{ro: cufundat, scufundat}
{fr: enfoncé, plongé}
{en: sunk, plunged into}

§ afundari/afundare (a-fun-dá-ri) sf afundãri (a-fun-dắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi afundã tsiva; afundusiri, fundusiri, ahundusiri, ahãndusiri, hãndã-cusiri, adãntsiri, hãusiri, vutsiri, dipunari, hãmblusiri, hlãmbusiri, useliri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a scufunda; cufundare, scufundare}
{fr: action d’enfoncer, de plonger; enfoncement, immersion}
{en: action of sinking, of plunging into; immersion}

§ fundedz (fun-dédzŭ) vb I fundai (fun-dáĭ), fundam (fun-dámŭ), fundatã (fun-dá-tã), fundari/fundare (fun-dá-ri) – bag timeljlu a unui lucru (sutsatã, casã, bisearicã, etc.); timiljusescu, ntimelj, ntimiljedz, ntimelj, fundedz
{ro: funda, întemeia, pune bazele}
{fr: fonder, asseoir des fondements}
{en: found, set a foundation}
ex: tu Shcurtu fundarã shi casa shi mãgãzia

§ fundat (fun-dátŭ) adg fundatã (fun-dá-tã), fundats (fun-dátsĭ), fundati/fundate (fun-dá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã timelj; tsi ari timelj; timiljusit, ntimiljat
{ro: fundat, întemeiat, cu baza pusă}
{fr: fondé, basé}
{en: founded, based}

§ fundari/fundare (fun-dá-ri) sf fundãri (fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fundeadzã tsiva; timiljusiri, ntimiljari
{ro: acţiunea de a funda, de a întemeia; de a pune bazele}
{fr: action de fonder, d’asseoir les fondements d’un édifice}
{en: action of founding, of setting the foundation of a building}

§ afundusescu (a-fun-du-sés-cu) (mi) vb IV afundusii (a-fun-du-síĭ), afun-duseam (a-fun-du-seámŭ), afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundu-siri/afundusire (a-fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundusit (a-fun-du-sítŭ) adg afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundusits (a-fun-du-sítsĭ), afundusiti/afundusite (a-fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

§ afundusiri/afundusire (a-fun-du-sí-ri) sf afundu-siri (a-fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

§ fundusescu1 (fun-du-sés-cu) (mi) vb IV fundusii (fun-du-síĭ), funduseam (fun-du-seámŭ), fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusiri/fundusire (fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)
ex: di trei ori mi fundusii tu apã; s-fundusi tu-apã tra s-arãcheascã crutsea; nãs mi fundusi cama multu

§ fun-dusit1 (fun-du-sítŭ) adg fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusits (fun-du-sítsĭ), fundusiti/fundusite (fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

§ fundusiri1/fundusire (fun-du-sí-ri) sf fundusiri (fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

§ nfundu (nfún-du) (mi) vb I nfundai (nfun-dáĭ), nfundam (nfun-dámŭ), nfundatã (nfun-dá-tã), nfunda-ri/nfundare (nfun-dá-ri) – (unã cu afundu2)
ex: u nfundai ghini shisha tra s-nu s-vearsã; nfundarã (astuparã) avlachilu tra s-nu curã

§ nfundat (nfun-dátŭ) adg nfundatã (nfun-dá-tã), nfundats (nfun-dátsĭ), nfundati/nfundate (nfun-dá-ti) – (unã cu afundat)

§ nfundari/nfundare (nfun-dá-ri) sf nfundãri (nfun-dắrĭ) – (unã cu afundari)

§ disfundu (dis-fún-du) (mi) vb I disfundai (dis-fun-dáĭ), disfundam (dis-fun-dámŭ), disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri) – dishcljid unã buti cu scutearea-a fundului i cu adrarea-a unei sochi (canelã, cep, til); cur unã avlachi (cali, sulinã, etc.) di lucrili tsi nu-alasã s-treacã tsiva prit ea; scot doplu dit gusha-a unei shishi ncljisã tra s-u distup; cur, distup, dishcljid
{ro: desfunda, destupa, deschide}
{fr: défoncer, effondrer (un tonneau), ouvrir}
{en: clear (free) of obstacles; stave in (barrel); open}
ex: aveam disfundatã (curatã) avlachilu di chicutã shi cu ploili s-adunã apã, s-featsi baltã

§ dis-fundat (dis-fun-dátŭ) adg disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundats (dis-fun-dátsĭ), disfundati/disfundate (dis-fun-dá-ti) – (buti) tsi-lj si scoasi fundul i-lj si featsi unã sochi; (avlachi, cali, sulinã, etc.) tsi easti dishcljisã, distupatã; (shishi) tsi-lj si scoasi doplu (tsi easti distupatã); curat, distupat, dishcljis
{ro: desfundat, destupat, deschis}
{fr: défoncé, effondré (un tonneau); ouvert}
{en: cleared (freed) of obstacles; staved in (barrel); opened}
ex: prit cãljuri disfundati

§ disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri) sf disfun-dãri (dis-fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-disfundã tsiva; curari, distupari, dishcljideari
{ro: acţiunea de a desfunda, de a destupa, de a deschide; desfundare, destupare, deschidere}
{fr: action de défoncer, d’effondrer (un tonneau), d’ouvrir}
{en: action of clearing of obstacles; of staving in (barrel); of opening}

§ afundos (a-fun-dósŭ) adg afundoasã (a-fun-dŭá-sã), afundosh (a-fun-dóshĭ), afundoasi/afundoase (a-fun-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; tsi ari fundul multu cãtrã nghios; afunducos, adãncu, aduncos, ahãndos
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: putslu aestu easti afundos

§ afunducos (a-fun-du-cósŭ) adg afunducoasã (a-fun-du-cŭá-sã), afunducosh (a-fun-du-cóshĭ), afunducoasi/afunducoase (a-fun-du-cŭá-si) – (unã cu afundos)

§ afondut (a-fón-dutŭ) adg afondutã (a-fón-du-tã), afonduts (a-fón-dutsĭ), afonduti/afondute (a-fón-du-ti) – tsi nu-ari fundu, tsi easti multu-ahãndos; (fig: om afondut = om tsi shtii cum si zburascã (cu pispeatsã, cu itsrãlji, cu aplan) tra si sh-agiungã scupolu; diplumat)
{ro: fără fund}
{fr: sans fond, tré profond, insondable}
{en: without bottom; extremely deep}
ex: easti un om multu afondut (multu diplumat)

§ afundu3 (a-fún-du) adv – tsi s-aflã i si ntindi diparti nãuntrul a unui lucru; tu-afundul a unui lucru; afunda, adãncos, adanca, adãnca, andãca, danga, ahanda, ahãnda
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}

§ afunda (a-fun-dá) adv – (unã cu afundu2)
ex: intrã afunda (tu-afundu); s-deadi afunda; li-aflai tuti afunda (tu fundu, tu thimelj, tu-arãzgã)

ex: acãtsarã s-caftã cãt ma ahãnda

§ ahunda (a-hun-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

§ hãndos2 (hãn-dósŭ) adv – (unã cu ahãndos2)
ex: hãndos cum bumbuneadzã!

§ ahanda (a-han-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

§ handa (han-dá) adv – (unã cu hãndos2)
ex: zburashti handa (ahãndos)

§ ahãn-dusescu (a-hãn-du-sés-cu) (mi) vb IV ahãndusii (a-hãn-du-síĭ), ahãnduseam (a-hãn-du-seámŭ), ahãndusitã (a-hãn-du-sí-tã), ahãndusiri/ahãndusire (a-hãn-du-sí-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; l-fac un lucru s-hibã cama ahãn-dos; ahundusescu, hãndãcusescu, adãntsescu, afundusescu, fun-dusescu, afundedz, vutsescu; (fig: ahãndusescu = fac pri cariva si s-aflã tu-unã halã greauã, di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.; lj-aspargu bana-a unui shi-l fac si s-aducheascã stuhinat, corbu, curbisit, distihipsit, distihisit, lupusit, etc.)
{ro: cufunda, adânci}
{fr: enfoncer, plonger, creuser, approfondir}
{en: sink, plunge into, deepen}
ex: s-ti pindzea draclu sã ncalits pri-atsel lailu, ti-ahãndusea tu lumea-alantã di sum loc; cãndu imna, s-ahãndusea loclu; parcã lu-avea ahundusitã loclu

§ ahãndusit (a-hãn-du-sítŭ) adg ahãndusitã (a-hãn-du-sí-tã), ahãndusits (a-hãn-du-sítsĭ), ahãndusiti/ahãndusite (a-hãn-du-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã cama ahãndos; ahundusit, hãndãcusit, adãntsit, afundusit, fundusit, vutsit
{ro: cufundat, adâncit}
{fr: enfoncé, plongé, creusé, approfondi}
{en: sunk, plunged into, deepened}
ex: cu ocljilj ahãndusits ãn cap (fig: tsi s-aflã tu-unã halã greauã, di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.; tsi sh-ari aspartã bana; corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, distihipsit, distihisit, lupusit, etc.)

§ ahãndusiri/ahãndusire (a-hãn-du-sí-ri) sf ahãndusiri (a-hãn-du-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ahunduseashti tsiva; ahundusiri, hãndãcusiri, adãntsiri, afundusiri, fundusiri, ahundusiri, vutsiri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a adânci; cufundare, adâncire}
{fr: action d’enfoncer, de plonger, de creuser, d’approfondir}
{en: action of sinking, of plunging, of deepening}

§ ahundusescu (a-hun-du-sés-cu) (mi) vb IV ahundusii (a-hun-du-síĭ), ahunduseam (a-hun-du-seámŭ), ahundusitã (a-hun-du-sí-tã), ahundusiri/ahun-dusire (a-hun-du-sí-ri) – (unã cu ahãndusescu)
ex: canda lu-avea ahundusitã loclu

§ ahundusit (a-hun-du-sítŭ) adg ahun-dusitã (a-hun-du-sí-tã), ahundusits (a-hun-du-sítsĭ), ahundusi-ti/ahundusite (a-hun-du-sí-ti) – (unã cu ahãndusit)

§ ahundusiri/ahundusire (a-hun-du-sí-ri) sf ahundusiri (a-hun-du-sírĭ) – (unã cu ahãndusiri)

§ hãndãcusescu (hãn-dã-cu-sés-cu) (mi) vb IV hãndãcusii (hãn-dã-cu-síĭ), hãndãcuseam (hãn-dã-cu-seámŭ), hãndãcusitã (hãn-dã-cu-sí-tã), hãndãcusi-ri/hãndãcusire (hãn-dã-cu-sí-ri) – (unã cu ahãndusescu)
ex: l-hãndãcusii (fig: l-curbisii, l-loai pi zvercã); hãndãcusea-ti!

§ hãndãcusit (hãn-dã-cu-sítŭ) adg hãndãcusitã (hãn-dã-cu-sí-tã), hãndãcusits (hãn-dã-cu-sítsĭ), hãndãcusiti/hãndãcusite (hãn-dã-cu-sí-ti) – (unã cu ahãndusit)

§ hãndãcusiri/hãndãcusire (hãn-dã-cu-sí-ri) sf hãndãcusiri (hãn-dã-cu-sírĭ) – (unã cu ahãndusiri)

{en: who became a hermit, who lives a solitary life}

§ aschitipsiri/aschitipsire (as-chi-tip-sí-ri) sf aschitipsiri (as-chi-tip-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel cari treatsi unã banã di aschiti
{ro: acţiunea de a se sihăstri, de a trăi viaţă de pustnic; sihăstrie}
{fr: action de devenir ermite; de mener une vie solitaire}
{en: action of becoming a hermit, of living a solitary life}

§ aschi-tifsescu (as-chi-tif-sés-cu) (mi) vb IV aschitifsii (as-chi-tif-síĭ), aschitifseam (as-chi-tif-seámŭ), aschitifsitã (as-chi-tif-sí-tã), aschitifsiri/aschitifsire (as-chi-tif-sí-ri) – (unã cu aschitipsescu)
ex: mea, dicara aschitifsi (s-featsi aschiti) Eftimiu

§ aschitifsit (as-chi-tif-sítŭ) adg aschitifsitã (as-chi-tif-sí-tã), aschitifsits (as-chi-tif-sítsĭ), aschitifsiti/aschitifsite (as-chi-tif-sí-ti) – (unã cu aschitipsit)

§ aschitifsiri/aschitifsire (as-chi-tif-sí-ri) sf aschitifsiri (as-chi-tif-sírĭ) – (unã cu aschitipsiri)

{fr: métier du guide; conduite}
{en: profession of the guide; guidance, leadership}
ex: tricurã piningã unã pishtireauã mari, cu cãlãuzlãchea-a Seavirlui

§ culaguzlãchi/culaguzlãche (cu-la-ghuz-lắ-chi) sf culaguzlãchi (cu-la-ghuz-lắchĭ) – (unã cu cãlã-uzlichi)
ex: culaguzlãchea (lucrul tsi lu-adari ca culaguz) va-ts mãcã caplu

§ culãguzlichi/culãguzliche (cu-lã-ghuz-lí-chi) sf culãguzlichi (cu-lã-ghuz-líchĭ) – (unã cu cãlãuzlichi)

{fr: laine de chèvre}
{en: goat wool}
ex: eftinã easti n pãzari cãprina (lãna di caprã); va s-lja cãprinã sh-va s-facã sazmi cã nu-ari ashtirnãmintu; lj-adusi mal di lãnã, cãprinã sh-clãndu; aprindi un per di cãprina di cheali; scrum di cãprinã (di lãnã di caprã); nj-adush nã sazmã di cãprinã cu cari s-mi-anvilescu

§ cãprindzu (cã-prín-dzu) adg cãprindzã (cã-prín-dzã), cãprindzã (cã-prín-dzã), cãprindzã (cã-prín-dzã) – di caprã, tsi ari s-facã cu capra
{ro: de capră}
{fr: de chèvre}
{en: of goat}
ex: vãshclje cãprindzu (di caprã)

§ cãprar (cã-prárŭ) sm, sf cãprarã (cã-prá-rã), cãprari (cã-prárĭ), cãprari/cãprare (cã-prá-ri) – omlu tsi-aveaglji shi pashti cãprili; cãpãrar
{ro: căprar}
{fr: chevrier}
{en: goatherd, goat-girl}
ex: cãprarlu cu cãprili sh-mãtricarlu cu mãtritsili; s-nãiri cãprarlu pri hoarã

§ cãpãrar (cã-pã-rárŭ) sm, sf cãpãrarã (cã-pã-rá-rã), cãpãrari (cã-pã-rárĭ), cãpãrari/cãpãrare (cã-pã-rá-ri) – (unã cu cãprar)
ex: el sh-eara cãpãrar (picurar la cãpri), ea sh-eara nã cãpãrarã (featã tsi pashti cãpri)

§ cãpãrleadzã (cã-pãr-leá-dzã) sf cãpãrledz (cã-pãr-lédzĭ) – loclu iu s-tsãn cãprili; cãpãrleatsã, cãpãrledz, cãprãleatsã;
(expr: canda-lj fudzirã cãprili dit cãpãrleadzã! = easti multu nvirinat)
{ro: căprăreaţă}
{fr: endroit où se reposent les chèvres}
{en: place where the goats take their rest}
ex: cãpãrli dit cãpãrleadzã; eshti ahãntu nvirinat di canda tsã fudzirã cãprili dit cãpãrleadzã

§ cãpãrleatsã (cã-pãr-leá-tsã) sf cãpãrlets (cã-pãr-létsĭ) – (unã cu cãpãrleadzã)
ex: mi duc la cãpãrleatsã

§ cãpãrledz (cã-pãr-lédzŭ) sn cãpãrleadzã (cã-pãr-leá-dzã) – (unã cu cãpãrleadzã)

§ cãprãleadzã (cã-prã-leá-dzã) sf cãprãledz (cã-prã-lédzĭ) – (unã cu cãpãrleadzã)

§ cãpreatsã (cã-preá-tsã) sf fãrã pl – loclu din hoarã iu cãprarlu aflã cãprili, cati tahina, s-li ducã la pãshteari
{ro: locul din sat unde sunt aduse caprele de săteni, ca să le găsească căprarul dimineaţa şi să le ducă la păscut}
{fr: endroit où chaque matin, le chevrier du village trouve les chèvres des villageois}
{en: place where the goats are brought by the village people to be found and taken by de goatherd in the morning}

§ cãprãriu (cã-prã-ríŭ) sm fãrã pl – multeatsã di cãpri

§ cãprior1 (cã-pri-órŭ) sm, sf cãprioarã (cã-pri-ŭá-rã), cãpriori (cã-pri-órĭ), cãprioari/cãprioare (cã-pri-ŭá-ri) – agrupravdã (ma njicã di tserbu) tsi bãneadzã tu pãduri sh-multi ori pi cãrciliurli chitroasi a muntsãlor, tsi sh-u-adutsi multu cu-unã caprã (un tsap), sh-tr-atsea-lj si dzãtsi shi agrucaprã i caprã agrã; zãrcadã, zãrcãnge
{ro: căprior, căprioară}
{fr: chevreuil, chevrette}
{en: deer, doe}
ex: mplin di tserghi sh-cãprioari (zãrcãdz)

§ agrucaprã (a-gru-cá-prã) sf agrucapri/agrucapre (a-gru-cá-pri) shi agrucãpri/agrucãpre (a-gru-cắ-pri) shi agrucãpãri (a-gru-cắ-pãrĭ) – pravdã tsi sh-u-adutsi multu cu capra criscutã di om, ma bãneadzã agrã prit muntsã sh-pãduri; caprã agrã
{ro: capră sălbatică}
{fr: chèvre sauvage}
{en: wild goat}
ex: tricu pri aclo nã agrucaprã (caprã agrã) sh-moasha s-lo dupã caprã sh-putu s-easã dit pãduri