DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

budzã

budzã (bú-dzã) sf budzã (bú-dzã) – dauãli pãrtsã cãrnoasi di la mardzinea di nsus sh-di la-atsea di nghios tsi ncljid gura shi acoapirã dintsãlj; buzã;
(expr:
1: budzã di-arãu = mardzini di-arãu;
2: budzã di-amari = mardzini di-amari;
3: budzã di budzã = di la unã mardzini la-alantã;
4: cu budzãli cripati = nvirinat, cripat, nfãrmãcat;
5: dipun budzãli; strãmbu budzãli = nu-nj pari ghini di tsi s-fatsi, mi cãrteashti, nu mi-ariseashti, spindzur nãrli;
6: nj-arãdi budza = mi hãrsescu, mi-arãseashti, hiu hãrios;
7: nj-alingu budzãli = mutrescu cu orixi sh-mi-arãseashti tsi va mãc (va ved, va-nj si da, va ljau, etc.);
8: arãd cu budzãli; arãd pri sum budzã = sumarãd, hamuarãd;
9: nji s-uscarã budzãli (di seati) = nj-easti multã seati, cripai di seati;
10: ãnj mushcu budzãli = mi fac pishman, nj-pari-arãu di-atseali tsi feci;
11: dau cu budzãli; bag budzãli = dau di cariva, ahulescu, bash;
12: hiu pi budza-a groapãljei = hiu pi moarti, nu-am multu chiro s-mata bãnedz)
{ro: buză}
{fr: lévre}
{en: lip}
ex: ari budzã aruvirsati; s-nu nj-arãdã budza sh-a njia?
(expr: s-nu mi hãrsescu sh-mini?); l-vãtãmarã budza
(expr: mardzina) di-amari; Duna eara budzã cu budzã
(expr: virsatã, di la unã mardzini la-alantã); fãrmac! budzã cripatã
(expr: multu nvirinat); ca mãni va sh-mushcã budzãli
(expr: va-lj parã-arãu, va s-facã pishman)

§ buzã1 (bú-zã) sf buzã (bú-zã) – (unã cu budzã)
ex: cãndu-nj bag mãna tu spuzã (cinushi), Shun-da u acats di buzã (angucitoari: turta); nji s-aruvirsarã buzãli; agiumsi pãnã la buza
(expr: mardzina) a putslui; eara pi buza-a groapãljei
(expr: eara pi moarti), ma ascãpã sh-tora; nj-umplu scafa pãnã tu buzã

§ budzos (bu-dzósŭ) adg budzoasã (bu-dzŭá-sã), budzosh (bu-dzóshĭ), budzoasi/budzoase (bu-dzŭá-si) – tsi easti cu budzãli groasi, mãri; budzar, budzat, mbudzat
{ro: buzat}
{fr: lippu}
{en: thick-lipped}
ex: budzoshlji arachi

§ budzar (bu-dzárŭ) adg budzarã (bu-dzá-rã), budzari (bu-dzárĭ), budzari/budzare (bu-dzá-ri) – (unã cu budzos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãciulã

cãciulã (cã-cĭú-lã) sf cãciuli/cãciule (cã-cĭú-li) – luguria purtatã n cap di oaminj tra s-lu afireascã caplu di ploai, soari, arcoari, etc.; cãciuã, capelã, bãrbãrusã, barbarusã, fesi; (fig:
1: cãciulã = om, insu; expr:
2: u bag cãciula strãmbã = nu-am ananghi, hiu isih, nu mi mealã;
3: cu cãciula scoasã = am di tuti, hiu isih, nu-am vãrã ananghi, etc.;
4: nj-yini cãciula deavãrliga = cicãrdisii di minti, nj-pari-arãu, mi fac pishman;
5: tsi am sum cãciulã = tsi minduescu, ma multu peascumta, sh-nu u spun tra s-nu shtibã dunjaea;
6: lj-creashti cãciula = avutsashti, lj-creashti tinjia, s-mãreashti, s-fuduleashti, s-tsãni pirifan, nu lu ncapi loclu, etc.;
7: scoati cãciula s-mi-agudeshti = him doilji unã soi;
8: nu voi si shtiu di iu lj-easti cãciula = nu mi mealã di iu yini, shi nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi;
9: scoati cãciula s-mi-agudeshti! = tini, tsi mi cãtigurseshti, nu eshti ma bun!;
10: ca-atsel cu musca pri cãciulã = aduchescu cã mini lu-am stepsul (shi-nj si pari cã am unã muscã pri cãciulã!); ca-atsel cu musca pri nari;
11: nji s-arupsi cãciula = amintai di primansus, hiu aplucusit di ghinets, haraua nj-easti fãrã misurã di mari)
{ro: căciulă, pălărie, fes}
{fr: bonnet, chapeau, fez}
{en: hat, fez}
ex: bagã-ts cãciula n cap; cãrvãnarlji shi uearlji poartã cãciulã albã (fes albu) fãrã fundã, pulitslji poartã aroshi cu fundã; va plãtits cãti unã lirã di cãciulã (fig: di om); dupã cap sh-cãciula; bãna nãs cu cãciula scoasã
(expr: bãna isih, fãrã ghideri); mãcai cu cãciula scoasã
(expr: fãrã s-am ananghi di tsiva); u dutsea cu cãciula scoasã
(expr: bãna isih, fãrã s-aibã ananghi di tsiva); bagã-u cãciula strãmbã
(expr: stai isih sh-nu tradzi gailelu, s-nu tsã hibã fricã di tsiva); necã voi sã shtiu di iu tsã easti cãciula
(expr: nu mi mealã di iu yinj)

§ cãciuã (cã-cĭú-ŭã) sf cãciuã (cã-cĭú-ŭã) shi cãciuli/cãciule (cã-cĭú-li) – (unã cu cãciulã)
ex: lj-yini cãciua divarliga (lj-yini mintea divarliga, cicãrdiseashti di minti); li tsãni ascumti sum cãciuã
(expr: li tsãni ascumti minduirli dit caplu-a lui, nu shtim tsi mindueashti)

§ cãciulicã (cã-cĭu-lí-cã) sf cãciulitsi/cãciulitse (cã-cĭu-lí-tsi) – cãciulã njicã ti ficiurits; cãciulitsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

caimo

caimo (caĭ-mó) sm caimadz (caĭ-mádzĭ) – dureari mari, mirachi mari, ahti, cripari, nvirinari, etc.;
(expr: nj-am caimo = nj-pari arãu; nj-cadi greu (milii); nj-chicã; mi cãrteashti, jindusescu)
{ro: dorinţă vie; durere vie, păs}
{fr: désir; regret; vive douleur; peine}
{en: strong desire; deep pain}
ex: ari-arãu fãrã timo, s-hibã om fãrã caimo? (dureari, ahti?); plãngu ocljilj di caimo (mirachi greauã); tra sã-nj plãngu-a mei caimadz (durerli, cripãrli-a meali); si-nj ts-aspun caimadzlj-a mei (cripãrli, durerli, mirãchili-a meali); amirãlu caimo sh-u-avea
(expr: lj-pãrea arãu, s-avea faptã pishman)

§ camo (ca-mó) sm camadz (ca-mádzĭ) – (unã cu caimo)

§ caimen (caĭ-ménŭ) adg caimenã (caĭ-mé-nã), caimenj (caĭ-ménjĭ), caimeni/caimene (caĭ-mé-ni) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; cari nu-ari tihi tu banã; maimen, mãrat, marat, mbogru, cacomir, capsuman, cob, corbu, dholj, dhistih, gramen, gal, lai, tihilai, morvu, ohru, piscatran, shcret, tumsu, tumtu, etc.
{ro: sărman, sărac, biet, nenorocit}
{fr: pauvre, infortuné, malheureux}
{en: poor, unfortunate, unhappy}
ex: bati-ts, caimene (marate), tãmbãrãlu; ts-am spusã, caimene, s-nu fats ashi

§ maimen (maĭ-ménŭ) adg maimenã (maĭ-mé-nã), maimenj (maĭ-ménjĭ), maimeni/maimene (maĭ-mé-ni) – (unã cu caimen)

§ gramen (gra-ménŭ) adg gramenã (gra-mé-nã), gramenj (gra-ménjĭ), grameni/gramene (gra-mé-ni) – (unã cu caimen)
ex: tsi ti fats gramenã (lae, maratã)? iu tsã scots caplu tora?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cheatrã

cheatrã (chĭá-trã) sf chetri (chĭé-tri) shi chetsrã (chĭé-tsrã) shi chetsãri (chĭé-tsãrĭ) shi chetsuri (chĭé-tsurĭ) – lucru tsi s-aflã tu loc shi nu s-aspardzi lishor cã easti multu vãrtos shi apa nu poati s-intrã tu el tra s-lu moalji; bãrtsiri, bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr:
1: cheatrã albã; cheatrã acrã = stipsi;
2: cheatrã aroshi = cãrbuni multu curat (tsi easti ca crustalu);
3: cheatra-a calui = cheatrã vinitã;
4: cheatrã miracuni = cheatrã cu cari si sturyisescu cutsutili;
5: cheatrã di moarã = aroatã mari di cheatrã cu cari s-matsinã grãnili la moarã;
6: cheatrã di mirminti (cheatrã) = ploaci di mirminti;
7: cheatrã scumpã = chetsrã njits scoasi dit loc (tsi suntu ca-ageamea di multi hromi) cari suntu lucrati di masturi giuvairgeadz shi ufilisiti la adrarea giuvaricadzlor;
8: (ari cap, easti) ca cheatra = (ari cap, easti) vãrtos, sãnãtos ca cheatra;
9: (om cu) inimã di cheatrã = (om cu) inimã di her, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (om cu) inimã di her;
10: sh-chetsrã! = sh-altu tsi; sh-altu tsi vrei!; sh-tsiva dip (zburãri cãndu nu vrei s-dai i s-fats tsiva);
11: aruc chetri = (i) bag zizanji (ntsãpãturi, muzavirlãchi, anghidã, ngrãnji, etc.); (ii) aruc stepsu, cãtigurii pri cariva;
12: bag nã cheatrã n gurã = nu-am tsi s-dzãc, nu scot un zbor dit gurã, ncljid gura, amutsãscu;
13: mãc chetsrã = zburãscu glãrinj, zburãscu-arãu di cariva, dzãc minciunj, cacuzburãscu;
14: yin ca di cheatrã = nu yin dip, nu va yin;
15: ca di cheatrã = (i) tsi easti mash tu (tsi easi mash dit) mintea-a omlui, calpu, minciunos; (ii) vãrnãoarã, mash atumtsea cãndu va mi fac cheatrã;
16: canda li dzãc la chetri zboarãli, canda zburãscu cu chetsrãli; ca di pri cheatrã canda dau = geaba zburãscu cã nu va si s-facã tsi dzãc mini, zburãscu mash ca sã zburãscu cã vãrnu nu mi avdi sh-nu mi-ascultã, etc.;
17: fug sh-va s-aruc cheatra dupã mini; aruc cheatra nãpoi = fug sh-nu va mi tornu nãpoi vãrnã-oarã;
18: nu-armãni cheatrã pristi cheatrã = tuti suntu fapti padi, suntu-azvãrnuiti, nu-armãni dip tsiva dit-un lucru (casã, agru, hoarã, etc.);
19: cheatrã n casã = featã nimãrtatã;
20: am unã cheatrã pi inimã (tu suflit) = am unã mari cripari, hiu multu nvirnat;
21: nj-si lo cheatra di pi inimã = isihãsii, ascãpai di criparea tsi nj-u-aveam tu inimã;
22: fug di-ascapirã chetrili = fug multu-agonja, tra s-nu mi-acatsã atsel tsi mi-avinã;
23: creapã che-tsrãli di-arcoari = easti multã-arcoari;
24: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã, mi fac pishman;
25: pãnã sh-chetrili l-plãngu = s-dzãtsi trã un om tsi s-plãndzi tut chirolu, di nai ma njiclu lucru, cã pãnã sh-chetrili-l plãngu!;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cicior

cicior (ci-cĭórŭ) sn cicioari/cicioare (ci-cĭŭá-ri) –
1: un di dauãli mãdulari di nghios a omlui (di la gof pãnã la deadzitili di cicior) cari lu-agiutã s-imnã (si sta mprostu, s-da clutsati, etc.); ciucior, cior, chicior, ciun, fus, patã;
2: unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã, drãshcljauã;
(expr:
1: atsel cu un cicior = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.;
2: cicioari di gãljinã = gramati tsi nu s-aduchescu tsi suntu, di itia cã suntu multu arãu scriati;
3: (ci)cioari-pri-cinushi = un tsi easti multu linãvos, tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã (s-facã tsiva), timbel, tãvlãmbã, etc.);
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
6: hiu pri cicior; stau pri cicior; pi-un cicior stau = hiu etim; hiu etim s-fug, s-mi duc iuva, s-fac tsiva;
7: hiu dzua tutã pri cicior = lucredz ntreaga dzuã, fãrã astãmãtsiri, cilistisescu fãrã acumtinari;
8: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec tra si s-facã un lucru, ashi cum voi mini;
9: cu cicioarli = pripadi;
10: stau cicior pristi cicior; shed cu-un cicior pisti-alantu = stau isih, fãrã nitsiunã cripari, nu-nj lipseashti tsiva;
11: dau cicioarli = (i) mi min sertu (agonja, fãrã s-voi, cu sãrbitslãchi) di-unã parti sh-di-alantã sh-di pri-un cicior pri-alantu; (ii) fuvirsescu
12: lj-da cicioari, fatsi cicioari = l-fatsi s-fugã, s-facã afan, s-hibã furat;
13: lj-dau cu ciciorlu (cu cicioarili) = (i) lu mpingu, l-dau di-unã parti, lj-dau unã clutsatã; (ii) nu-aprochi atsea tsi-nj si da, tsi-nj si spuni, tsi-nj si caftã, etc.; lu cãtrãfonisescu, ãlj dau pristi nãri, etc.;
14: nj-ljau cicioarli dinanumirea = fug, li cãlescu, u-angan cãtsaua;
15: nj-talji ciciorlu = fug multu agonja;
10: ljau cicior = mi dipãrtedz;
16: l-lja n cicioari = s-lja (s-dutsi) dupã el, tra s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi;
17: nj-ljau mintea la cicioari = fug naljurea, alag fãrã sã shtiu cãtrã iu mi duc, fug cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: nj-gioacã ciciorlu = alag multu-agonja;
19: mi lja pri cicioari = ãnj yini s-es nafoarã (s-mi cac);
20: nu-alas cicior di tini = ti bat multu, tsã dau un shcop, etc.;
21: tsãn cu mãnjli sh-cu cicioarli = tsãn di-un lucru cu tutã putearea-nj;
22: ni cicior di nãsh nu-alasã = lj-afãnseashti, lji cãtãstrãpseashti tuts;
23: nu-lj intrã cicior di om ãn casã = nu-lj intrã vãr ãn casã, nu yini vãr s-lu veadã;
24: hiu cicior frãmtu = nu pot s-lipsescu di-acasã, di la un lucru tsi lipseashti fãtseari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãshcu

mãshcu (mắsh-cu) (mi) vb I mãshcai (mãsh-cáĭ), mãshcam (mãsh-cámŭ), mãshcatã (mãsh-cá-tã), mãshcari/mãshcare (mãsh-cá-ri) – arup cu gura unã cumatã dit un lucru tsi s-mãcã (di-aradã, tra s-lu mãc); acats cu dintsãlj sh-lji strãngu tra s-disic tsiva (s-dinjic, s-ameastic, s-lj-aduc dureari a unui, s-lji scot sãndzi, etc.); mushcu, mursic; (fig:
1: mi mãshcã = nj-pari-arãu, mi fac pishman, mi tunusescu, mitãnjusescu; expr:
2: nj-mãshcu limba = fac un copus tra s-nu dzãc tsiva; nu dzãc tsiva, cã nu voi s-aspun tsi minduescu, tac;
3: mãshcã-ts nãrli = fudz di-aoa, s-ti lja neclu;
4: nj-mãshcu mãnjli = nj-yini multã zori;
5: el mãshcã loclu (tsara) = cadi pliguit mpadi (mortu, vãtãmat);
6: nj-mãshcu budzãli (mi mãshcu) di-arshini = mi-arushinedz multu;
7: mi mãshcã sharpili = cad pri mari cripãri, taxirãts;
8: mi mãshcã pãntica, buriclu = mi doari pãntica, canda mi mãshcã tsiva tu pãnticã)
{ro: muşca}
{fr: mordre}
{en: bite}
ex: ornjili tuti va mãshcã di mini; nã nipãrticã si ndridzea s-mãshcã amirãlu; pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; mãshcã-ts limba
(expr: tats, nu dzã ahtãri zboarã); s-dutsea shi sh-mãshca mãnjli di inati
(expr: lj-yinea multã zori); tsã lj-arucutea mpadi di mãshca loclu
(expr: tsã-lj fãtsea si s-arucuteascã mortsã mpadi pri loc); va ti pingu s-mushti loclu; mi mãshcai (fig: mi feci pishman, mi tunusii) tr-atseali tsi dzãsh; s-mãshcarã di-arshini
(expr: s-arushinarã multu); apãrnji s-u mãshcã buriclu
(expr: s-u doarã pãntica); sharpi lai lu-ari mãshcatã
(expr: easti multu cripat, cãdzu tu mãri taxirãts)

§ mãshcat (mãsh-cátŭ) adg mãshcatã (mãsh-cá-tã), mãshcats (mãsh-cátsĭ), mãshcati/mãshcate (mãsh-cá-ti) – tsi fu acãtsat shi stres cu dintsãlj tra s-hibã faptu sã-l doarã (s-hibã mãcat, s-hibã disicat, etc.); mushcat, mursicat
{ro: muşcat}
{fr: mordu}
{en: bitten}
ex: di lupoanji, arãu mãshcat

§ mãshcari1/mãshcare (mãsh-cá-ri) sf mãshcãri (mãsh-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãshcã tsiva; mushcari, mursicari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mitanji/mitanje

mitanji/mitanje (mi-tá-nji) sf mitãnj (mi-tắnjĭ) – ndzinucljarea shi ncljinarea-a truplui pãnã cãndu caplu da aproapea di loc (ca n fatsa-a unui amirã, bunãoarã), ca semnu di tinjii, ascultari i vreari; ndzinucljarea shi ncljinarea-a truplui ãn fatsa-a unei icoanã (al Dumnidzã) ca semnu cã-lj cãftãm ljirtari ti amãrtiili tsi-avem faptã
{ro: mătanie}
{fr: prosternation, génuflexion}
{en: prostration, genuflexion}
ex: fãtsea cruts shi mitãnj la Stãmãrii; ma mitãnj ca vãrnã dzatsi fãts-tsã seara la culcari; fã multi mitãnj s-ti ljartã Dumnidzã; pragmaticolu nj-deadi s-fac shaidzãts di mitãnj

§ mitãnjusescu (mi-tã-njĭu-sés-cu) (mi) vb IV mitãnjusii (mi-tã-njĭu-síĭ), mitãnjuseam (mi-tã-njĭu-seámŭ), mitãnjusitã (mi-tã-njĭu-sí-tã), mitãnjusiri/mitãnjusire (mi-tã-njĭu-sí-ri) – fac mitãnj dinintea-a unui om (a unei icoanã); pricunoscu c-am faptã un alatus shi-nj caftu ljirtari; nj-pari arãu di lucrili tsi-am faptã; mi fac pishman; mitunjusescu, tunusescu, tunisescu, tunjisescu, tãnjusescu, pishmãnipsescu
{ro: se căi}
{fr: se repentir, regretter}
{en: be sorry, repent, regret}

§ mitãnjusit (mi-tã-njĭu-sítŭ) adg mitãnjusitã (mi-tã-njĭu-sí-tã), mitãnjusits (mi-tã-njĭu-sítsĭ), mitã-njusiti/mitãnjusite (mi-tã-njĭu-sí-ti) – tsi-ari faptã mitãnj; tsi ari pricunuscutã arãulu tsi featsi shi-sh caftã ljirtari; tsi s-ari faptã pishman; pãrut arãu; mitunjusit, tunusit, tunisit, tunjisit, tãnjusit, pishmãnipsit
{ro: căit}
{fr: repenti, regretté}
{en: sorry, repented, regretted}
ex: ca mitãnjusit (pishmãnipsit, pãrut arãu) ti ved

§ mitãnjusiri/mitãnjusire (mi-tã-njĭu-sí-ri) sf mitãnjusiri (mi-tã-njĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mitãnjuseashti; mitunjusiri, tunusiri, tunisiri, tunjisiri, tãnjusiri, pishmãnipsiri
{ro: acţiunea de a se căi; căire}
{fr: action de se repentir, de regretter}
{en: action of being sorry, of repenting, of regretting}

§ mitu-njusescu (mi-tu-njĭu-sés-cu) (mi) vb IV mitunjusii (mi-tu-njĭu-síĭ), mitunjuseam (mi-tu-njĭu-seámŭ), mitunjusitã (mi-tu-njĭu-sí-tã), mitunjusiri/mitunjusire (mi-tu-njĭu-sí-ri) – (unã cu mitã-njusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn