DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

atsal

atsal (á-tsal) adg atsalã (á-tsa-lã), atsalj (á-tsaljĭ), atsali/atsale (á-tsa-li) – tsi nu easti curat; tsi easti mplin di lãvushii; murdar, lãvos, liros, pishliros, birbati, bashur, bashurcu, cãrnjidã, etc.
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: atsal (murdar, lãvos) hii

§ atsala-matsala (á-tsa-la-má-tsa-la) invar – numã tsi s-da a unui om tsi easti alocut, fãrã nitsiunã aradã shi lãvos
{ro: dezordonat şi murdar}
{fr: en désordre et malproprement}
{en: disorderly and dirty}
ex: omlu aestu easti un atsala-matsala (alocut sh-lãvos); eali imnã atsala-matsala

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bashur

bashur (ba-shĭúrŭ) adg bashurã (ba-shĭú-rã), bashuri (ba-shĭúrĭ), bashuri/bashure (ba-shĭú-ri) – tsi s-ari ncãrcatã sh-nu mata easti curat; tsi easti mplin di lãvushilji; cu fatsa nilatã; bashurcu, murdar, lãvos, liros, lãturos, lãvushit, lãvãshit, ncãrcat, pishliros, atsal, troc, ntroc, cãrnjidã, birbati, puvunjos, mãscãrã; (fig: bashur = (i) tsi ari fatsa sumulai; (ii) albu cu dãmtsã lãi; (iii) (om) tsi fatsi lumea s-arãdã; (om) di cari sh-arãdi shi sh-fatsi pezã lumea; caraghios, paljaci)
{ro: murdar (la faţă)}
{fr: sale, malpropre}
{en: dirty}
ex: hii bashur (murdar) tu fatsã; avem un cãni bashur (fig: cu caplu lai); oai bashurã (fig: albã cu mutsca lai); agiumsish bashurlu (fig: caraghioslu, paljacilu) a hoarãljei

§ bashurcu (ba-shĭúr-cu) adg bashurcã (ba-shĭúr-cã), bashurtsi (ba-shĭúrtsi), bashurtsi/bashurtse (ba-shĭúr-tsi) – (unã cu bashur)
ex: ficiorlji-ts suntu bashurtsi (fig: murdari la fatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

birbati/birbate

birbati/birbate (bir-bá-ti) invar – tsi easti murdar; tsi easti mplin di lãvushilji; tsi s-ari murdãripsitã; tsi nu easti curat; bashur, bashurcu, ntroc, murdar, lãvos, liros, pishliros, cãrnjidã, atsal, etc.;
(expr: (mi fatsi, agiungu) birbati = (mi fatsi, agiungu) tr-arizilji)
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: mi fac tutã birbati (murdarã); tuts hits birbati (murdari, murdãripsits); ca s-ti facã adz birbate (murdar, tr-arizilji); s-nu-agiundzi dip birbati (murdar, tr-arizilji)

§ bãrbãtescu2 (bãr-bã-tés-cu) (mi) vb IV bãrbãtii (bãr-bã-tíĭ), bãrbãteam (bãr-bã-teámŭ), bãrbãtitã (bãr-bã-tí-tã), bãrbãtiri/bãrbãtire (bãr-bã-tí-ri) – l-u-adar pri cariva si s-facã birbati; murdãripsescu, ncarcu, lãvushescu, dãmcusescu, mãryes-cu, etc.
{ro: (se) mănji, (se) murdări}
{fr: (se) barbouiller}
{en: dirty, smear}
ex: cari tãxeashti, s-bãrbãteashti (s-murdãripseashti)

§ bãrbãtit (bãr-bã-títŭ) adg bãrbãtitã (bãr-bã-tí-tã), bãrbãtits (bãr-bã-títsĭ), bãrbãtiti/bãrbãtite (bãr-bã-tí-ti) – tsi easti faptu s-hibã birbati; murdãripsit, ncãrcat, lãvushit, dãmcusit, mãryit, etc.
{ro: mănjit, murdărit}
{fr: barbouillé}
{en: dirtied, smeared}

§ bãrbãtiri/bãrbãtire (bãr-bã-tí-ri) sf bãrbãtiri (bãr-bã-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-bãrbãteashti; murdãripsiri, ncãrcari, lãvushiri, dãmcusiri, mãryiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) mănji, de a (se) murdări; mănjire, murdărire}
{fr: action de (se) barbouiller}
{en: action of dirtying, of smearing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cupãran

cupãran (cu-pã-ránŭ) sn cupãrani/cupãrane (cu-pã-rá-ni) – stranj bãrbãtescu shcurtu, cu mãnits i fãrã; paltu cu mãnitsli dishcljisi; cupuran, cãndushi, cundush, mindan, peshli, pishli, pesh, geamadan, geamantani, giumãndani, gimãndani; dulumã, dulmeci
{ro: mintean}
{fr: soubreveste; manteau aux manches ouvertes}
{en: jacket}
ex: acumpãr un cupãran di abã; atselj cu cupãrani (nviscuts cu mindani)

§ cupuran (cu-pu-ránŭ) sn cupurani/cupurane (cu-pu-rá-ni) – (unã cu cupãran)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dulumã

dulumã (du-lu-mắ) sm dulumadz (du-lu-mádzĭ) – stranj bãrbã-tescu (ilechi, cundush, pishli, geachetã, etc.) cu mãnits ma lundzi i ma shcurti dupã cum u va omlu; dulãmã, dulmã, dulmeci, dulmici, dulumici, cundush, cundandir, cupãran, mindan
{ro: vestă cu mâneci de diferite lungimi, mintean}
{fr: veste à manches dont la longueur est variable}
{en: vest with sleeves of various lengths}
ex: portul a armãnjlor easti cu dulumã

§ dulãmã (du-lã-mắ) sm dulãmadz (du-lã-mádzĭ) – (unã cu dulumã)

§ dulmã (dul-mắ) sm dulmadz (dul-mádzĭ) – (unã cu dulumã)

§ dulmeci (dul-mécĭŭ) sn dulmeci/dulmece (dul-mé-ci) – un dulumã ma njic; dul-mici, dulumici
{ro: “dulumă” mic}
{fr: petit “dulumã”}
{en: small “dulumã”}
ex: fã-lj sh-dulmeci tr-ahtari vrutã

§ dulmici (dul-mícĭŭ) sn dulmici/dulmice (dul-mí-ci) – (unã cu dulmeci)
ex: cu dulmicilu (cundushlu) pri nãs; mãnitsli di dulmici arucati pri pãltãri

§ dulumici (du-lu-mícĭŭ) sn dulumici/dulumice (du-lu-mí-ci) – (unã cu dulmeci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

geachet

geachet (gĭa-chĭétŭ) sn geacheturi (gĭa-chĭé-turĭ) – stranj scurtu fãrã mãnits i gulir tsi s-poartã di muljeri pristi cãmeashi shi sum jachetã; cichet, ceachet, tsichet, scurtac, scurtacã, shcurtac, shcurtacã, ilecã, ilechi, sãrãcuci, pesh, pishli, peshli
{ro: ilic, vestă (fără mâneci)}
{fr: veston très court, gilet (sans manche)}
{en: vest (without sleeves)}
ex: un geachet tru cari pitrundea tuti vimturli; geacheturli mi stringu

§ ceachet (cĭa-chĭétŭ) sn ceacheturi (cĭa-chĭé-turĭ) – (unã cu geachet)
ex: ceachetlu lj-easti mushat; cu ceachetlu strimtu pri truplu ca vlãstar

§ cichet (ci-chĭétŭ) sn cicheturi (ci-chĭé-turĭ) – (unã cu geachet)

§ tsichetã (tsi-chĭé-tã) sf tsicheturi (ci-chĭé-turĭ) – (unã cu geachet)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gimãndani/gimãndane

gimãndani/gimãndane (gi-mãn-dá-ni) sf gimãndãnj (gi-mãn-dắnjĭ) – stranj shcurtu di lãnã fãrã mãnits; giumãndani, geamadan, geamantani, chiptar, cãndushi, cundush, cupãran, cupuran, pesh, peshli, pishli
{ro: mintean}
{fr: soubreveste}
{en: jacket}

§ giumãndani/giumãndane (gĭu-mãn-dá-ni) sf giumãndãnj (gĭu-mãn-dắnjĭ) – (unã cu gimãndani)

§ geamantani/gea-mantane (gĭa-man-tá-ni) sf geamantãnj (gĭa-man-tắnjĭ) – (unã cu gimãndani)

§ geamadan (gĭa-madánŭ) sn geamadãnj (gĭa-ma-dắnjĭ) – (unã cu gimãndani)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ilecã

ilecã (i-lé-cã) sf ilechi (i-léchĭ) – stranj scurtu fãrã mãnits i gulir tsi s-poartã pristi cãmeashi shi sum jachetã i paltu; ilechi, scurtac, scurtacã, shcurtac, shcurtacã, sãrãcuci, cichet, ceachet, geachet, tsichet, pesh, pishli, peshli
{ro: ilic, vestă fără mâneci}
{fr: gilet sans manche}
{en: vest without sleeves}
ex: shi scoasi ileca cã easti caldu; ilecã di hrisozmã (ilechi lucratã cu hiri di-amalamã)

§ ile-chi/ileche (i-lé-chi) sf ilechi (i-léchi) – (unã cu ilecã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lerã

lerã (lé-rã) sf leri/lere (lé-ri) – atsea (harea) tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvushiturã, lãvãshiturã, cothrã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, liche, lãvilji, lãvushii, smagã, damcã, minghinadã
{ro: murdărie, jeg}
{fr: saleté, souillure}
{en: dirt}
ex: stranj cu lerã (damcã, minghinadã); fesea acãtsã lerã (murdãrilji); ari lera pi zvercã di un dzeadit; acatsã lerã cã nu s-la ghini cu sãpunea

§ liros (li-rósŭ) adg liroasã (li-rŭá-sã), lirosh (li-róshĭ), liroasi/liroase (li-rŭá-si) – tsi nu easti curat; tsi easti mplin di lerã (lãvushii); murdar, atsal, lãvos, ntroc, troc, bashur, bashurcu, cãrnjidã, birbati, etc.
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: tsi bileai ai di imnji ashi liroasã?

§ pishliros (pish-li-rósŭ) adg pishliroasã (pish-li-rŭá-sã), pishlirosh (pish-li-róshĭ), pishliroasi/pishliroase (pish-li-rŭá-si) – (unã cu liros)
ex: tsã easti-agunos s-mutreshti la pishliroasa-atsea

§ lirusescu (li-ru-sés-cu) (mi) vb IV lirusii (li-ru-síĭ), liruseam (li-ru-seámŭ), lirusitã (li-ru-sí-tã), lirusiri/lirusire (li-ru-sí-ri) – l-fac un lucru s-hibã murdar, mplin di lerã; ncarcu, murdãripsescu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdă-ri}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}
ex: nu shtiu di-iu mi lirusii ahãt

§ lirusit (li-ru-sítŭ) adg lirusitã (li-ru-sí-tã), lirusits (li-ru-sítsĭ), lirusiti/lirusite (li-ru-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã murdar; ncãrcat, dãmcusit, chicat, lichisit, lãvãshit, lãvushit, putusit, mãr-yit, smãryit, murdãripsit
{ro: murdărit}
{fr: sali, souillé}
{en: soiled}
ex: cãndu-l vidzu cum eara armãtusit shi lirusit (cu stranji lãi murdari, ncãrcati), s-aspãre di nãs

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mindan

mindan (min-dánŭ) sn mindani/mindane (min-dá-ni) – stranj bãrbãtescu shcurtu, cu mãnits i fãrã; cãndushi, cundush, cupãran, cupuran, pesh, peshli, pishli, geamadan, geamantani, giumãndani, gimãndani
{ro: mintean}
{fr: soubreveste}
{en: jacket}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã