penurã (pé-nu-rã) sf penuri/penure (pé-nu-ri) – hãlati njicã di metal i lemnu, suptsãri, lungã sh-chipitoasã tu-un capit (sh-cu unã ca ploaci njicã tu-alantu capit), cari intrã lishor tu lucrili (ca measã, ushã, firidã, etc.) tsi vor ncãrfãsiri; perunã, peronã, pendurã, cunj, civii, tsivii;
(expr:
1: penurã ghifteascã = penurã multu mari;
2: am nã penurã (nj-intrã penura) tu inimã = nj-sta tsiva (dureari, fricã, shubei, etc.) tu suflit tsi mi cãrteashti, mi mvirineadzã, mi fatsi s-mi doarã suflitlu; am tu inimã un dor tsi mi-aroadi; etc.)
{ro: cui}
{fr: clou}
{en: nail}
ex: truplu tut nj-lu bagã n casã sh-caplu afoarã-nj lu-alasã (angucitoari: penura); tut truplu nãuntru bãgat shi caplu afoarã-alãsat (angucitoari: penura); am mash penuri mãri; om fãrã penurã tu inimã
(expr: om fãrã cripãri); lj-intrã penura tu inimã
(expr: lj-intrã unã dureari, fricã, shubei, etc. tu suflit, easti cripat, nvirinat, minduit, etc.); guvojdul easti unã soi di penurã faptã maxus trã petala-a calui
§ pendurã (pén-du-rã) sf penduri/pendure (pén-du-ri) – (unã cu penurã)
ex: bats tu casa-a ta nã pendurã (penurã), aclo armãni; lj-intrã nã pendurã tu mãnã; lj-deadi ndauã penduri
(expr: zboarã uruti, cripãri, etc.) sh-lu cãrtirã multu; acãtsai giuplu di-unã pendurã shi lu-arupshu
§ peronã (pe-ró-nã) sf peroni/perone (pe-ró-ni) – (unã cu penurã)
§ perunã (pé-ru-nã) sf peruni/perune (pé-ru-ni) – (unã cu penurã)
§ pinuricã (pi-nu-rí-cã) sf pinuritsi/pinuritse (pi-nu-rí-tsi) – penurã njicã; pinurici, pinduricã
{ro: cui mic}
{fr: petit clou}
{en: small nail}
§ penuricã (pe-nu-rí-cã) sf penuritsi/pe-nuritse (pe-nu-rí-tsi) – (unã cu pinuricã)
§ pinurici/pinurice (pi-nu-rí-ci) sf pinurici/pinurice (pi-nu-rí-ci) – (unã cu pinuricã)
ex: proaca easti unã soi di pinurici cu cari s-acatsã mingiusholili di la curdelji
§ pinduricã (pin-du-ri-cã) sf pinduritsi/pinduritse (pin-du-ri-tsi) – (unã cu pinuricã)
§ pirunsescu (pi-run-sés-cu) (mi) vb IV pirunsii (pi-run-síĭ), pirunseam (pi-run-seámŭ), pirunsitã (pi-run-sí-tã), pirunsiri/pirunsire (pi-run-sí-ri) – bat un lucru tu penuri; ti bag pi crutsi ca Hristolu; penur, mpendur, ncãrfusescu, ncurfusescu (fig: pirunsescu = nu pot s-mi min (mi feci corcan) di arcoari, ciudii, fricã, aspãreari multã, etc.; limnusescu, mãrmurãsescu, etc.)
{ro: bate în cuie, pironi}
{fr: clouer, fixer}
{en: nail, fix}
§ pirunsit (pi-run-sítŭ) adg pirunsitã (pi-run-sí-tã), pirunsits (pi-run-sítsĭ), pirunsiti/pirunsite (pi-run-sí-ti) – tsi easti acãtsat cu penuri di nu poati si s-minã; bãtut tu penuri; pinurat, mpindurat, ncãrfusit, ncurfusit
{ro: bătut în cuie, pironit; încremenit}
{fr: cloué, fixé; qui ne peut plus bouger, raidi}
{en: nailed, fixed; unable to move; stiffened}
ex: sãndzili ncljigat pri oclji pirunsits
§ pirunsiri/pirunsire (pi-run-sí-ri) sf pirunsiri (pi-run-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pirunseashti tsiva; pinurari, mpindurari, ncãrfusiri, ncurfusiri
{ro: acţiunea de a bate în cuie, de a pironi}
{fr: action de clouer, de fixer}
{en: action of nailing, of fixing}
§ penur (pé-nurŭ) vb I pinurai (pi-nu-ráĭ), pinuram (pi-nu-rámŭ), pinuratã (pi-nu-rá-tã), pinurari/pinurare (pi-nu-rá-ri) – (unã cu pirunsescu)
ex: va s-penurã (va s-batã cu penuri) tãrãtsli cã ahiurhirã s-cadã pitrãyili
§ pinurat (pi-nu-rátŭ) adg pinuratã (pi-nu-rá-tã), pinurats (pi-nu-rátsĭ), pinurati/pinurate (pi-nu-rá-ti) – (unã cu pirunsit)
§ pinurari/pinurare (pi-nu-rá-ri) sf pinurãri (pi-nu-rắrĭ) – (unã cu pirunsiri)
§ mpendur (mpén-durŭ) vb I mpindurai (mpin-du-ráĭ), mpinduram (mpin-du-rámŭ), mpinduratã (mpin-du-rá-tã), mpindurari/mpindurare (mpin-du-rá-ri) – (unã cu pirunsescu)
ex: cãndu mpinduram tãrãtsli, mi-agudii pi dzeadzit cu nãcopa shi-nj cãdzu unglja
§ mpindurat (mpin-du-rátŭ) adg mpinduratã (mpin-du-rá-tã), mpindurats (mpin-du-rátsĭ), mpindurati/mpindurate (mpin-du-rá-ti) – (unã cu pirunsit)
§ mpindurari/mpindurare (mpin-du-rá-ri) sf mpindurãri (mpin-du-rắrĭ) – (unã cu pirunsiri)
