DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afundu1

afundu1 (a-fún-du) sn afunduri (a-fún-durĭ) – partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (arãu, groapã, etc.); partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari lucrul poati si sta cãndu easti bãgat i anãltsat); ahãndami, ahãndusimi;
(expr:
1: lj-dau di fundu = ãlj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchescu ghini huzmetea;
2: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, tsi easti multu afundos, tsi nu pari s-aibã fundu, etc.)
{ro: fund, profunzime}
{fr: fond; profondeur}
{en: bottom, depth}

§ fundu (fún-du) sn funduri (fún-durĭ) – (unã cu afundu1)
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); ca cheatra tu fundu (tu partea di nghios, tu-ahãndami) cãdea; lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu (di nu-armasi tsiva tu el); gãleata, tu fundu eara aumtã cu cãtrani; pri amãrli fãrã fundu
(expr: multu afundos, tsi pari s-nu-aibã fundu); mutrii tu fundul di cãzani; agiumsirã tru fundul a pishtireauãljei; avea cãtrã tu fundul di grãdinã un mer; fundul a baltãljei nu s-ari-aflatã; agiumsi njiclu pãn tu fundul di puts; tu fundul a chisãljei va s-intri, s-easti cã mãts carni Vinjirea; mistiryiul a lor fãrã fundu; lj-deadi di fundu
(expr: ãlj ded di cali)

§ afundu2 (a-fún-du) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afundari/afundare (a-fun-dá-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-u-astup; l-fac un lucru s-hibã cu fundul cama nghios; afun-dedz, afundusescu, fundusescu, adãntsescu, ahundusescu, ahãn-dusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu, dipun, hãmblusescu, hlãmbusescu, uselescu
{ro: cufunda, scufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: di trei ori s-afundã (dusi tu fundul a apãljei) shi di trei ori ishi pisti apã; s-afundã prit brãtsiri; ãn loc s-mi-ascapã, mi-afunda cama multu; fudz di-aoa i va ti-afundu tu arãu

§ afundedz (a-fun-dédzŭ) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afunda-ri/afundare (a-fun-dá-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundat (a-fun-dátŭ) adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ahãndos1

ahãndos1 (a-hãn-dósŭ) adg ahãndoasã (a-hãn-dŭá-sã), ahãndosh (a-hãn-dóshĭ), ahãndoasi/ahãndoase (a-hãn-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; adãncu, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos
(expr:
1: zbor ahãndos = zbor greu, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: minti ahãndoasã = giudicatã bunã, mintimenã, tsi li mindueashti lucrili ghini;
3: somnu ahãndos = somnu greu, ahãndos, ca di moarti;
4: lumi ahundoasã = lumi tsi nu-ari vãrã aradã, tsi easti alocuta)
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: agiumsirã ningã un puts ahãndos; lu-aruca fãrã njilã tu un trap ahãndos; atsea pishtireauã, eara lungã, largã, ahãndoasã shi multu ntunicoasã; arãulu din hoarã easti ahãndos; ear la minti, ahãndoasã
(expr: tsi ari giudicatã bunã, cari li mindueashti ghini lucrili)

§ ahundos (a-hun-dósŭ) adg ahun-doasã (a-hun-dŭá-sã), ahundosh (a-hun-dóshĭ), ahundoasi/ahun-doase (a-hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)
ex: putslu eara ahun-dos; ahundoasã ca nã hauã; lumi mintitã, ahundoasã
(expr: fãrã nitsiunã aradã)

§ hãndos1 (hãn-dósŭ) adg hãndoasã (hãn-dŭá-sã), hãndosh (hãn-dóshĭ), hãndoasi/hãndoase (hãn-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ hundos (hun-dósŭ) adg hundoasã (hun-dŭá-sã), hundosh (hun-dóshĭ), hundoasi/hundoase (hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ ahãndami/ahãndame (a-hãn-dá-mi) sf pl(?) – harea tsi u ari un lucru cari easti ahãndos; ahãndusimi
{ro: adâncime}
{fr: profondeur}
{en: depth}

§ ahãndusimi/ahãn-dusime (a-hãn-du-sí-mi) sf ahãndusinj (a-hãn-du-sínjĭ) – (unã cu ahãndami)

§ ahãndos2 (a-hãn-dósŭ) adv – ahanda, ahãnda, afunda, andãca, adãnca, adanca
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}
ex: greashti ahãndos

§ ahãnda (a-hãn-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

algã

algã (ál-gã) sf aldzi/aldze (ál-dzi) – numã datã la ma multi planti simpli (aplo, adrati mash dit unã tsilulã), tsi crescu tu apã dultsi icã nsãratã, tu loc vlãngos, pi pishtirei icã prit cripituri di pishtirei, pi truplu di arburi, au hromã veardi, njirlã icã vinitã (murnã); jaghinã, jeghinã, jibnacã, jegnã
{ro: algă (lintiţă)}
{fr: algues vertes, conferve, lentille d΄eau}
{en: algae, sea weed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aschiti

aschiti (as-chi-tí) sm aschitadz (as-chi-tádzĭ) – om tsi s-ari traptã nafoarã di lumi sh-bãneadzã singur
{ro: schimnic, pustnic, sihastru}
{fr: ermite, anachorète}
{en: hermit, recluse}
ex: shi adzã s-veadi pishtireaua iu shidea ascumtu aschitilu; bãneadzã ca un aschiti, ni s-dutsi iuva, ni-lj yini cariva; slãghi ca un aschiti

§ aschitaryio (as-chi-tar-yĭó) sm aschitaryeadz (as-chi-tar-yĭádzĭ) – loc iu bãneadzã aschitadzlji; njic mãnãstir iu bãneadzã ndoi cãlugãri diparti di lumi ca nãshti aschitadz
{ro: schit}
{fr: petit monastère}
{en: little monastery}

§ schit (schítŭ) sn schituri (schí-turĭ) shi schiti/schite (schí-ti) – (unã cu aschitaryio)
ex: shi la schit suntu ndoi cãlugãri

§ aschitlichi/aschitliche (as-chit-lí-chi) sf aschitlichi (as-chit-líchĭ) – starea tu cari s-aflã aschitadzlji; soea di banã tsi-u trec aschitadzlji; banã di om singur
{ro: sihăs-trie}
{fr: état d’ermite; vie solitaire}
{en: state of a hermit; solitary life}

§ aschitipsescu (as-chi-tip-sés-cu) (mi) vb IV aschitipsii (as-chi-tip-síĭ), aschitipseam (as-chi-tip-seámŭ), aschitipsitã (as-chi-tip-sí-tã), aschitipsiri/aschitipsire (as-chi-tip-sí-ri) – mi fac aschiti; bãnedz unã banã di aschiti; ãnj trec bana singur ca un aschiti
{ro: sihăstri, trăi viaţă de pustnic}
{fr: devenir ermite; vivre en ermite, mener une vie solitaire}
{en: become a hermit, live a solitary life}
ex: mea, aclotsi s-aschitipsi (s-featsi aschiti)

§ aschitipsit (as-chi-tip-sítŭ) adg aschitipsitã (as-chi-tip-sí-tã), aschitipsits (as-chi-tip-sítsĭ), aschitipsiti/aschitipsite (as-chi-tip-sí-ti) – tsi s-ari faptã un aschiti; tsi bãneadzã unã banã di aschiti; tsi-sh treatsi bana singur ca un aschiti
{ro: sihăstrit, care trăieşte o viaţă de pustnic}
{fr: qui devient ou vie en ermite; qui a une vie solitaire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãrsii/bãrsie

bãrsii/bãrsie (bãr-sí-i) sf bãrsii (bãr-síĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi yimishili suntu cãlcati tra s-lã si scoatã dzama i si s-facã yinlu; tsipurã, tsipur, cominã, cumenji, pishtinã, prishtinã, prãshtinã, prushtinã, purushtinã;
(expr: l-fac bãrsii = (i) l-fac cumãts, l-chisedz, lu zmoatic; (ii) lu mbet)
{ro: drojdie}
{fr: lie, marc (de raisin), residue, sédiment}
{en: marc (of grapes), residue, sediment}
ex: hirbem bãrsia tu cãzani shi scoatim arãchia; biu pãnã nu alãsã dicãt bãrsia i purushtina; bãrsii s-featsirã
(expr: biurã di si mbitarã multu di multu); s-ciucutirã n cali di s-featsirã bãrsii
(expr: di si zmuticarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãrtsiri/bãrtsire

bãrtsiri/bãrtsire (bãr-tsí-ri) sf bãrtsiri (bãr-tsírĭ) – cheatrã mari; bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr: mãcã bãrtsiri, arucuteashti bãrtsiri = zburashti glãrinj; scoati zboarã goali din gurã, fãrã nitsiunã simasii; talji papardeli (curnufexali, chirturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc); etc.)
{ro: pietroi, bolovan, stâncă}
{fr: pierre, bloc, rocher}
{en: large stone, large piece of rock}
ex: muntili atsel mash cheatrã sh-bãrtsiri eara; di zori, sh-bãrtsirli s-disicã; lu-agudii cu bãrtsirea; s-arupsi nã bãrtsiri dit munti shi apitrusi nã casã; lj-ded cali a oului hima nghios pri chetri sh-pri bãrtsiri

§ bizbilji/bizbilje (biz-bí-lji) sf bizbilji/bizbilje (biz-bí-lji) – (unã cu bãrtsiri)
ex: ursa arucutea bizbilji strã cãshari; s-arucuti (s-arupsi sh-cãdzu) dit munti unã bizbilji; arucuteashti mash bizbilji
(expr: zburashti mash glãrinj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlãuz

cãlãuz (cã-lã-úzŭ) sm, sf cãlãuzã (cã-lã-ú-zã), cãlãuji (cã-lã-újĭ), cãlãuzi/cãlãuze (cã-lã-ú-zi) – omlu cari fatsi sutsatã a altor oaminj tra s-l-aspunã calea (sh-cari, de-aradã, njardzi n frãmtea-a lor, etc.); pravda (calu, mula, etc.) tsi njardzi tu frãmtea-a cãrvaniljei (cari poartã un chipur, cari shtii iu shi cãndu s-astãmãtseascã trã niheamã chiro ca s-dizvurseascã alanti prãvdzã, etc.); birbeclu tsi njardzi n frãmtea-a oilor; cãlãguz, culaguz, cãluz, cluz;
(expr: cãlãuzlu-a furlor; cãlãuz = spionlu, omlu din hoarã, tsi lã da hãbãri a furlor di tsi s-fatsi n hoarã, cari lã spuni a furlor tsi s-adarã, cum s-adarã, pri iu si s-ducã, etc.)
{ro: călăuz; calul sau catârul care merge în fruntea caravanei}
{fr: guide; le cheval et, surtout, le mulet qui marche à la tête d’une caravane}
{en: guide; the horse or the mule who leads the caravan}
ex: el easti cãlãuzlu a furlor
(expr: shpionlu); cãrvanea u-alãsã s-u poartã cum shtii cãlãuza (mula din cap); cãlãuz cu chipur, tini tsã earai

§ cãlãguz (cã-lã-ghúzŭ) sm, sf cãlãguzã (cã-lã-ghú-zã), cãlãguji (cã-lã-ghújĭ), cãlãguzi/cãlãguze (cã-lã-ghú-zi) – (unã cu cãlãuz)
ex: mula cãlãguzã lo frãmtea

§ culaguz (cu-la-ghúzŭ) sm, sf culaguzã (cu-la-ghú-zã), culaguji (cu-la-ghújĭ), culaguzi/culaguze (cu-la-ghú-zi) – (unã cu cãlãuz)
ex: culaguzlu
(expr: shpiunlu) a lor easti-un aush

§ cãluz (cã-lúzŭ) sm, sf cãluzã (cã-lú-zã), cãluji (cã-lújĭ), cãluzi/cãluze (cã-lú-zi) – (unã cu cãlãuz)

§ cluz (clúzŭ) sm, sf cluzã (clú-zã), cluji (clújĭ), cluzi/cluze (clú-zi) – (unã cu cãlãuz)
ex: s-hii a mea cluzã (cãlãuzã)

§ cãlãuzlichi/cãlãuzliche (cã-lã-uz-lí-chi) sf cãlãuzlichi (cã-lã-uz-líchĭ) – atsea (tehnea, lucrul) tsi fatsi un cãlãuz; culaguzlãchi
{ro: meseria de călăuz; călăuzire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

caprã

caprã (cá-prã) sf capri/capre (cá-pri) shi cãpri/cãpre (cắ-pri) shi cãpãri (cắ-pãrĭ) – pravdã (feamina-a tsaplui) tsi sh-u-adutsi cu oaea, cu coarni, cari u-arãseashti ma multu frãndza dicãt earba, sh-cari easti cricutã trã laptili, carnea shi perlu lungu tsi-l da; (fig:
1: caprã = arbines; expr:
2: caprã di lapti = caprã tsi s-tsãni piningã casã tutã veara, tra s-aibã nicuchirlu lapti cati dzuã;
3: caprã shutã = caprã fãrã coarni;
4: ãnj vinjirã cãprili = (i) isihãsii, hiu tu bunili, am bunili; (ii) aduchii tora tsi s-fatsi;
5: lj-fitarã cãprili = easti hãrãcop; lj-si dusirã lucrili-ambar; ari hãrãcupilji n casã;
6: lj-fudzirã cãprili = lj-fudzi (u chiru) mintea, glãri di minti;
7: canda va tsã ljau cãprili = canda va ti-arãd;
8: ca capra tu oi = nu easti ca-alantsã, easti-ahoryea di-alantsã;
9: mpartu oili di capri = mpartu atselj bunj di-atselj arãi;
10: capra beasi shi oaea s-arushneadzã = cariva easti cãtigursit ti-un lucru tsi-l featsi altu;
11: sh-capra poati s-dzãcã a luplui “lja-nj coada!” ma di pri pishtireauã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-arucã zboarã slabi-a unui, mash cãndu s-aflã tu-apanghiu, iu nu poati s-hibã agudit)
{ro: capră}
{fr: chèvre}
{en: goat}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); pashti cãpãrli; capra i lutseafirli; shtii capra tsi easti earba!; si mpartã oili di capri; lj-vinjirã cãpãrli
(expr: isihãsi) sh-tora s-bãgã s-doarmã; tsi va capra aestã (fig: arbineslu aestu)?; l-ved cum ansari ca capra; vidzu unã caprã shutã
(expr: caprã fãrã coarni) cari avea unã crutsi tu frãmti; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; shtii capra s-mãcã earbã!; capra arãnjoasã sh-coada tut ãmproastã; sh-arãnja s-da pri caprã, coada nu u-apleacã; va ti-arãd, canda va-ts ljau cãprili; pri iu ansari capra, ma nsus ansari edlu

§ cãpritsã (cã-prí-tsã) sf cãpritsã (cã-prí-tsã) – caprã ma njicã
{ro: căpriţă}
{fr: chevrette}
{en: little goat}

§ cãprinã (cã-prí-nã) sf cãprinj (cã-prínjĭ) shi cãprinuri (cã-prí-nurĭ) – perlu di caprã dit cari s-fac stranji (tendzã, disãdz, sats, sazmi, tastri, tãmbãri, etc.)
{ro: păr de capră}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cazaca

cazaca (ca-zá-ca) sf cazãchi (ca-zắchĭ) – partea-a vãshcljelui tsi easti ischi (di-alantã parti di duti, adapi); catã, senghi, pishti;
(expr:
1: a cazaca = agioc di ficiurits;
2: mi-adar ciurla shi cazaca = mi mbet multu)
{ro: siciu}
{fr: partie de l’osselet qui est plate et opposée à la dosse}
{en: the flat part of the knuckle bone}
ex: ciurla sh-cazaca (beat, mbitat) s-adrarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã