{en: reddened, turned red}

§ arushiri/arushire (a-ru-shí-ri) sf arushiri (a-ru-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arushashti; arushãri, rushiri
{ro: acţiunea de a roşi}
{fr: action de rougir, de rendre rouge}
{en: action of reddening, of turning red}

§ arushãscu (a-ru-shắs-cu) (mi) vb IV arushãi (a-ru-shắĭ), arusham (a-ru-shĭámŭ), arushãtã (a-ru-shắ-tã), arushãri/arushãre (a-ru-shắ-ri) – (unã cu arushescu)

§ arushãt (a-ru-shắtŭ) adg arushãtã (a-ru-shắ-tã), arushãts (a-ru-shắtsĭ), arushãti/arushãte (a-ru-shắ-ti) – (unã cu arushit)

§ arushãri/arushãre (a-ru-shắ-ri) sf arushãri (a-ru-shắrĭ) – (unã cu arushiri)

§ rushescu (ru-shĭés-cu) (mi) vb IV rushii (ru-shíĭ), rusham (ru-shĭámŭ), rushitã (ru-shí-tã), rushi-ri/rushire (ru-shí-ri) – (unã cu arushescu)
ex: cama nclo rushashti foclu

§ rushit (ru-shítŭ) adg rushitã (ru-shí-tã), rushits (ru-shítsĭ), rushiti/rushite (ru-shí-ti) – (unã cu arushit)

§ rushi-ri/rushire (ru-shí-ri) sf rushiri (ru-shírĭ) – (unã cu arushiri)

§ arushiturã (a-ru-shi-tú-rã) sf arushituri (a-ru-shi-túrĭ) – hroma aroshi; lugurii cu cari s-fac lucrili s-arushascã; lucru tsi easti arosh; (fig: arushiturã = yin di-atsel aroshlu)
{ro: roşeală}
{fr: rougeur}
{en: redness}
ex: s-treatsim arãchii icã-arushiturã (yin di-atsel aroshlu) n gurã

§ arushatsã (a-ru-shĭá-tsã) sf arushets (a-ru-shĭétsĭ) shi arushetsuri (a-ru-shĭé-tsurĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-aspunã cã easti arosh; (fig: arushatsã = pulbiri i bueauã aroshi tsi s-bagã pri fatsã i budzã tra s-aspunã aroshi; fcheasidi)
{ro: roşeaţă; fard roşu}
{fr: rougeur; fard rouge}
{en: redness; make-up, lipstick}
ex: sh-bãgã arushatsã (fig: bueauã-aroshi) pri fatsã

§ rushatsã (ru-shĭá-tsã) sf rushets (ru-shĭétsĭ) shi rushe-tsuri (ru-shĭé-tsurĭ) – (unã cu arushatsã)
ex: mearili dit grãdina-a lor avea rushatsa-a mãlãcuchiljei

§ ruspeasã (rus-peá-sã) sf ruspeasi/ruspease (rus-peá-si) – asudoarea shi arushatsa tsi u scoati omlu pri fatsã cãndu fatsi pirito (heavrã, cãlduri)
{ro: iritaţie a pielii cu transpiraţie}
{fr: irritation du visage avec transpiration}
{en: face irritation with perspiration}

§ arush-cuvan (a-rush-cu-vánŭ) adg arushcuvanã (a-rush-cu-vá-nã), arushcuvanj (a-rush-cu-vánjĭ), arushcuvani/arushcuvane (a-rush-cu-vá-ni) – (om) tsi easti cu fatsa ca aroshi; tsi da multu pi-arosh
{ro: roşcat, roşcovan}
{fr: rougeâtre, rougeaud}
{en: reddish, red faced (person)}
ex: ligat, chiptos shi-arushcuvan; primuveara cu arushcuvanlu-lj soari

§ rushcuvan (rush-cu-vánŭ) adg rushcuvanã (rush-cu-vá-nã), rushcuvanj (rush-cu-vánjĭ), rushcu-vani/rushcuvane (rush-cu-vá-ni) – (unã cu arushcuvan)

§ roshuchefal (ro-shĭu-chĭé-falŭ) sm, sf, adg roshuchefalã (ro-shĭu-chĭé-fa-lã), roshuchefalj (ro-shĭu-chĭé-faljĭ), roshuchefa-li/roshuchefale (ro-shĭu-chĭé-fa-li) – (om, oai) cu caplu-arosh
{ro: cu cap roşu}
{fr: (mouton) à tête rouge}
{en: red headed (person, sheep)}

{en: who has not walked, who has not not gone; (place) no man has ever been before}
ex: niimnat (nealãgat) tu lumi; cãrãrli niimnati (nicãlcati); tricurã prit locuri niimnati (iu nu-ari cãlcatã cicior di om)

§ niimnari/niimnare (ni-im-ná-ri) sf niimnãri (ni-im-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu imnã; nicãlcari, niminari, nidutseari, nealãgari
{ro: acţiunea de a nu merge, de a nu umbla, de a nu se duce}
{fr: action de ne pas marcher, de ne pas s’en aller}
{en: action of not walking, of not going}
ex: niimnarea-lj fatsi-arãu

§ imnatic (im-ná-ticŭ) sn imnatitsi/imnatitse (im-ná-ti-tsi) – turlia cu cari sh-minã cariva cicioarili cãndu imnã; imnari, imnãturã, imnat, imnatã, minari, dutseari, alãgari
{ro: mers, umblet, umblătură}
{fr: marcher, allure, aller, allée}
{en: kind of walk, walk, walking}
ex: dupã vãrã trei dzãli di imnatic; cu diznjirdat imnatic (imnatã, imnari); chiru imnaticlu; a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu; calu tsi-acumprã ari un imnatic mushat; tsãni la imnatic ma multu di tuts

§ imnat2 (im-nátŭ) sn imnaturi (im-ná-turĭ) – (unã cu imnatic)
ex: ca si-lj veadã a lui imnat (imnatic); cal cu imnat; ta s-lu ncalic, ta s-lji ved imnatlu

§ imnatã (im-ná-tã) sf fãrã pl – (unã cu imnatic)
ex: imnata va s-lji dizmurtã cicoarili

§ imnãturã (im-nã-tú-rã) sf imnãturi (im-nã-túrĭ) – (unã cu imnatic)
ex: doi mesh tsãni imnãtura (dutsearea); dupã siptãmãnj di imnãturã (di imnari, di imnatic)

§ imnar (im-nárŭ) sm, sf, adg imnarã (im-ná-rã), imnari (im-nárĭ), imnari/imnari (im-ná-ri) – (om) tsi imnã pripadi; (stratiot) tsi s-minã pripadi, cu cicioarili
{ro: pedestru, infanterist}
{fr: à pied, fantassin}
{en: on foot, foot-soldier}
ex: nizanjlji, cãvãlari shi imnari (tsi s-mina pripadi), eara adush trã vimtu; yin imnari (stratiots pripadi), cãvãlãrii

§ priimnu (pri-ím-nu) (mi) vb I priimnai (pri-im-náĭ), priimnam (pri-im-námŭ), priimnatã (pri-im-ná-tã), priimnari/priimnare (pri-im-ná-ri) – imnu dit un loc tu altu pripadi tra s-ljau vimtu (sã-nj treacã oara, sã-nj ved oaspitslji, s-fac muabeti imnãn-dalui, etc.); imnu pripadi; fac unã voltã imnãndalui pripadi; primnu, imnu, ghizirsescu; (fig:
1: priimnu = mi duc tu-un loc ma multu ca s-ljau vimtu, sã-nj treacã oara (nu pri padi ma cu calu, amaxea, trenlu, airuplanlu, etc., sã-nj ved soea di diparti, sã-nj trec chirolu di-unã pafsi, tra s-ved locuri nali, nividzuti, etc.); expr:
2: cu cumbuloyea tu mãnã mi priimnu; cu mãnjli dinãpoi mi priimnu = nj-fac nã banã di om avut, fãrã frundidz, fãrã ghideri, fãrã cripãri)
{ro: (se) plimba}
{fr: (se) promener}
{en: walk, go for a walk}
ex: nãs easi nafoarã sã s-priimnã (s-imnã pripadi); s-priimna (imna pripadi) prit grãdina-a amirãlui; s-priimnã cãt s-priimnã, apoea lu-acãtsã somnul shi durnji; intrã nuntru, priimnã-ti shi, itsi va s-vedz, s-nu spuni; deadi tu pãduri nã priimnari, nacã da di vãrã avinatic; cum s-priimna piscarlu cu pescul tu mãnã; s-priimna aeshti ca la nãsh acasã tu paradis; avea ishitã hilj-su sã s-priimnã, s-lja vimtu; ncãlica shi u priimna (s-dutsea ncãlar s-lja vimtu, sã-lj treacã oara) tutã grãdina

§ priimnat (pri-im-nátŭ) adg priimnatã (pri-im-ná-tã), priimnats (pri-im-nátsĭ), priimnati/priimnate (pri-im-ná-ti) – tsi ari imnatã pripadi tra s-lja vimtu (sã-sh treacã oara, etc.); cari ari faptã unã voltã; primnat, imnat, ghizirsit
{ro: plimbat}
{fr: promené}
{en: walked, gone for a walk}
ex: adãrati shi priimnati (primnati, ghizirsiti)

§ priimnari/priimnare (pri-im-ná-ri) sf priimnãri (pri-im-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-priimnã cariva; primnari, ghizeri, ghizirsiri, piripat, sulats, voltã, tifirici
{ro: acţi-unea de a (se) plimba; plimbare}
{fr: action de (se) promener; promenade}
{en: action of walking, of going for a walk; walk}
ex: nãsi-lj cãftarã s-easã priimnari singuri; s-facã nã priimnari pãnã sum hoarã; amirãlu cu tuts mãrlji a lui insha a priimnari sã sh-veadã caljlji; deadi tu pãduri nã priimnari, nacã da di vãrã avinatic; amirãlu isha la priimnari unãoarã n dzuã cãlar pri un cal; cãndu isha a priimnari tu carotsã

§ primnu (prím-nu) (mi) vb I primnai (prim-náĭ), primnam (prim-námŭ), primnatã (prim-ná-tã), primna-ri/primnare (prim-ná-ri) – (unã cu priimnu)
ex: mi primnu tu gãrdinã; l-primnai prit casã tutã noaptea; mi primnai (fig: mi dush s-ved locuri di diparti) veara-aestã pit Ivropi

§ primnat (prim-nátŭ) adg primnatã (prim-ná-tã), primnats (prim-nátsĭ), primna-ti/primnate (prim-ná-ti) – (unã cu priimnat)
ex: easti om primnat (fig: alãgat prit locuri xeani)

§ primnari/primnare (prim-ná-ri) sf primnãri (prim-nắrĭ) – (unã cu priimnari)
ex: nã primnari va s-fats pãnã aclo

§ priimnatic (pri-im-ná-ticŭ) sn priimnatitsi/pri-imnatitse (pri-im-ná-ti-tsi) – priimnarea tsi u fatsi cariva tu-un loc; primnatic, priimnari, primnari, ghizeri, ghizirsiri, piripat, sulats, voltã, tifirici
{ro: plimbare}
{fr: promenade}
{en: walk}

§ primnatic (prim-ná-ticŭ) sn primnatitsi/primnatitse (prim-ná-ti-tsi) – (unã cu priimnatic)
ex: primnaticlu (primnarea) va s-lji facã multu ghini; dusirã doilji primnatic (primnari)

28: escu cu mãnjli ligati = easti tsiva tsi mi ncheadicã di nu-nj easti tu puteari s-lu fac un lucru;
29: lj-talj mãnjli; ãl leg di mãnj sh-di cicioari = cu-atseali tsi pot s-lj-adar, ãl fac pri cariva s-nu poatã s-facã un lucru tsi altã soi va putea s-lu facã lishor;
30: nj-treamburã mãna (cãndu dau tsiva) = hiu scljinciu;
31: pri-atsea mãnã mi bag; mi culcu pri mãna-atsea ndreapta = stau isih; pistipsescu cã lucrili va s-njargã-ambar; nu mi-aspar, tuti va-nj easã ghini [zbor dzãs tr-arãdeari, multi ori, cãndu lucrili nu par s-njargã-ambar];
32: nu nã dãm mãna = him cãrtits, ncãceats, nu nã zburãm un cu-alantu;
33: ljau cu-unã mãnã sh-dau cu-alantã (cu doauã) = hiu multu spatal; cum amintu un pãrã, nu-l bag di-unã parti ma lu-aspargu dinãcali;
34: di la mãnã pãn la gurã = multu-agonja, diunãoarã, unãshunã, trã shcurtu chiro;
35: di mãnã-mãnã = tsi treatsi di la om la om, dit unã mãnã tu altã;
36: bag mãna pi aranã = (i) shtiu trã tsi easti zborlu; (ii) bag mãna aclo iu doari);
37: dau cu dauãli mãni; dau cu mãnã mplinã = escu multu cuvãrdã; dau multu, cu multã vreari, cu tutã inima; dau cu artirsiri, cu biricheti;
38: scol mãna pri cariva = lj-adau unã pliscutã, dau pri cariva, lu-agudescu, l-bat;
39: lj-bash mãna sh-di-unã parti sh-di-alantã = lj-fac tut tsi-nj caftã, lu-ascultu, lj-mi ncljin;
40: s-priimnã cu cumbuloyea tu mãnã; s-priimnã cu mãnjli dinãpoi = dutsi banã di om avut;
41: di prota mãnã; di mãna ntãnja = di ma aleptsãlj, di ma bunjlji, ma mãrlji, ma mushatslji, etc.;
42: am mãna streasã = hiu scljinciu, nu mi-arãseashti s-aspargu paradzlji amintats;
43: am mãnã-aspartã, mãnã spatalã = hiu spatal, sac aruptu, tsi spãtãljusescu paradzlji trã chirãturi; tsi aspargu pãradz multsã fãrã s-minduescu ma s-ahãrzeascã aspãrdzearea-a lor;
44: am mãna shcurtã = nu hiu putut, nu pot s-fac multi;
45: am mãna lungã = (i) escu cuvãrdã, filotim, mi-arãseashti s-agiut lumea; (ii) escu multu gioni, pot s-fac multi; (iii) hiu fur;
46: am mãna teasã = (i) ashteptu sã-nj si da tsiva, nu mi-arãseashti s-dau, mash tra s-ljau, hiu scljinciu; (ii) escu cuvãrdã, filotim, mi-arãseashti s-agiut lumea;
47: am mãna largã (teasã, lungã) = escu cuvãrdã, filotim, mi-arãseashti s-agiut lumea;
48: hiu mãnã largã, sãlghitã = hiu cuvãrdã, mi-arãseashti s-u-agiut lumea, s-lã fac doarã;
49: am mãna bunã, mãna mbarã = lucrili tsi li fac es tuti ghini, neg tuti-ambar;
50: (cad pri, ded di, hiu tu) mãnj buni = (cad pri, ded di, hiu cu cariva) tsi easti acshu s-mi-agiutã, s-mi mutreascã ghini, s-mi-afireascã di piriclju, etc.;
51: am mãna-arauã, slabã = lucrili tsi li fac nu es ghini, nu neg ambar;
52: hiu mãnã mutatã = totna hiu etim s-mi ncaci, s-fac cãvgadz, s-mi bat;
53: am mãna seacã; nj-seacã mãna; nj-agudeashti mãna = nj-acatsã mãna la furari, fur multu, tut tsi ved i mi-arãseashti;
54: lj-easti mãna ndreaptã = easti atsel tsi lu-agiutã ma multu, tsi easti lipsit;
55: mãna-astãnga, mãna-a curlui = mãna nu nj-easti bunã trã tsiva, nu easti ca-atsea ndreapta;
56: am mãna lishoarã = fac lucrili lishor sh-cu chischineatsã;
57: yin (fug, mi duc) cu mãna goalã = yin (fug, mi duc) fãrã s-aduc (s-ljau) tsiva;
58: am mãnjli tãljati; nj-si tãljarã mãnjli = nu-am atseali tsi-nj lipsescu tra s-fac un lucru;
59: acats foclu cu mãna = mi-ameastic tu-un lucru piricljos, intru tu mari piriclju)
{ro: mână}
{fr: main}
{en: hand}
ex: mãna ari tsintsi dzeadziti; lj-dutsea calu di mãnã; mãna ndreaptã s-nj-alãsats; s-ti ved cu mãnjli sumsoarã; cãt, cãt trapsi nã mãnã di (mãnatã di, putsãnã) tsearã; nã tãlje mãnjli
(expr: nã featsi di nu mata putem s-adrãm tsiva); avuts di prota mãnã
(expr: di nai ma avutslji); s-dusi s-lja mãna
(expr: izinea, volja) a amirãlui; lj-dau mãnã di agiutor
(expr: s-lu-agiut niheamã); arucã-lj nã mãnã di earbã
(expr: niheamã, unã mnatã di earbã); lj-gioacã mãna la tuti
(expr: lj-lja ocljul la tuti, easti chischin sh-li fatsi tuti lucrili ghini sh-lishor); nj-acatsã mãna la tuti
(expr: hiu mastur tu tuti lucrili tsi fac); easti mãnã-aspartã
(expr: spatal, sac aruptu); greashti tu mãnã
(expr: greashti cãndu hiu acãtsat tra s-mi-arãdã); lj-da di mãnã
(expr: poati); nj-da di mãnã
(expr: mi-arãseashti, nji sã ndreadzi huzmetea), ma-i ashitsi; lj-bãgã mãnã lãngoarea
(expr: lu-azvimsi lãngoarea, lj-u putu); l-tricu pri sun mãnã
(expr: lu-azvimsi, l-cãtãfronisi, lj-freadzi nãrli); cari u dãdea di mãnã?
(expr: nu-lj dãdeam nitsiunã simasii); nu-nj da di mãnã ahãntu
(expr: nu para mi-arãseashti sh-ahãntu; nu-nj si ndreadzi lucrulu); di ducã, mãnã nu trapsi
(expr: trã dutseari, tut du-si, nu s-alãsã); io trag mãnã di nãs
(expr: mi-alas di el, nu-l voi); mi scoasi nã mãnã
(expr: ishii nafoarã, mi cãcai unãoarã), mi scoasi trei mãnj
(expr: ishii nafoarã, mi cãcai trei ori); tsã da di mãnã s-fãtsem trampã
(expr: ti-arãseashti, vrei, tsã si ndreadzi huzmetea); s-nu bagã mãna di ea
(expr: s-nu da di ea, s-nu u-ahuleascã, s-nu u cãrteascã); nu putu si-lj bagã mãnã
(expr: s-lu-azvingã, s-lj-u poatã); nu va-nj ti bãgarim tu mãnã
(expr: nu va-nj ti-acãtsam); s-bagã vãr tu mãnã
(expr: s-acatsã vãr); s-bagã mãna pri fur
(expr: s-lu-acatsã furlu); s-bagã Dumnidzãlu mãna pri nãsã
(expr: s-aibã Dumnidzã cãshtiga-a ljei); nu bãga mãna pute pi lucru
(expr: nu lucra pute); nu s-toarnã cu mãna goalã acasã
(expr: adutsi tsiva, unã doarã, cãti ori s-toarnã acasã); mash di piscar s-tragã mãnã
(expr: mash piscar s-nu s-facã); tradzi mãna di
(expr: alasã-u) ipotisea-aestã; vã am tu mãnã
(expr: am i shtiu tsiva slab, arã trã voi, di pot s-vã ipuhriusescu s-fãtsets tsi voi mini); deadi Dumnidzã cu doauãli expr: deadi multu); amirãrilja-a lor cãdzu tu alti mãnj
(expr: u loarã altsã domnji tsi va u urseascã); nu-i tu mãna-a noastrã
(expr: nu-i tu putearea-a noastrã; nu tsãni di noi); him cu mãnjli ligati
(expr: nu putem, nu nã easti tu puteari); nu shidea cu mãnjli n gepi
(expr: nu shidea ta s-nu facã tsiva); cu mãnjli n gepi nu s-bitiseashti lucrul; pot s-mi culcu pri mãna-atsea ndreapta
(expr: pot sã stau isih); ãl lo si-lj hibã mãna ndreaptã
(expr: s-hibã-atsel tsi va lu-agiutã multu); di doi anj nu-sh da mãna (suntu ncãceats); cu mãna-lj lo lãngoarea
(expr: nu shtiu tsi featsi ma-l featsi si s-aducheascã ghini, l-vindicã); sh-nuca sh-cheatra tu mãna-a lui easti; streslu u-ari mãna trã loari, nu u-ari sh-trã dari; pri-iu treatsi arbineslu, lj-seacã mãna
(expr: furã); cari-sh bagã mãna tu njari, dzeaditlu va sh-alingã; cari acatsã foclu cu mãna, s-ardi; di la mãnã pãn la gurã
(expr: ti putsãn chiro), multi-ts yin niscãnti ori; agãrshashti di la mãnã pãnã la gurã
(expr: unãshunã); lj-treamburã mãna cãndu da pindara
(expr: nu para-lj si da; easti multu scljinciu); cari scoalã mãna (lu-agudeashti, da) pi pãrinti, ãlj seacã; tsi easti tu mãnã, nu easti minciunã; cum ti scarchinj cu-a ta mãnã, nu ti scarchinã vãrnã; mãna aspealã soatsa shi dauãli aspealã fatsa; s-lu fac si-nj bashi mãna, shi di-unã parti shi di-alantã
(expr: s-lu fac si-nj si ncljinã, s-mi-ascultã); cu-unã mãnã ti apãrã, sh-cu-alantã ti deapirã; cu-unã mãnã da, cu-alantã (cu doauã) lja; iu suntu multi mãnj, lucurlu custã

§ mãnshotã (mãn-shĭó-tã) sf mãnshoti/mãnshote (mãn-shĭó-ti) – numã tsi s-da a mãniljei cãndu dada zburashti cu-un njic; mãnã njicã; mãnu-shotã, mãnuciotã, ciotã, mãnushcã, mãjotã, mãshotã, mãshitsã
{ro: mânuţă}
{fr: petite main}
{en: little hand}
ex: ficiorlu s-aspindzurã cu dauãli mãnshoti

§ mãnushotã (mã-nu-shĭó-tã) sf mãnusho-ti/mãnushote (mã-nu-shĭó-ti) – (unã cu mãnshotã)

§ mãnu-ciotã (mã-nu-cĭó-tã) sf mãnucioti/mãnuciote (mã-nu-cĭó-ti) – (unã cu mãnshotã)

§ ciotã (cĭó-tã) sf cioti/ciote (cĭó-ti) – (unã cu mãnshotã)

§ mãnushcã (mã-nush-cã) sf mãnushci (mã-nush-ci) shi mãnushti/mãnushte (mã-nush-ti) – (unã cu mãn-shotã)

§ mãshotã (mã-shĭó-tã) sf mãshoti/mãshote (mã-shĭó-ti) – (unã cu mãnshotã)

§ mãjotã (mã-jĭó-tã) sf mãjoti/mãjote (mã-jĭó-ti) – (unã cu mãnshotã)

§ mãshitsã (mã-shí-tsã) sf mãshitsã (mã-shí-tsã) – (unã cu mãnshotã)
ex: adãratã cu mãshitsãli a ljei; a curi mãshitsã strãndzi el?; s-tsã cadã mãshitsãli!

§ mãnicã (mắ-ni-cã) sf mãnits (mắ-nitsĭ) – partea dit un stranj (cãmeashi, paltu, arochi, etc.) tsi acoapirã bratslu-a omlui (unã parti mash, i ntreg); (fig:
1: mãnicã = soea di lumi dit cari s-tradzi i cu cari bãneadzã cariva; scara (nãltsãmea) tu cari s-aflã omlu (fumealja) tu lumi, fatsã di altsã; ugeachi, poartã; expr:
2: nu-l fac mãnicã di tãmbari = nu-l saidisescu, nu-l sãldisescu, nu lu-ancunj, nu dau simasii la pãrearea-a lui; nu-l dau di mãnear;
3: l-bag tu mãnica di la tãmbari = l-fur; zborlu yini di-aclo cã picurarlji tsãn lucri tu mãnica di la tãmbari;
4: mãnits di tãmbari (pl) = lucruri di njicã tinjii tsi (shi s-li cheri) nu ahãrzescu multu; zboarã goali; bãrcudii, curcufexali, cãpãchi, lãpãrdii, papardeli, pufchi, bufchi, shahlamari, zãcãturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, bishinj di cuc, etc.;
5: mãnicã di-arãu = brats di-arãu;
6: l-trag di mãnicã = l-fac s-aibã cãshtigã la-atseali tsi dzãtsi;
7: nu ts-arup mãnica = nu mi ngrec, nu ti pãlãcãrsescu)
{ro: mânecă; clasă socială; nimicuri}
{fr: manche; rang, classe sociale; bagatelles}
{en: sleeve; social status; trifles}
ex: mãnica lj-easti niheamã ca largã; mãnitsli sh-ascumbusea; tricui unã mãnicã a arãului
(expr: brats a arãului); apoea l-bagã tu mãnica di tãmbari
(expr: apoea l-furã); va-l fac mãnicã di tãmbari?
(expr: va-l dau di mãnear?); oaminj di mãnica a lor
(expr: soea, ugeachea, scara, poarta); tsi hãbãri? mãnits di tãmbari
(expr: papardeli); nu va s-ts-arup mãnica
(expr: nu va ti pãlãcãrsescu)

§ mãnichetã (mã-ni-chĭé-tã) sf mãnicheti/mãnichete (mã-ni-chĭé-ti) – partea nduplusitã di nghios di la unã mãnicã di cãmeashi; partea nduplusitã di nghios di la ciciorlu di pantaloni bãrbãteascã; cipchen (cipcheni) di la mãnicã di cãmeashi
{ro: manşetă}
{fr: manchette}
{en: cuff}

§ mãnicoaci/mãnicoace (mã-ni-cŭá-ci) sf mãnicoaci/mãnicoace (mã-ni-cŭá-ci) – mãnicã scumbusitã di cãmeashi
{ro: mânecă sumeasă}
{fr: manche retroussée}
{en: rolled up sleeve}

§ mãnatã (mã-ná-tã) sf mãnãts (mã-nắtsĭ) – atsea tsi putem s-tsãnem tu-unã mãnã (palmã) cãndu u fãtsem ca unã cupã; hiri di palji (di earbã, di lilici, etc.) tsi putem s-li acãtsãm shi s-li tsãnem cu-unã ncljideari di mãnã; mnatã, mãnã, pulmu, huftã;
(expr:
1: Dumnidzã da cu mãnata = Dumnidzã da multu, da cu bunluchi, di primansus;
2: cu mãnata li mãcã gramatli = nveatsã multu ghini)
{ro: pumn}
{fr: poignée, ce que peut contenir la main}
{en: handful}
ex: cu-unã mãnatã di sari, nu sã nsarã arãulu; unã mãnatã di tsarã; unã mãnatã di fãrinã; bea apa cu mãnata; nã mãnatã di flurii; cu nãsi nvãrteashti mãnãts di sari; lã deadi unã mãnatã di earbã

§ mnatã (mná-tã) sf mnãts (mnắtsĭ) – (unã cu mãnatã)
ex: nã mnatã (pulmu, mãnã) di sari; unã mnatã di pruni; deadi Dumnidzãlu cu mnata
(expr: deadi cu pulmul, cu bunluchi)

§ mã-nunclju (mã-nún-cljĭu) sn mãnunclji/mãnunclje (mã-nún-clji) – unã mnatã (ligatã i niligatã) di hiri di earbã (di grãn, di lãludz, etc.); ligãturã di ndauã lucri di idyea soi adunati stres deadun; mãnuclju, vãndachi, fãndachi, mãldar, dimati, snop
{ro: snop, mănunchi}
{fr: poignée, botte, faisceau, gerbe}
{en: bunch, bundle, sheaf}
ex: mãnunclju di palji

§ mãnuclju2 (mã-nú-cljĭu) sn mãnuclji/mãnuclje (mã-nú-clji) – (unã cu mãnunclju)
ex: unã njilj di frats, tu un brãn ligats (angucitoari: mãnuclju); oaminjlji sitsira schicurli sh-aduna mãnuclji paljili; cati oai sh-un mãnuclju; mãnuclji di earbã; mãnuclju di lilici; mãnuclju di grãn; mãnuclji di yiptu s-ligãm

§ mãnar1 (mã-nárŭ) sn mãnãri (mã-nắrĭ) – partea dit-unã hãlati cu cari omlu poati s-u-acatsã tra s-lucreadzã cu ea; mãner, mãnã, mãneari
{ro: mâner, plăsea}
{fr: manche, poignée}
{en: handle}
ex: mãnãrli a unui cutsut

§ mãner (mã-nérŭ) sn mãneri (mã-nérĭ) – (unã cu mãnar1)
ex: mãnerlu a eataganlui eara di-asimi afumat cu flurii

§ mãnari1/mãnare (mã-ná-ri) sf mãneri (mã-nérĭ) – (unã cu mãnar1)

§ mãneari1/mãneare (mã-neá-ri) sf mãneri (mã-nérĭ) – (unã cu mãnar1)

§ mãnar2 (mã-nárŭ) sm mãnari (mã-nárĭ) – njel imir cari di njic easti nvitsat s-mãcã dit mãna-a nicuchirlui sh-cari alagã dupã domnu-su tut chirolu; (fig: mãnar = un tsi imnã tut chirolu dupã altu sh-nu lu-alasã dip isih)
{ro: miel îmblânzit}
{fr: agneau apprivoisé}
{en: tamed lamb}
ex: ai-tsã menga la mãnar; s-aibã grash mãnari; ea va yinã dupã tini ca mãnar; ca mãnar s-tsãni; mãnarlu lu-adusish?; aleptul ishi cu mãnarlu n cali; frati-nju easti mãnar-nji (fig: alagã dupã mini tut chirolu ca un njel mãnar); dusirã cu nãsh, cum s-duc mãnarlji

§ mãnushi1/mãnushe (mã-nú-shi) sf mãnushi/mã-nushe (mã-nú-shi) – ca unã soi di “stranj” njic tsi-acoapirã mãna (di pãndzã, lãnã, cheali, lastic, etc.) faptu maxus tra s-u-afireascã mãna di arcoari (murdãrilji, etc.) i s-hibã purtat mash trã mushuteatsã shi cãmãrusiri; gantã, hirotã, pumãnicã, brumancã, mitani
{ro: mănuşă; mănuşă cu un deget}
{fr: gant; mitaine, moufle}
{en: glove; mitten}
ex: purta mãnush albi tu mãnã

§ pumãnicã (pu-mắ-ni-cã) sf pumãnits (pu-mắ-nitsĭ) – (unã cu mãnushi1)
ex: sh-trapsi (sh-bãgã) pumãnitsli s-nu-lj hibã arcoari

§ mãnushi2/mãnushe (mã-nú-shi) sf mãnushi/mãnushe (mã-nú-shi) – parti ishitã cãtã nafoarã dit unã hãlati shi adratã maxus tra s-poatã s-u-acatsã omlu cu mãna; coada cu cari s-acatsã unã stamnã i unã gãleatã; partea cu cari s-acatsã minghiushlu di ureaclji; turtoari;
(expr:
1: bag mãnushi la-atseali tsi dzãc = li uidisescu ghini, atseali tsi dzãc;
2: lj-aflu mãnushi = lj-aflu cusuri;
3: nj-bagã mãnushi = mi-arãdi, nj-dzãtsi minciunj)
{ro: toartă; cercel}
{fr: anse (cruche, seau, panier); boucle d’oreilles}
{en: handle (jug, basket, pail, etc.), ear ring}
ex: lj-frãmshu mãnusha (turtoarea) a stamnãljei; nu-ari mãnushi (turtoari) di iu s-u-acats; un calagros cu mãnushi; s-lji badz unã mãnushi; iu-lj va chefea a stãmnarlui, aclo-lj bagã mãnusha (turtoarea); bagã mãnushi
(expr: li uidiseashti, li ndreadzi ghini) la tuti cãti dzãtsi; lã aflã mãnushi
(expr: cusuri) la tuts; nu lu-aduchii dip cãndu-nj bãgã mãnusha
(expr: cãndu mi-arãsi)

§ ndimãnari/ndimãnare (ndi-mã-ná-ri) sf ndimãnãri (ndi-mã-nắrĭ) – lishureatsa shi mãsturilja cu cari s-adarã un lucru di-atsel tsi lj-acatsã mãna (tsi-l cunoashti, tsi-lj talji caplu, etc.); mãsturilji
{ro: îndemânare; dibăcie}
{fr: habileté}
{en: skillfulness}
ex: ari mari ndimãnari (mãsturilji, lj-acatsã mãna) la arãzboi

§ ndimãnã (ndi-mắ-nã) adg, adv – (multi ori cu zborlu “la” dininti) – tsi lj-easti aproapea di mãnã cãndu cariva ari ananghi; ashi cum s-adarã un lucru (lishor sh-cu mãsturilji) di cariva tsi easti mastur (tsi lj-acatsã mãna, tsi-lj talji caplu, etc.); prohir, ambar, lishor, etc.
{ro: la îndemână; cu dibăcie}
{fr: qui est sous la main; habilement}
{en: handy; skillfully}
ex: nu lj-easti (la) ndimãnã (lishor, ambar) s-lu facã lucurlu; cari ari ndimãnã (prohirã, lj-easti lishor), cu dzeadzitli lati, s-toarnã un hir di apã

§ amãnalja (a-mã-ná-ljĭa) sf fãrã pl – agioc di cilimeanj tsi-sh bagã mãnjli unã pristi-alantã
{ro: joc de copii}
{fr: jeu d’enfants}
{en: children’s game}

§ tamãnalja (ta-mã-ná-ljĭa) sf fãrã pl – (unã cu amãnalja)

§ dizmãnã (diz-mắ-nã) adv – zbor tsi yini dupã un verbu ca: dau, pãltescu, acumpãr, etc. sh-aspuni cã tuts paradzlji suntu dats atumtsea pri loc, tu mãnã (nu va hibã dats altãoarã, ma amãnat, nu va s-acumpãrã lucri pi virise, etc.); pishin, dit mãnã; mini insunj (tini insuts, el insush)
{ro: peşin, din mănă}
{fr: argent comptant, personnellement}
{en: cash, personnally}
ex: lj-am datã dizmãnã (paradzlji tuts tu mãnã) dauã suti

{en: action of rubbing with (of receiving) the saint unction}

§ ninjirusit (ni-nji-ru-sítŭ) adg ninjirusitã (ni-nji-ru-sí-tã), ninjirusits (ni-nji-ru-sítsĭ), ninjirusiti/ninjirusite (ni-nji-ru-sí-ti) – tsi nu easti njirusit; tsi nu easti hrisusit di preftu cu untulemnu ayiusit; ninjiruit; (fig: ninjirusit = (i) turcu, nicrishtin; (ii) om multu arãu)
{ro: nemiruit}
{fr: qui n’est pas oint avec la sainte huile}
{en: who has not been rubbed with the saint unction}

§ ninjiruit (ni-nji-ru-ítŭ) adg ninjiruitã (ni-nji-ru-í-tã), ninjiruits (ni-nji-ru-ítsĭ), ninjiruiti/ninjiruite (ni-nji-ru-í-ti) – (unã cu ninjirusit)
ex: eara om ninjiruit (fig: turcu, nicrishtin; icã multu arãu

§ njiruescu (nji-ru-ĭés-cu) (mi) vb IV njiruii (nji-ru-íĭ), njirueam (nji-ru-ĭámŭ), njiruitã (nji-ru-í-tã), njiruiri/njiruire (nji-ru-í-ri) – (unã cu njirusescu)
ex: ahiursi s-njirueascã preftul; nica nu ti njiruish

§ njiruit (nji-ru-ítŭ) adg njiruitã (nji-ru-í-tã), njiruits (nji-ru-ítsĭ), njiruiti/njiruite (nji-ru-í-ti) – (unã cu njirusit)

§ njiruiri/njiruire (nji-ru-í-ri) sf njiruiri (nji-ru-írĭ) – (unã cu njirusiri)

§ mirusescu (mi-ru-sés-cu) (mi) vb IV mirusii (mi-ru-síĭ), miruseam (mi-ru-seámŭ), mirusitã (mi-ru-sí-tã), mirusi-ri/mirusire (mi-ru-sí-ri) – (unã cu njirusescu)

§ mirusit (mi-ru-sítŭ) adg mirusitã (mi-ru-sí-tã), mirusits (mi-ru-sítsĭ), mirusi-ti/mirusite (mi-ru-sí-ti) – (unã cu njirusit)
ex: cã-i pãtidzatã, cã-i mirusitã (hrisusitã cu njir)

§ mirusiri/mirusire (mi-ru-sí-ri) sf mirusiri (mi-ru-sírĭ) – (unã cu njirusiri)

{ro: pescar}
{fr: pêcheur}
{en: fisherman}
ex: piscarlji duc sh-nãsh nã banã cavai di nãsã; tu cali aflã un piscar, tsi yinea cu peshti di la baltã; piscarlu avea avdzãtã cã gumarlu a paplui baligã flurii; s-dutsi la piscar sã-sh caftã gumarlu, ma piscarlu lj-aspunea cotlu; nã dzuã, cum s-priimna piscarlu cu pescul tu mãnã

§ piscãroanji/piscãroanje (pis-cã-rŭá-nji) sf piscãroanji/piscãroanje (pis-cã-rŭá-nji) – muljari tsi acatsã peshtsã (tra sã sh-amintã bana i tra sã-lj treacã oara cã u-arãseashti); muljari di piscar
{ro: pescăreasă}
{fr: pêcheuse; femme di pêcheur}
{en: woman that fishes; fisherman’s wife}
ex: piscã-roanja giurã si s-tsãnã di zbor; piscãroanja, tsi lj-avea vidzutã aralili a bãrbat-sui

§ piscãrilji/piscãrilje (pis-cã-rí-lji) sf piscãrilj (pis-cã-ríljĭ) – atsea tsi fatsi un piscar cãndu acatsã peshtsã; tehnea-a piscarlui; ducheanea (loclu) iu s-vindu peshtsã; piscãrii
{ro: pescărit, pescărie}
{fr: métier du pêcheur; endroit où on vend des poissons}
{en: fisherman’s trade, fish shop}
ex: cu piscãrilja (lucrul di piscar), casã nu hrãnea; piscãrilja-i tehni arauã, cã ai s-fats dzua tutã cu apa; poati cã lji s-aurashti tu mardzini di s-alasã di piscãrilji

§ piscãrii/piscãrie (pis-cã-rí-i) sf piscãrii (pis-cã-ríĭ) – (unã cu piscãrilji)
ex: arsi tu-un an piscãria pãnã di padi

§ piscãrescu (pis-cã-rés-cu) adg piscãreascã (pis-cã-reás-cã), piscãreshtsã (pis-cã-résh-tsã), piscãreshti (pis-cã-résh-ti) – tsi ari s-facã cu piscarlji; di piscar
{ro: pescăresc}
{fr: de pêcheur}
{en: of fisherman, of fishing}
ex: nu-aflã altã luntri, mash unã piscãreascã (di piscari)

§ piscuescu (pis-cu-ĭés-cu) vb IV piscuii (pis-cu-íĭ), piscueam (pis-cu-ĭámŭ), piscuitã (pis-cu-í-tã), piscui-ri/piscuire (pis-cu-í-ri) – acats peshtsã
{ro: pescui}
{fr: pêcher}
{en: fish}
ex: astupãm via tra s-piscuim; piscuescu cu leasa

§ piscuit (pis-cu-ítŭ) adg piscuitã (pis-cu-í-tã), piscuits (pis-cu-ítsĭ), piscuiti/piscuite (pis-cu-í-ti) – (pescu) tsi easti acãtsat
{ro: pescuit}
{fr: pêché}
{en: fished}

§ piscuiri/piscuire (pis-cu-í-ri) sf piscuiri (pis-cu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acatsã peshtsã
{ro: acţiunea de a pescui}
{fr: action de pêcher}
{en: action of fishing}