DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cara

cara (cá-ra) adv, cong – cari, carea, cãndu, dupã tsi, fure-cã, furi-cã, fur-cã, macã, ma, ama, amea, s-easti cã, ma s-hibã di, cara sã, disi, dis, sticã, si, etc.
{ro: când, în timp ce, după ce, dacă, pentru că, deci, etc.}
{fr: quand, pendant que, après que, si, vue que, puisque, alors, donc, etc.}
{en: when, while, after, if, because, then, etc.}
ex: cara (cãndu, macã) vidzurã ashi, tãcurã; cara (macã) dats di vã nsurats; vrea s-chiream pãn di un, cara (ma) s-nu earai tini; di cara (macã) voi imnats napudishalui, na, shi noi, di cara (atumtsea), ashi va s-imnãm (aoa, scriarea bunã dit sistemlu-a nostru easti “dicara”, un singur zbor; vedz dicara); oarã bunã, cara (macã), du-ti; cara (cum) trãdzea un vimtu!; episcoplu, cara (cãndu, macã, cum) vidzu ahãtã dimãndãciuni; cara (macã, cum) cutsutlu tsã-l chirdui; cara (ma) s-vrei, ascultã; cara (macã) s-lji mi nãirescu; cara (macã) yini nãs, mini nu mi duc; cara (macã, di itia cã) aflai cum cura ipotisea, mi trapshu

§ carea (cá-rea) adv, cong – (unã cu cara)
ex: carea (macã, cãndu, dupã tsi, cum) lu ncãrcam, nu mi durea caplu di gritã; carea (cãndu) nã u intrarã gheganjlji

§ cari2 (cárĭ) adv, cong – (unã cu cara)
ex: cari (ama, cara) vrei, du-ti; cari (cara, macã) vinji frica di nã lo; bãneadzã sh-adzã cari (ma, macã, ca) s-nu murirã; cari (di itia cã, cara, cãndu, dupã tsi) lã intrã ngrãnja, si mpãrtsãrã; cari (cã, di sibepea cã) eara toamnã cu neguri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pescu

pescu (pés-cu) sm peshtsã (pésh-tsã) shi peshti (pésh-ti) – soi di prici tsi bãneadzã tu apã, cu truplu lungu, cu-unã cheali moali acupiritã di soldzã, sh-cu carnea bunã tri mãcari;
(expr:
1: tac ca pescul = nu grescu nitsiun zbor; nu mi-ameastic tu muabeti;
2: easti (gras) ca pescu = easti (ca) multu gras;
3: tsi peshtsã acãtsash? = featsish tsiva?; u scoasish naparti?; lj-deadish di cap?; tsi pulj acãtsash?; tsi guvã tu apã featsish?;
4: ca pescul tu apã = tsi s-aducheashti ghini, tu fisea-a lui;
5: pescul tu-amari easti gioni = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-aspuni gioni, mash cãndu easti tu-apanghiu shi vãr nu poati sã-lj facã-arãu;
6: pescul tu-amari, sh-tiganea pri foc = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu-ari, sh-nu va poatã s-lu aibã un lucru, ma si ndreadzi dip canda va lu-aibã;
7: mi tsigãripsi ca peashtili pri foc; ca pescul tu tigani mi fripsi = mi tirãnsi multu;
8: nu nj-u bunã pescul = nu para mi-arãseashti pescul; nu mi-arãseashti un lucru;
9: aestã easti altã (idyea) mãcari di pescu = aestã easti dip altsiva, dip altu (idyiul) lucru;
10: di la cap s-amputi pescul = aralili nchisescu cu-atselj mãri ninti ca s-li facã atselj di sum elj;
11: nu-agiungu pescul = dzãc unã minciunã cã nu-l voi un lucru cãndu itia dealihea easti cã nu pot s-lu am, s-lu fac)
{ro: peşte}
{fr: poisson}
{en: fish}
ex: apa-nj mi featsi, soarli-nj mi creashti, sh-ma nu-nj ved dada, moartea-nj mi-anvãleashti (angucitoari: pescul); suntu turlii, turlii di peshti; peshtilj ascãparã di moarti; pescul mari, mãcã njiclu; yermul atsel njiclu, pescul atsel mari acatsã; tsi pescu s-lja atselj edz
(expr: tsi grãsimi s-bagã, cãt lipseashti si sã ngrashi) ca si s-facã cãpri?; vrei, cãtushe, pescu?; cari cãtushi nu-l va pescul?; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, ascuchi; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, dzãtsi cã-i amputsãt

§ peashti (peásh-ti) sm peshtsã (pésh-tsã) shi peshti (pésh-ti) – (unã cu pescu)
ex: tatsi ca peashtili sh-nu greashti tsiva; gras ca peashtili
(expr: easti multu gras)

§ piscoplu (pis-có-plu) sm piscoplji (pis-có-plji) – pescu njic
{ro: peştişor}
{fr: petit poisson}
{en: small fish}
ex: unã gãleatã mplinã cu piscoplji (peshtsã njits)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn