Buboanja; neacãtsat tu cor, multi cãntitsi shtii; ti-acãtsash ãn cor, prindi s-giots; cari s-acatsã n cor, va nu va, vai gioacã; corlu diple s-anvãrteashti; dupã tsi tuts trapsirã corlu (tuts giucarã n caplu-a corlui); trãdzea tu-aradã corlu sh-anvãrtea mãndila n vimtu; scoasirã nveasta n cor s-tragã corlu; nunj cu flambura tu cor; cãndu s-acatsã nãsã n cor, s-adunã tuts ca s-u veadã cã giuca multu mushat; di-aclo iu giuca n cor, lj-anjurdzi scrum; yini oara s-alicheascã nveasta nauã cu gionili n cor; corlu-l trãdzea nveasta noauã

§ huro (hu-ró) sm huradz (hu-rádzĭ) – (unã cu cor1)
ex: hurolu (corlu) di Pashti; sh-lu trag hurolu (corlu) ninti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culac

culac (cu-lácŭ) sn culatsi/culatse (cu-lá-tsi) – unã soi di pãni faptã ca un nel, tsi s-mãcã icã s-fatsi doarã la oaspits shi soi, tu dzãli pisimi (numtsã, sãrbãtori, etc.); clurã, cãniscu, cuniscu, culãcush; (fig:
1: culac = (i) ca un culac, nel, diplã; (ii) loc tsi ari forma di nel; expr:
2: mi fac (mi-adar, mi-adun) culac = mi nguzmuledz ca un nel, ca un culac; mi-adar guzmolj; mi-adun stog; mi fac gljem; etc.)
{ro: colac, covrig}
{fr: pain spécial ayant la forme d’un anneau et qu’on mange ou qu’on offre à l’occasion de grands jours (fêtes, noces, etc.)}
{en: loaf of bread made in the form of a ring, that people eat or bring it as a present to friends or relatives, during holidays or special occasions (weddings, baptisms, etc.)}
ex: adar un culac trã ficiori shi un culac (cuniscu) trã numtã, cama bun; coatsi-nj dauã culatsi tu tãpsii i tu vatrã; lu-adunã n gepi culac
(expr: lu-adunã stog n gepi); fã-ti culac!
(expr: adunã-ti stog!); featsim culats (culãcush) trã culindi; acumpãrai un culac (clurã, colindu); tricurã cu culaclu (cuniscul) la numtã; s-featsi tu cohi culac
(expr: s-adunã stog ca un culac); cãndu ea culac s-adarã expr: s-adunã stog), ngljatsã inima-nj truoarã

§ culãcush (cu-lã-cúshĭŭ) sn culãcushi/culãcushe (cu-lã-cú-shi) – culac njic; culucush
{ro: colac mic, covrig}
{fr: petit “culac”}
{en: small “culac”}
ex: nipãrticã, nipãrticush, fã-ti culãcush

§ culucush (cu-lu-cúshĭŭ) sn culucushi/culucushe (cu-lu-cú-shi) – (unã cu culãcush)

§ cuniscu (cu-nís-cu) sn cuniscuri (cu-nís-curĭ) – culac adrat maxus tra si s-ducã la unã numtã, prota i andaua searã dupã ncurunari; culac adus la oaspits i soi la numtã, pãtedz, fudzirea tu xeani, etc. (multi ori deadun cu-un tãvã di pescu, di bãclãvã, i cu-unã botsã di yin); cãniscu
{ro: colac de nuntă}
{fr: don (anneau, galette, pain d’épices) de noce}
{en: “culac” brought as a wedding (baptism, etc.) present}
ex: va s-yinim cu cuniscu (culac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

for1

for1 (fórŭ) sm pl(?) – loclu gol dit mesea-a hoarãljei iu s-adunã laolu (s-gioacã Dumãnica i dzãlili pisimi, s-facã muabeti la cafineadz, s-acumpãrã lucri di la duchenj, etc.); mesea di hoarã; misuhori, piatsã, codru
{ro: piaţă}
{fr: place publique (au milieu du village); place du marché}
{en: village square, public place, market place}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fushechi/fusheche

fushechi/fusheche (fu-shĭé-chi) sf fushechi (fu-shĭéchĭ) – unã soi di chelindru njic tu cari s-bagã bãrutea tsi plãscãneashti cãndu plumbul easti aminat di tufechi; fishechi, fshechi, fishic;
(expr:
1: fushechi oarbã = fushechi tsi plãscãneashti mash, fãrã s-aminã un plumbu;
2: mi-adar fushechi = nj-umplu stumahea cu mãcari sh-beari)
{ro: cartuş}
{fr: cartouche}
{en: cartridge}
ex: fushechi am, pãlascã nu; s-adrã fushechi lamnja
(expr: mãcã multu di multu)

§ fishechi/fisheche (fi-shĭé-chi) sf fishechi (fi-shĭéchĭ) – (unã cu fushechi)
ex: ari pãlãshtili mplini di fishechi

§ fishic (fi-shícú) sn fishitsi/fishitse (fi-shí-tsi) – (unã cu fushechi)
ex: arucã un fishic orbu
(expr: fishic fãrã plumbu)

§ nfishec (nfi-shécŭ) vb I nfishicai (nfi-shi-cáĭ), nfishicam (nfi-shi-cámŭ), nfishicatã (nfi-shi-cá-tã), nfishicari/nfishicare (nfi-shi-cá-ri) – ncarcu nã tufechi cu fishechi;
(expr: mi nfishec = mi-adar fushechi; nj-umplu stumahea cu mãcari sh-beari)
{ro: încărca puşca (cu cartuşe)}
{fr: charger le fusil (avec des cartouches)}
{en: load rifle (with cartridges)}
ex: tora oastea nu cheari chirolu ca si nfishacã tufechili; nfishacã-ti (
ex: ndoapã-ti) ghini

§ nfishicat (nfi-shi-cátŭ) adg nfishicatã (nfi-shi-cá-tã), nfishicats (nfi-shi-cátsĭ), nfishicati/nfishicate (nfi-shi-cá-ti) – (tufechi) tsi easti ncãrcatã
{ro: încărcat (cu cartuşe)}
{fr: chargé (fusil)}
{en: loaded (rifle)}
ex: purta armili nfishicati (ncãrcati)

§ nfishicari/nfi-shicare (nfi-shi-cá-ri) sf nfishicãri (nfi-shi-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncarcã unã tufechi
{ro: acţiunea de a încărca puşca (cu cartuşe)}
{fr: action de charger le fusil (avec des cartouches)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

jachetã

jachetã (jĭa-chĭé-tã) sf jachets (jĭa-chĭétsĭ) shi jacheti/jachete (jĭa-chĭé-ti) – stranj bãrbãtescu di dzãli pisimi tsi acoapirã partea di nsus a truplui pãnã aproapea di dzinuclji; stranj muljirescu (multi ori mpiltit) tsi acoapirã partea di nsus a truplui, tsi s-dishcljidi n fatsã shi s-poartã pristi fustani; sitrei
{ro: jachetă, haină}
{fr: jaquette}
{en: jacket}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lituryii1/lituryie

lituryii1/lituryie (li-tur-yí-i) sf lituryii (li-tur-yíĭ) – cãrvealji di pãni (njicã shi stronghilã) adratã maxus trã bisearicã tra s-hibã vluyisitã di preftu shi dit ea si s-talji anafura cu cari s-cumãnicã lumea; lutruyii, artu, pindeartu, pãnãyii, ipsumã, piscur, piscuri, piscurã;
(expr: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit)
{ro: prescură}
{fr: pain bénit}
{en: communion bread}
ex: adar doauã lituryii (piscuri); dãdui nã lituryii la bisearicã trã suflitlu-a dadã-meai; ãlj ded nã lituryii shi-l pitricui s-arãmã n cuprii; s-turna cu gumarlu ncãrcat cu lituryii, di la bisearicã; eara cu mãnjli, apã di lituryii
(expr: eara fãrã stepsu, nistipsitã) curati; tsãnj ninga, cã muljari-ta easti apã di lituryii
(expr: fãrã stepsu, nistipsitã) sh-cã nu s-arãdi?

§ lituryii2/lituryie (li-tur-yí-i) sf lituryii (li-tur-yíĭ) – dyeavãsea tsi u fatsi preftul la bisearicã cati Dumãnicã (i dzuã di sãrbãtoari) tahina, cãndu s-vluyiseashti (s-ayiseashti) pãnea shi yinlu cu cari s-cumãnicã lumea;
(expr: easi preftul cu lituryia = partea di lituryii cãndu preftul easi cu doarãli)
{ro: liturghie}
{fr: messe}
{en: (church) mass}
ex: nu putui s-ascultu lituryia pãnã tu bitisitã; nu-avea ishitã lituryia
(expr: preftul cu doarãli)

§ lutruyii1/lutruyie (lu-tru-yí-i) sf lutruyii (lu-tru-yíĭ) – (unã cu lituryii1)

§ lutruyii2/lutruyie (lu-tru-yí-i) sf lutruyii (lu-tru-yíĭ) – (unã cu lituryii2)
ex: ayea lutruyia

§ lituryisescu (li-tur-yi-sés-cu) vb IV lituryisii (li-tur-yi-síĭ), lituryiseam (li-tur-yi-seámŭ), lituryisitã (li-tur-yi-sí-tã), lituryisi-ri/lituryisire (li-tur-yi-sí-ri) – (ca preftu) dghivãsescu lituryia tu bisearicã shi vluyisescu (ayisescu) pãnea (lituryia, piscurea) sh-yinlu cu cari s-cumãnicã lumea; psãltisescu, psãlsescu, psulisescu
{ro: liturghisi}
{fr: célébrer la messe}
{en: celebrate the mass}
ex: lituryisea (psãltisea) doi preftsã; preftul va s-lituryiseascã adzã ti Ayiu-Nicola

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lucru

lucru (lú-cru) sn lucri/lucre (lú-cri) shi lucruri (lú-crurĭ) –
1: atsea tsi fatsi omlu tra si sh-amintã pãnea (si sh-analtsã unã casã trã apanghiu, si sh-creascã oili trã lãnã shi lapti, s-dishcljidã unã ducheani trã alishvirishi, etc.); istreti, huzmeti, tehni, zãnati, alishvirishi;
2: atsea tsi s-aflã tu lumi (tu banã i nibanã, tsi s-minã i sta pri loc, etc.), ipothisi;
3: lugurii tsi poati si s-veadã cu ocljilj i cu mintea (tsi poati si s-avdã, si s-anjurdzeascã, si s-aducheascã cu deadzitli, etc.); lugurii, lugrii; (fig:
1: lucru = nishani, ciudii, etc.; expr:
2: nj-mutrescu lucrul = nu mi-ameastic tu lucrili-a altui; nu-am ananghi;
3: tsi easti lucrul? = tsi s-fatsi, cãtse?;
4: l-bag pi lucru = lu-arughedz; l-fac s-lucreadzã; lj-aflu un lucru;
5: dzuã di lucru = tsi nu easti Dumãnicã i dzuã pisimã, di sãrbãtoari; dzuã lãlãtoari, dzuã lãvrãtoari)
{ro: lucru, serviciu, ocupaţie, afacere; problemă, chestiune; obiect}
{fr: travail, occupation, affaire; question, chose; objet}
{en: work, occupation, trade, affair; question, problem; thing, object}
ex: am lucru (am tsiva trã fãtseari) n hoarã; avui multu lucru (huzmeti) la-ayinji; altu lucru (huzmeti) nu-au tsi s-facã; lucrul di-adz (atsea tsi ai trã fãtseari adzã), nu-l alasã trã mãni; tsi lucru (istreti, tehni, zãnati) ai (fats), oaspe?; lucru (huzmetea) cu yii, orbu va lu-adari; au multi lucri (huzmets, ipotisi) tr-avinari; ea cum sta lucrul (ipotisea); trã tse lucru (ipotisi) easti zborlu?; lucru xen (lugurii xeanã) nu tsãni cãldurã; chirdui multi lucri; arsirã tuti lucrili; sh-lo lucrili sh-fudzi; ari multi lucri mushati n casã; mash un lucru (ipotisi, icã lugurii) s-nu-agãrsheshti; s-dusi la lucru di dimneatsã; mari lucru (fig: nishani, ciudii) di featã!; s-nã fudzim shi s-nã mutrim lucrul
(expr: s-nu-avem ananghi di tsi-alãsãm nãpoi); mi duc sh-ts-aduc apã di la fãntãnã, ghini ma, shtii tsi easti lucrul?
(expr: shtii tsi s-fatsi? cãtse-nj yini greu s-mi duc?)

§ nilucru (ni-lú-cru) sn fãrã pl – catandisea tu cari s-aflã atsel tsi nu lucreadzã (icã atsel cari caftã lucru ma nu poati s-aflã)
{ro: şomaj, inactivitate}
{fr: chómage, inactivité}
{en: unemployment, inactivity}

§ lucur (lú-curŭ) sn lucuri (lú-curĭ) shi lucãri (lú-cãrĭ) – (unã cu lucru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn