DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arosh

arosh (a-róshĭŭ) adg aroshi/aroshe (a-ró-shi), arosh (a-róshĭ), aroshi/aroshe (a-ró-shi) – tsi easti di hroma-a sãndzilui (a ci-reashilor coapti, etc.); rosh; (fig:
1: arosh (ca numã) – yin di-atsel aroshlu, calu-atsel aroshlu, etc.; expr:
2: ncãlicã pri-aroshlu = si mbitã;
3: sta ca oulu-arosh = sta mprostu, ca un par plãntat tu loc, tsi nu s-minã, cari nu fatsi tsiva;
4: trã oauã-aroshi = ncot, digeaba;
5: om arosh = om cu perlu-arosh i arus)
{ro: roşu}
{fr: rouge}
{en: red}
ex: soarili ascãpitã arosh; feata avea fatsa-aroshi di-arshini; dada buisi oauã aroshi; shi ea-l, ca oulu-arosh
(expr: ca parlu), la piscar; patru meari albi-aroshi ari flambura amush; di-afoarã arosh, di nuntru yirminos; ãncalicã aroshlu (fig: calu-atsel aroshlu); ncãlicã pi-aroshlu ((i) fig: ncãlicã calu-atsel aroshlu; icã (ii) expr: sã mbitã, cã biu multu yin di-atsel aroshlu); la-aroshlu (fig: la yinlu-atsel arosh) s-dutsi ndreptu; di om arosh (cu perlu-arosh), dã sh-fudzi; nu yinj tini trã oauã-aroshi
(expr: nu yinj tini ncot, ai tini tsiva tu minti sh-nu vrei s-nji spunj)

§ rosh (róshĭŭ) adg roshi/roshe (ró-shi), rosh (róshĭ), roshi/roshe (ró-shi) – (unã cu arosh)

§ arushescu (a-ru-shĭés-cu) (mi) vb IV arushii (a-ru-shíĭ), arusham (a-ru-shĭámŭ), arushitã (a-ru-shí-tã), arushi-ri/arushire (a-ru-shí-ri) – buisescu un lucru sh-lu fac s-lja hroma aroshi; l-fac s-hibã arosh; mi fac arosh la fatsã; arushãscu, rushescu
{ro: roşi}
{fr: rougir, se rendre rouge}
{en: redden, turn red}
ex: Gioea Mari easti adetea s-arushim (s-li buisim aroshi) oauãli; s-arushi (arushi la fatsã) cãndu-lj dzãsh aesti zboarã, s-featsi ca mãlãcuchea; ts-arushi (tsã si featsi aroshi) fatsa; nãsã arusha (s-fãtsea aroshi la fatsã) ca merlu coptu; muntsãlj arushescu (s-fac arosh) di sãndzi di-armãnj; lj-arushirã (lj-si featsirã arosh) ocljilj di plãngu

§ arushit (a-ru-shítŭ) adg arushitã (a-ru-shí-tã), arushits (a-ru-shítsĭ), arushiti/arushite (a-ru-shí-ti) – tsi easti faptu (buisit) arosh; tsi s-featsi arosh la fatsã; arushãt, rushit
{ro: roşit}
{fr: rougi, rendu rouge}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crap

crap (crápŭ) sm crachi (cráchĭ) – un pescu mari di apã dultsi, cu soldzãlj mãri, tsi da niheamã pi albu ca asimea, cu dauã mustãtsi lundzã tsi crescu pisupra-a budzãlor groasi, multu nostim sh-cãftat tu mãcari;
(expr: crap = om cu gura mari)
{ro: crap}
{fr: carpe (poisson)}
{en: carp (fish)}
ex: adush di la piscãrilji doi crachi mãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grip1

grip1 (grípŭ) sn gripuri (grí-purĭ) – cioarã ligatã di-un puljan, cari ari un cãrlig njic ligat la un capit, sh-cu cari s-acatsã peshtilj dit apã; cãrliglu cu cari s-acatsã peshtilj tu apã; grep, anghistru, unjitsã, vlac;
(expr: ãl lo griplu = dusi, chiru, s-bitisi cu el!)
{ro: undiţă}
{fr: ligne à pêcher}
{en: angling rod}
ex: sh-lo griplu shi trapsi la arãu; cu griplu (anghistrul), cu pizovulu, cu poaha, arcã s-acatsã vãrã boi pescu; lj-ascumsi tuti hãlãtsli di piscar, poaha, griplu sh-alanti

§ grep (grépŭ) sn grechi (gréchĭ) – (unã cu grip1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãlati/hãlate

hãlati/hãlate (hã-lá-ti) sf hãlãts (hã-lắtsĭ) –
1: unã irgãlii cari-agiutã la fãtsearea-a unui lucru; hãleati, irgãlii, ipirgu;
2: parti dit truplu a omlui (ca ocljul, stumahea, ciciorlu, etc.); mãdular; (fig: hãlati = mãdularlu tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-nãinti a truplui di bãrbat, tsi lu-aleadzi di muljari; fisi, putsã, pulã, coadã, mandal, nanciu, noaci, noadã, ciulicã, sochi)
{ro: instrument, unealtă; organ din corpul omenesc}
{fr: instrument, outil; membre, organe du corps humain}
{en: instrument, tool; organ of human body}
ex: nj-chirui hãlatea cu cari lucram; hãlãtsli di arari (irgãliili cu cari s-lucreadzã agrili) a lucrãtorlor; turlii di turlii di hãlãts (ipiryi, irgãlii); videarea-a aishtor hãlãts (irgãlii) di pidimadz; Dumãnica shi ndreadzi hãlãtsli tra s-hibã etim Luni trã lucru; lj-ascumsi tuti hãlãtsli di piscar; shi tuti hãlãtsli (mãdularili) di trup putridzãscu

§ hãleati/hãleate (hã-leá-ti) sf hãlets (hã-létsĭ) – (unã cu hãlati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

imnu

imnu (ím-nu) vb I imnai (im-náĭ), imnam (im-námŭ), imnatã (im-ná-tã), imnari/imnare (im-ná-ri) – mi min dit un loc tu altu pripadi (cu minarea-a cicioarilor un dupã-alantu, unã shcljoapã dupã-alantã); alag (mi duc) prit multi cãljuri shi locuri; mi duc (pripadi), mi min (cu cicioarli); njergu (pripadi); calcu, alag;
(expr:
1: nj-imnã mintea = nji sã dutsi mintea, nj-treatsi prit minti, minduescu;
2: nji imnã tihea = am tihi)
{ro: merge, umbla, se duce}
{fr: marcher, (s’en) aller}
{en: walk, go}
ex: imnu tutã calea pripadi; dupã tsi imnarã cãt imnarã, agiumsirã nã searã tu-unã hoarã; imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini; calea tutã imnã (njardzi pripadi) sh-cãntã; lj-lea caplu a atsilui di imnãnda; imnu multu agonja; mintea-lj imna
(expr: s-minduea, mintea-lj si dutsea) aljurea; lj-imna mintea (s-minduea) la scumpa-a lui; deapoea va s-tsã imnã sh-tihea
(expr: va s-ai sh-tihi); nu imna (nu ti du) pi ndriptatica

§ imnat1 (im-nátŭ) adg imnatã (im-ná-tã), imnats (im-nátsĭ), imnati/imnate (im-ná-ti) – tsi s-dutsi (s-ari dusã) iuva cu minarea-a cicioarilor un dupã-alantu; tsi ari alãgatã prit cãljuri shi locuri; cãlcat, minat, dus, alãgat
{ro: mers, umblat, dus}
{fr: marché, allé}
{en: walked, gone}
ex: nu hii imnat (alãgat) tu lumi; cãljurli aesti suntu imnati (alãgati, cãlcati) di mini di-ahãnti ori

§ imnari/imnare (im-ná-ri) sf imnãri (im-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva imnã; cãlcari, minari, dutseari, alãgari
{ro: acţiunea de a merge, de a umbla, de a se duce; umblare}
{fr: action de marcher, de s’en aller; marche, allée}
{en: action of walking, of going; walk}
ex: nã curmãm di imnari; ahãtã imnari lu avursi; di-ahãtã imnari s-avea apreasã njicutsa

§ niimnat (ni-im-nátŭ) adg niimnatã (ni-im-ná-tã), niimnats (ni-im-nátsĭ), niimnati/niimnate (ni-im-ná-ti) – tsi nu ari imnatã; loc iu nu s-ari cãlcatã cicior di om; nicãlcat, niminat, nidus, nealãgat
{ro: care nu a mers, neumblat, nedus}
{fr: qui n’a pas marché, qui n’a pas voyagé; (lieu) jamais visité}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãnã

mãnã (mắ-nã) sf mãnj (mắnjĭ) – unã di dauãli mãdulari (urgani) a omlui cu cari acatsã lucri (unã di-unã parti sh-alantã di-alantã parti a truplui, tsi nchisescu di la umir sh-bitisescu cu deadzitli); partea di nghios a aishtui mãdular (cu palma shi dzeadzitli);
(expr:
1: mãnã di dãmãljug = partea (mãnearea) dãmãljuglui tsi s-acatsã cu mãna;
2: nj-gioacã mãna, nj-acatsã mãna; nj-da di mãnã; nj-yini di mãnã = (i) ãnj lja ocljul, escu acshu (izoti, chischin, epitidhiu, icano, etc.) s-fac lucrili lishor sh-ghini; (ii) mi-arãseashti, nji sã ndreadzi lucrul;
3: nj-da mãna, lj-dau di mãnã = pot, cutedz;
4: l-duc (l-ljau) di mãnã = mi duc cu el tra s-lj-aspun calea, lj-spun di hir-hir cum s-facã, lj-escu cãlãuz;
5: unã mãnã di om = om shcurtu tu boi;
6: unã mãnã di oaminj = parei njicã di oaminj;
7: lj-dau (nã) mãnã di agiutor = lu-agiut niheamã;
8: l-fac un lucru cu mãna-a mea = l-fac lucrul mini singur, fãrã-agiutor di la altsã;
9: lj-bag mãnã = lu/u azvingu, lj-u pot;
10: l-bag tu mãnã = lu-acats;
11: bag mãna pri el = (i) dau di el, lu-agudescu, lu-ahulescu, l-cãrtescu; (ii) lu-acats;
12: lj-bag mãna tu ilji = l-fur, lu mprad;
13: lu am tu mãnã = am putearea (shtiu tsiva trã el, lu-am plãtitã, etc.) shi pot s-lji caftu s-facã tsi voi mini;
14: nj-am sh-mini mãna tu-aestu lucru = hiu sh-mini amisticat tu-aestã ipotisi;
15: (dau, ljau) pi sum mãnã = (i) (dau, ljau) pe-ascumta; (ii) (dau, ljau) arusfeti;
16: l-trec pri sum mãnã = lu-azvingu; l-cãtãfronisescu, lj-frãngu nãrli, ãlj ljau njirlu;
17: nu u dau di mãnã = nu dau nitsiunã simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu u dau di mãnear;
18: trag mãnã = mi-alas di-un lucru, astãmãtsescu sh-nu-l mata fac un lucru;
19: stau cu mãnjli n sin, n gepi, sumsoarã = stau sh-nu fac tsiva; nj-u leani sh-nu voi s-lucredz;
20: stau cu mãnjli n cheptu = nu pot s-fac tsiva, nu hiu icano s-dau nitsiun agiutor;
21: nu-acats lucru tu mãnã, nu bag mãna pi lucru = nu lucredz dip;
22: hiu cu (am) mãnjli acãtsati = am multu lucru, fac un altu lucru, nu-am chiro s-fac tsi-nj si caftã;
23: putearea easti tu alti mãnj = altsã va s-urseascã, altsã u au putearea;
24: nj-dau mãna cu cariva; ãlj ljau (di) mãna = nã uidisim multu; icã, lu-acats di mãnã sh-lj-u strãngu, multi ori ca semnu (i) di ghiunuiri (ii) di mbunari, icã (iii) ti-aduchirea, cundrata tsi-u featsim, etc.;
25: nj-lja durearea (lãngoarea) cu mãna = fatsi tsiva sh-dinapandiha nj-treatsi durearea (lãngoarea), mi isihãseashti;
26: bag mãna n foc (trã tsiva i cariva) = intru chifili (trã tsiva) cã easti dealihea i cã va si s-facã, icã tri cariva cã easti bun i tinjisit, cã va-sh tsãnã zborlu tsi deadi, etc.;
27: s-lja di mãnã cu cariva = suntu unã soi, s-uidisescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

njir3

njir3 (njírŭ) sn njiruri (njí-rurĭ) – untulemnu ayiusit di preftu (Dumãnica tahina cãndu fatsi lituryia) cu cari s-undzi mbistimenlu tra s-lj-aducã tihi shi sãnãtati tu banã; mir;
(expr: njir sã-lj si facã oasili = s-ayiseascã)
{ro: mir}
{fr: huile sainte}
{en: holy oil, unction}
ex: la pãtedz, preftul undzi natlu cu njir (untulemnu ayisit); eara lumi pãtidzatã mash cu njir; njir si s-facã oasili-a atsiljei
(expr: s-ayiseascã atsea) tsi ti featsi

§ mir1 (mírŭ) sn miruri (mí-rurĭ) – (unã cu njir3)
ex: mir di oasili-a tali
(expr: s-ayiseshtsã); ca s-moarã… mir di oasili-a lui
(expr: s-ayiseascã); mir shi thimnjamã di oasili-a lui
(expr: s-ayiseascã); di-a lor os si s-facã mir!
(expr: s-ayiseascã)

§ njirusescu (nji-ru-sés-cu) (mi) vb IV njirusii (nji-ru-síĭ), njiruseam (nji-ru-seámŭ), njirusitã (nji-ru-sí-tã), njirusiri/njirusire (nji-ru-sí-ri) – fac semnul a crutsiljei cu njir (ungu, dau, hrisusescu) pri cariva; mi undzi preftul cu untulemnu ayiusit; njiruescu, mirusescu, hrisusescu
{ro: mirui}
{fr: oindre de crême; recevoir la sainte onction}
{en: rub with (receive) the saint unction}

§ njirusit (nji-ru-sítŭ) adg njirusitã (nji-ru-sí-tã), njirusits (nji-ru-sítsĭ), njirusiti/njirusite (nji-ru-sí-ti) – tsi easti umtu (tsi-lj si featsi semnul di-unã crutsi) di preftu cu untulemnu ayiusit; njiruit, mirusit, hrisusit
{ro: miruit}
{fr: oint de crême; qui a reçu la sainte onction}
{en: rubbed with the saint unction}
ex: ashi zburã piscarlu, cu njirusiti (ca dati cu njir, hrisusiti) zboarã

§ njirusiri/njirusire (nji-ru-sí-ri) sf njirusiri (nji-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu preftul njiruseashti; njiruiri, mirusiri, hrisusiri, hrismã
{ro: acţiunea de a mirui; miruire}
{fr: action de oindre de crême; de recevoir la sainte onction}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pescu

pescu (pés-cu) sm peshtsã (pésh-tsã) shi peshti (pésh-ti) – soi di prici tsi bãneadzã tu apã, cu truplu lungu, cu-unã cheali moali acupiritã di soldzã, sh-cu carnea bunã tri mãcari;
(expr:
1: tac ca pescul = nu grescu nitsiun zbor; nu mi-ameastic tu muabeti;
2: easti (gras) ca pescu = easti (ca) multu gras;
3: tsi peshtsã acãtsash? = featsish tsiva?; u scoasish naparti?; lj-deadish di cap?; tsi pulj acãtsash?; tsi guvã tu apã featsish?;
4: ca pescul tu apã = tsi s-aducheashti ghini, tu fisea-a lui;
5: pescul tu-amari easti gioni = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-aspuni gioni, mash cãndu easti tu-apanghiu shi vãr nu poati sã-lj facã-arãu;
6: pescul tu-amari, sh-tiganea pri foc = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu-ari, sh-nu va poatã s-lu aibã un lucru, ma si ndreadzi dip canda va lu-aibã;
7: mi tsigãripsi ca peashtili pri foc; ca pescul tu tigani mi fripsi = mi tirãnsi multu;
8: nu nj-u bunã pescul = nu para mi-arãseashti pescul; nu mi-arãseashti un lucru;
9: aestã easti altã (idyea) mãcari di pescu = aestã easti dip altsiva, dip altu (idyiul) lucru;
10: di la cap s-amputi pescul = aralili nchisescu cu-atselj mãri ninti ca s-li facã atselj di sum elj;
11: nu-agiungu pescul = dzãc unã minciunã cã nu-l voi un lucru cãndu itia dealihea easti cã nu pot s-lu am, s-lu fac)
{ro: peşte}
{fr: poisson}
{en: fish}
ex: apa-nj mi featsi, soarli-nj mi creashti, sh-ma nu-nj ved dada, moartea-nj mi-anvãleashti (angucitoari: pescul); suntu turlii, turlii di peshti; peshtilj ascãparã di moarti; pescul mari, mãcã njiclu; yermul atsel njiclu, pescul atsel mari acatsã; tsi pescu s-lja atselj edz
(expr: tsi grãsimi s-bagã, cãt lipseashti si sã ngrashi) ca si s-facã cãpri?; vrei, cãtushe, pescu?; cari cãtushi nu-l va pescul?; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, ascuchi; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, dzãtsi cã-i amputsãt

§ peashti (peásh-ti) sm peshtsã (pésh-tsã) shi peshti (pésh-ti) – (unã cu pescu)
ex: tatsi ca peashtili sh-nu greashti tsiva; gras ca peashtili
(expr: easti multu gras)

§ piscoplu (pis-có-plu) sm piscoplji (pis-có-plji) – pescu njic
{ro: peştişor}
{fr: petit poisson}
{en: small fish}
ex: unã gãleatã mplinã cu piscoplji (peshtsã njits)

§ piscar (pis-cárŭ) sm piscari (pis-cárĭ) – om tsi acatsã peshtsã (tra sã sh-amintã bana i tra sã-lj treacã oara cã lu-arãseashti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pindarã

pindarã (pin-dá-rã) sf pindãri (pin-dắrĭ) – parã (cu njicã tinjii) dit chirolu veclju;
(expr: s-agudescu vãrã pindarã = s-ljau, s-amintu vãrã pindarã)
{ro: para, gologan}
{fr: sou, monnaie de cinq sous}
{en: old Turkish coin of small value}
ex: el eara avut, eu fãrã pindarã; nu lj-armasi nitsi pindarã tru pungã; cum s-priimna piscarlu cu pescul tu mãnã shi nu putea s-agudeascã vãrã pindarã
(expr: s-lu vindã shi s-lja vãrã pindarã) pri nãs; cãndu agudea cãti vãrã pindarã, shtea s-lj-aflã loclu; s-mãcã, s-bea shi s-nu plãteascã pindarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã