DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afioni/afione

afioni/afione (a-fi-ó-ni) sf fãrã pl – substantsã (lugurii) amarã, galbinã-murnã scoasã dit laptili uscat tsi-l da bubuchea nicoaptã a liliciljei di pirpirunã cãndu easti aruptã; afhion, afhioni, afion
{ro: opiu}
{fr: opium}
{en: opium}
ex: ceai di capiti di afioni; trag afioni, hashish

§ afion (a-fi-ónŭ) sm fãrã pl – (unã cu afioni)

§ afhion (af-hĭónŭ) sm fãrã pl – (unã cu afioni)
ex: mi ndãrsi (mi mbitã, nj-adusi mintea deavãrliga) afhionlu

§ afhioni/afhione (af-hĭó-ni) sf fãrã pl – (unã cu afioni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aruvinedz

aruvinedz (a-ru-vi-nédzŭ) (mi) vb I aruvinai (a-ru-vi-náĭ), aru-vinam (a-ru-vi-námŭ), aruvinatã (a-ru-vi-ná-tã), aruvina-ri/aruvinare (a-ru-vi-ná-ri) – arãspãndescu multi chicuti di apã pri un lucru tra s-lu ud; nj-cad (nj-es) lãcrinj dit oclji; pruscuchescu, asprucuchescu, pluscutescu, pluscuchescu, pruscutescu, prãscutescu, ntsilistredz, ud
{ro: stropi, uda}
{fr: arroser; asperger}
{en: sprinkle, spray}
ex: li-aruvinã (li sprucuchi) cu apã dit fãntãnã; s-portsã apã cu tsirlu shi s-aruvinedz (sprucucheshti) calea tutã; apoea eali aruvinarã (pruscuchirã) bucãtsli cu apã-di-banã; pirpirunã! aruvineadzã agrili

§ aruvin (a-ru-vínŭ) (mi) vb I aruvinai (a-ru-vi-náĭ), aruvinam (a-ru-vi-námŭ), aruvinatã (a-ru-vi-ná-tã), aruvinari/aruvinare (a-ru-vi-ná-ri) – (unã cu aruvinedz)
ex: s-aruvinj calea cu apã

§ aruvinat (a-ru-vi-nátŭ) adg aruvinatã (a-ru-vi-ná-tã), aruvinats (a-ru-vi-nátsĭ), aruvina-ti/aruvinate (a-ru-vi-ná-ti) – tsi easti udat prit pruscutiri; pruscuchit, asprucuchit, pluscutit, pluscuchit, pruscutit, prãscutit, ntsilistrat, udat
{ro: stropit, udat}
{fr: arrosé; aspergé}
{en: sprinkled, sprayed}
ex: pi earba aruvinatã (udatã di apã i aroauã); oili arãirã pit cãmpul aruvinat (udat di-arauã)

§ aruvinari/aru-vinare (a-ru-vi-ná-ri) sf aruvinãri (a-ru-vi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aruvineadzã tsiva; pruscuchiri, asprucuchiri, pluscutiri, pluscuchiri, pruscutiri, prãscutiri, ntsilistrari, udari
{ro: acţiunea de a stropi, de a uda; stropire; stropit}
{fr: action d’arroser, d’as-perger}
{en: action of sprinkling, of spraying; sprinkling}
ex: tu cati aruvinari a loclui

§ nearuvinat (nea-ru-vi-nátŭ) adg nearuvinatã (nea-ru-vi-ná-tã), nearuvinats (nea-ru-vi-nátsĭ), nea-ruvinati/nearuvinate (nea-ru-vi-ná-ti) – tsi nu easti aruvinat, tsi nu easti udat prit pruscutiri; nipruscuchit, neasprucuchit, nipluscutit, nipluscuchit, nipruscutit, niprãscutit, nintsilistrat, niudat
{ro: nestropit, neudat}
{fr: qui n’est pas arrosé ou aspergé}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãltotsã

bãltotsã (bãl-tó-tsã) sf bãltotsi/bãltotse (bãl-tó-tsi) – agru-lilici mushatã, mari sh-aroshi tsi creashti veara pri cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, etc. (ma easti sh-criscutã tu grãdinã), (i) trã mushatili lilici aroshi tsi fatsi, (ii) trã multili simintsã, njits sh-lãi tsi s-aflã ncljisi tu multili gechi (odi) dit fructul a ljei stronghil, cu coaja uscatã (cari s-bagã tu dultsenj shi s-mãcã), shi (iii) scutearea-a afioniljei dit laptili uscat tsi-l da bubuchea nicoaptã a liliciljei di pirpirunã cãndu easti aruptã (yitria tsi u lja oaminjlji tra s-isihãseascã, s-doarmã, etc.); simintsa faptã di-aestã lilici; bãltsotã, mac, pirpirunã, pãpãrunã, mãlãcuchi
{ro: mac}
{fr: pavot}
{en: poppy}

§ bãltsotã (bãl-tsó-tã) sf bãltsoti/bãltsote (bãl-tsó-ti) – (unã cu bãltotsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bunelã

bunelã (bu-nélã) sf buneli/bunele (bu-né-li) – hãlati njicã di casã (cu mãneari di-unã parti shi trei-patru dintsã lundzi, suptsãri shi nduplicats niheamã di-alantã) cu cari omlu acatsã (ntsapã) mãcarea dit pheat tra s-u ducã la gurã shi s-u mãcã; furculitsã, piringhi, pironji, pirunã, pingheauã, pãnjauã, puneauã, piruyi, pirulji
{ro: furculiţă}
{fr: fourchette}
{en: fork (table)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chiracã

chiracã (chi-rá-cã) sf pl(?) – dultseami faptã cu simintsã di mac (di pirpirunã), tsi s-da la njits tra s-lj-acatsã somnul
{ro: magiun cu opium}
{fr: espèce d’opiat; marmelade à pavot pour endormir les enfant}
{en: jam made with poppy seeds to make children sleep}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cucutsãl2

cucutsãl2 (cu-cu-tsắlŭ) sm cucutsãlj (cu-cu-tsắljĭ) – agru-lilici aroshi tsi creashti di-aradã prit agri shi sh-u-adutsi multu cu maclu (pirpiruna)
{ro: cocoşel, ruscuţă}
{fr: adonis printanière (d’été); coquelicot}
{en: adonis, pheasant΄s eye}
ex: cucutsãl dit livadea vinitã; zonã shi cucutsãl eu va vã aduc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

flitur1

flitur1 (flí-turŭ) sm flituri (flí-turĭ) – turlii di insectã (yeatsã) cu chealea di pi trup ca di catifei, cu gura faptã trã sudzeari, sh-cunuscutã trã patruli peani mãri cu cari azboairã, multu mushati sh-cundiljati cu tuti soili di seamni di tuti bueili; fljutur, fliturã, fitur, pirpirunã, perpunã, pitãludã;
(expr: lj-intrarã flituri ãn cap = s-dzãtsi tr-atsel tsi ari glãrinj tu minti)
{ro: fluture}
{fr: papillon}
{en: butterfly}
ex: suti di flituri azbuira tu gãrdinã di floari-floari

§ fljutur (fljĭú-turŭ) sm fljuturi (fljĭú-turĭ) – (unã cu flitur1)
ex: acãtsai un fljutur

§ flutur (flú-turŭ) sm fluturi (flú-turĭ) – (unã cu flitur1)

§ fliturã (flí-tu-rã) sf flituri/fliture (flí-tu-ri) – (unã cu flitur1)
ex: lishoarã-minutã; ca nã fliturã; ca nã fliturã tsi-azboairã

§ fitur (fí-turŭ) sm fituri (fí-turĭ) – (unã cu flitur1)

§ flitur2 (flí-turŭ) sm pl(?) – trimburari (ligãnari, bãteari, etc.) tu vimtu a unei flamburã, areapitã, shimii, etc.
{ro: fâlfâit}
{fr: flottement}
{en: flutter}
ex: s-avdi di-aoa fliturlu-a banderãljei

§ flitur3 (flí-turŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (trã pulj) bati (minã, lj-treamburã) areapitli; (trã flamburã, shimii, pãndzã, etc.) s-minã shi s-leagãnã tu vimtu; nj-si bati (ocljul); ascutur (vilendzã) tu vimtu
{ro: flutura, fâlfâi}
{fr: flotter, ondoyer, voltiger}
{en: wave, flutter, flap}
ex: fliturãndalui tu vimtu pãndzi albi; ãnj fliturã (bati) ocljul atsel astãngul; bandera fliturã pri pãlatea-a amirãlui; fustanea shi lãrdzili mãnits di la cãmeashi lj-flitura di vimtu

§ flituredz (fli-tu-rédzŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (unã cu flitur3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

furcã1

furcã1 (fúr-cã) sf furtsi/furtse (fúr-tsi) –
1: hãlati cu cari s-adunã (si mparti) earba tsi s-da la prãvdzã (adratã di-unã prãjinã lungã di lemnu i di metal cari ari la un capit trei-patru dintsã, mãri shi nduplicats niheamã, cu cari s-acatsã earba); mãnata di earbã tsi poati omlu s-u lja cu-unã singurã minari di furcã; itsi altã hãlati i lucru tsi sh-u-adutsi cu furca (cã ari dauã i trei alumãchi di cari s-acatsã lucri) ca, bunãoarã, citaljlu, un lemnu (alumachi) tsi s-disparti tu dauã bratsã la un capit (ca grama Y);
2: semnu (coacã, cuceafcã) tsi s-fatsi (s-talji) la ureaclja-a oilor shi sh-u-adutsi cu-unã furcã; carpulog, cãrpilog, gãrbu, jilã, ghilã, yilã, vilã;
(expr:
1: muljari cu furca n brãn = muljari lucrãtoari tsi nu shadi, nicuchirã bunã;
2: fã-lj ti furcã = parangreacã-ti, ngreacã-ti multu; bagã-lj zori, cadi-lj pri zvercã)
{ro: furcă (de fân)}
{fr: fourche}
{en: fork}
ex: loa paljili cu furca; plãntã unã furcã tu loc (par, prãjinã ca un citalj, tsi ari dauã-trei bratsã njits tu partea di nsus); oili-a meali, ca semnu, au cãti-unã furcã (coacã ca unã furcã) la doauãli ureclji

§ furcaci/furcace (fur-cá-ci) sf furcãci (fur-cắcĭ) – furcã njicã di lemnu (tsi sh-u-adutsi cu grama Y) cari s-bagã la cicrichi; ftiuã
{ro: furcă mică de la rodan}
{fr: petite fourche qu’on attache au tourniquet, au rouet}
{en: little fork attached to a roller (thread)}
ex: furcãci di cicrichi

§ ftiuã (ftí-ŭã) sf ftiuã (ftí-ŭã) – (unã cu furcaci)

§ nfurcu (nfúr-cu) vb I nfurcai (nfur-cáĭ), nfurcam (nfur-cámŭ), nfurcatã (nfur-cá-tã), nfurcari/nfurcare (nfur-cá-ri) – dau (lucredz) cu furca; ncarcu earbã cu furca
{ro: lua în furcă; lucra cu furca}
{fr: travailler (charger) avec la fourche}
{en: work (load) with the fork}
ex: nfurca snochilji (lj-loa snochilji cu furca) sh-lji arãdipsea pi cherã; nfurcash (deadish cu furca) nã bucatã bunã

§ nfurcat (nfur-cátŭ) adg nfurcatã (nfur-cá-tã), nfurcats (nfur-cátsĭ), nfurcati/nfurcate (nfur-cá-ti) – tsi easti-acãtsat (ncãrcat) cu furca

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

greu1

greu1 (gréŭ) adg greauã (greá-ŭã), grei (gréĭ), greali/greale (greá-li) – tsi zixeashti (ngreacã) multu; tsi nu easti lishor trã fãtseari; tsi calcã (apulcuseashti) cu puteari pri loclu (fatsa) pri cari shadi; ngreu, discul, zori, zorti, etc. (fig:
1: greu = mari, arãu, slab, urut, ahãndos, avut, etc.; expr:
2: (muljari, pravdã feaminã) escu greauã = hiu cu njic tu pãnticã; ashteptu njic; escu sartsinã (cu njic), escu ncãrcatã (cu njic);
3: u leg tu greauã = u tsãn unã sh-nu nj-alãxescu mintea, cã am i nu am ãndriptati, cu tuti cã altsã pot s-aibã altã minti;
4: ãlj coc un somnu greu = dormu multu ahãndos;
5: nj-yini greu = nj-yini s-lishin, ãnj cher aearea;
6: greu, ca muntili tsi ngreacã = multu di multu greu)
{ro: greu, dificil, gravidă (femeie)}
{fr: lourd, pesant, grave, difficile, gravide}
{en: heavy, grave, difficult, pregnant}
ex: saclu eara greu sh-mizi-l purta pri pãltãri; nãpoi suntu grealili (lucrili tsi zixescu multu icã lucrili tsi nu suntu lishor trã fãtseari); lucrarea easti greauã; muntsãlj multu grei; nj-yini greu tora tu-aushatic; greali (disculi trã tritseari, trã arãvdari) suntu xeanili; pãduri greauã (mari tufoasã); durnja somnu greu (fig: ahãndos); eara greauã (fig: mari) sãrbãtoari; trapsit lãngori greali (fig: multu slabi); Sãmãrina deadi neauã, nveasta-al Dzimã nchisi greauã
(expr: sartsinã, cu njic tu pãnticã); eapa armasi greauã
(expr: cu njic tu pãnticã); cãdzu un di greilji (fig: di-atselj ma mãri, avuts, cu puteari); el easti di greilji; grei (fig: avuts) nicuchiri; neavutlu u ligã tu greauã
(expr: u tsãnu pi-a lui shi nu sh-alãxi mintea); u ligã tu greauã, ca gumarlu pri punti; cãndu ficiorlu-lj cutsea somnu greu (fig: durnja ahãndos); amirãroanja eara greauã (cu njic tu pãnticã); giuratlu aestu greu ca muntili tsi ngreacã
(expr: greu, multu di multu greu)

§ ngreu1 (ngréŭ) adg ngreauã (ngreá-ŭã), ngrei (ngréĭ), ngreali/ngreale (ngreá-li) – (unã cu greu1)
ex: easti ngreu saclu, nu va pots s-lu portsã; tsal Stasi armasi ngreauã (ashteaptã njic)

§ greu2 (gréŭ) adv – cu greatsã; cu zori; cu disculii; ngreu
{ro: greu}
{fr: lourdement, péniblement}
{en: with difficulty}
ex: arsunã greu (fig: cu dureari multã) curiili; lishor s-amintã, greu si s-tsãnã; greu s-adari, lishor s-aspardzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mac

mac (mácŭ) sm mats (mátsĭ) – agru-lilici mushatã, mari sh-aroshi tsi creashti veara pri cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, etc. (ma easti sh-criscutã tu grãdinã), (i) trã mushatili lilici aroshi tsi fatsi, (ii) trã multili simintsã, njits sh-lãi tsi s-aflã ncljisi tu multili gechi (odi) dit fructul a ljei stronghil, cu coaja uscatã (cari s-bagã tu dultsenj shi s-mãcã), shi (iii) scutearea-a afioniljei dit laptili uscat tsi-l da bubuchea nicoaptã a liliciljei di pirpirunã cãndu easti aruptã (yitria tsi u lja oaminjlji tra s-isihãseascã, s-doarmã, etc.); simintsa faptã di-aestã lilici; pirpirunã, pãpãrunã, mãlãcuchi, bãltsotã
{ro: mac}
{fr: pavot}
{en: poppy}
ex: ca njic tsi soarbi maclu (pirpiruna); ca nostima bubuchi a floariljei di mac; bea mac tra s-dornji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã