per1 (pérŭ) sm peri (pérĭ) – hirlu tsi creashti dit chealea-a omlui; buluchea di hiri tsi crescu pri creashtitlu-a caplui di om; perci, arauã, zulufi, tsulufrã, tsãlufrã, tsãrufrã, ciulii, cilii;
(expr:
1: pãnã tu per = tuti, tut, ãntreg, pãnã la mardzini;
2: per di (cu) per = (s-fatsi) un lucru cu multã minutsalji, cu un per dupã altu;
3: di per-per = aspus cu tuti minutsaljili a lui; di hir-hir;
4: per nu-alas = nu-alas tsiva;
5: ca perlu din cap = multsã;
6: per nu tsãni = easti multu suptsãri, nu tsãni tsiva dip;
7: perlu n patru-l fatsi = easti itru, dishteptu;
8: di per funi u fac = di dip tsiva, fac un lucru mari; lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu umflu, lu nflurescu, di curmu fac funi, lj-bag coadi, lj-bag coarni, etc.;
9: cãndu-nj scoati limba peri; cãndu va-nj creascã peri tu palmã = vãrãoarã, cã peri nu crescu pri limbã i palmã;
10: nj-scoati peri pri (sum) limbã; nj-scoati limba peri = mi creapã, mi nvirineadzã, mi tirinseashti, nj-scoati suflitlu, mi-adutsi tu-unã stari di dipirari, etc.;
11: fac peri pri limbã = zburãscu tut chirolu, nu-astãmãtsescu;
12: per nu nj-ascapã = nu nj-ascapã tsiva;
13: mi-acats (mi-anciup) di peri = acats di mi-alumtu, mi bat, mi ncaci, mi-anciup;
14: nj-deapir perlji din cap = (nj-yini s-nji zmulgu perlji dit cap) di plãndzearea shi aurlarea tsi fac sh-di durearea tsi-aduchescu;
15: lji si mutã perlji (din cap); lji sã zbãrleashti perlu; per nu-l tsãni = lu-acatsã hiorlji, lj-easti multã fricã, lãhtãrseashti;
16: per di lup = lucru lãhtãros, tsi lãhtãrseashti multu;
17: fug ca di per di lup; fug ca draclu di per di lup; ãnj ljau perlu (sh-fug) = fug unãshunã, agonja sh-lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: di la porcu, sh-un per, bun easti = dicãt tsiva dip, sh-un njic lucru bun easti;
19: nji scoasi peri alghi; nj-alghi perlu = ãnj featsi bana greauã;
20: per cair = per albu, ca di cair; aush;
21: per albu = aush)
{ro: păr}
{fr: poil, cheveu}
{en: hair}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); avea perlu hrisusit (perlu-arus ca malãma); s-toarcã usturã ca perlu (suptsãri ca hirlu di per); pãnã sh-perlu sh-ari aumbrã; per di per s-fatsi cergã; lj-alghi (lj-cãruntsi) perlu sh-barba
(expr: aushi); om tricut cu perlu cair
(expr: perlu albu ca cairlu); agiumsi ca s-nu s-veadã per albu
(expr: s-nu s-veadã aush); cãndu va tsã scoatã limba peri
(expr: vãrãoarã, cã perlji nu crescu pri limbã!); mi-acats di peri
(expr: mi-anciup, mi-alumtu) sh-cu Dumnidzã!; lj-si mutã perlji din cap
(expr: lãhtãrseashti multu); perlu-lj si mutã
(expr: lãhtãrsi); fudzi ca di per di lup
(expr: fudz aspãreat multu, lãhtãrsit); iu draclu andzãreashti i anjurdzeashti per di lup
(expr: un lucru multu fricos), perlu sh-lja
(expr: fudzi cu dealaga, unãshunã); sh-loarã perlu
(expr: fudzirã) di-aclo; sh-lo perlu nãpoi nsus
(expr: fudzi ca zurlu); li featsi tuti-aesti pãn tu per
(expr: li featsi tuti pãnã tu nai ma njiclu lucru, nu-ascãpã tsiva); di per-per, pãn tu per u shtiu
(expr: li shtiu tuti, tu nai ma njiclu lucru); ascãparã di moarti ca di pri per
(expr: ascãparã di moarti ca trã ciudii, putsãn lipsi ca s-moarã)
§ pirush (pi-rúshĭŭ) sm pirush (pi-rúshĭ) – hir njic di per
{ro: păr mic}
{fr: petit poil}
{en: small hair}
§ piros (pi-rósŭ) adg piroasã (pi-rŭá-sã), pirosh (pi-róshĭ), piroasi/piroase (pi-rŭá-si) – tsi easti cu multsã peri
{ro: păros}
{fr: poilu}
{en: hairy, shabby}
ex: cascã piroasa, intrã bilitlu (angucitoari: ciciorlu cu pãrpodea); vidzui un om piros (cu multsã peri); fatsa multu piroasã (cu multsã peri); easti multu piros pi cheptu; mãnjli atseali piroasi (cu peri multsã) mi strindzea
§ perci/perce (pér-ci) sf perci (pércĭ) – perlu di pi caplu-a omlui alãsat s-creascã lungu shi s-cadã pãnã di pãltãri; pleati, arali, tsulufrã, tsãlufrã;
(expr: percea-a calui = coama, hiotea, griva)
{ro: plete}
{fr: long cheveux flottant sur les épaules; tresse, crinière}
{en: locks of hair, plait, plaited hair}
ex: aushlji cu percea albã (pletili albi); cu percea ncãrciljatã; cu percea lungã, chiptinatã; alãsã sã-lj cadã percea; nu ti voi, cã nu-ai perci dinãpoi; na un per di percea-a mea; s-acãtsarã di perci
(expr: sã nciuparã, s-alumtarã) di eara si s-vatãmã
§ pleati/pleate (pleá-ti) sf pleati/pleate (pleá-ti) shi pleti/plete (plé-ti) – (unã cu perci)
ex: lj-bãtea pleatili vimtul
§ piruclji/piruclje (pi-rú-clji) sf piruclji/piruclje (pi-rú-clji) – luguria (ca unã capelã) tsi sh-u bagã muljerli pri cap (sh-cãtivãrãoarã bãrbatslji calvi, chirosh), adratã di peri dealihea i calpi, tra si s-veadã cu perlu ma mushat sh-ma ghini chiptinat; pirushanã
{ro: perucă}
{fr: perruque}
{en: wig}
§ pirushanã1 (pi-ru-shĭá-nã) sf pirushani/pirushane (pi-ru-shĭá-ni) –
1: featã zveltã shi mushatã, cu perlji lundzi sh-ghini chiptinats pi frãmti;
2: hiri di per ma lundzi din cap (ciulii), shutsãti niheamã, tsi pot s-cadã pri fatsã sh-pri oclji; tsulufrã, tsãlufrã, tsãruflã, arauã, zulufi, ciulii, cilii;
3: luguria (ca unã capelã) tsi sh-u bagã muljerli pri cap (sh-cãtivãrãoarã bãrbatslji calvi, chirosh), adratã di peri dealihea i calpi, tra si s-veadã cu perlu ma mushat sh-ma ghini chiptinat; piruclji
{ro: fată frumoasă cu păr lung bine pieptănat; buclă de păr, şuviţă de păr; perucă}
{fr: belle fille aux cheveux longs et bien coiffés sur le front; boucle de cheveux, mèche de cheveux; perruque}
{en: beautiful girl with long hairs well combed; curl, lock, ringlet; wig}
ex: nveastã pirushanã (zveltã, mushatã sh-pirifanã); featã pirushanã (featã scumpã; featã mushatã), dã-nj nã chicã di-apã; moi lãvdatã pirushanã (featã mushatã sh-cu perlu lungu ghini chiptinat); ta s-tsã ndredz laili arauã, laili-arauã sh-pirushanã (laili zulufi shi piruclja); flurii s-li coasã di cãciulã stri pirushanã (piruclji)
§ peryi/perye (pér-yi) sf pl(?) – hãlati faptã di-unã ploaci (di lemnu, os, metal, etc.) di cari suntu-acãtsats peri (di prãvdzã, metal, etc.) sh-cu cari s-freacã fatsa-a lucrilor (stranjilor, etc.) tsi vor curari; vurtsã, fãrci, furci, cetcã
{ro: perie}
{fr: brosse}
{en: brush}
ex: scuturã-nj stranjlu cu peryea (vurtsa)
§ peryiu (pér-yĭu) (mi) vb I piryeai (pir-yĭáĭ), piryeam (pir-yĭámŭ), piryeatã (pir-yĭá-tã), piryeari/piryeare (pir-yĭá-ri) – dau cu peryea (vurtsa) pri stranji (i alti lucri) tra s-li cur di peri (i di-alti lucri); dau cu vurtsa (fãrcea, cetca)
{ro: peria}
{fr: brosser}
{en: brush}
ex: peryi-lj fesea c-ari peri
§ piryeat (pir-yĭátŭ) adg piryeatã (pir-yĭá-tã), piryeats (pir-yĭátsĭ), piryeati/piryeate (pir-yĭá-ti) – pri cari s-ari datã cu peryea
{ro: periat}
{fr: brossé}
{en: brushed}
§ piryeari/piryeare (pir-yĭá-ri) sf piryeri (pir-yérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da cu peryea (vurtsa) pristi un lucru
{ro: acţiunea de a peria}
{fr: action de brosser}
{en: action of brushing}
ex: cu piryearea-a stranjilor lã cãdzu tut perlu
