{ro: acţiunea de a se întrista, de a fi în doliu}
{fr: action de s’attrister, d’être en deuil}
{en: action of grieving, of mourning}

(expr: mi-anciup, mi-alumtu) sh-cu Dumnidzã!; lj-si mutã perlji din cap
(expr: lãhtãrseashti multu); perlu-lj si mutã
(expr: lãhtãrsi); fudzi ca di per di lup
(expr: fudz aspãreat multu, lãhtãrsit); iu draclu andzãreashti i anjurdzeashti per di lup
(expr: un lucru multu fricos), perlu sh-lja
(expr: fudzi cu dealaga, unãshunã); sh-loarã perlu
(expr: fudzirã) di-aclo; sh-lo perlu nãpoi nsus
(expr: fudzi ca zurlu); li featsi tuti-aesti pãn tu per
(expr: li featsi tuti pãnã tu nai ma njiclu lucru, nu-ascãpã tsiva); di per-per, pãn tu per u shtiu
(expr: li shtiu tuti, tu nai ma njiclu lucru); ascãparã di moarti ca di pri per
(expr: ascãparã di moarti ca trã ciudii, putsãn lipsi ca s-moarã)

§ pirush (pi-rúshĭŭ) sm pirush (pi-rúshĭ) – hir njic di per
{ro: păr mic}
{fr: petit poil}
{en: small hair}

§ piros (pi-rósŭ) adg piroasã (pi-rŭá-sã), pirosh (pi-róshĭ), piroasi/piroase (pi-rŭá-si) – tsi easti cu multsã peri
{ro: păros}
{fr: poilu}
{en: hairy, shabby}
ex: cascã piroasa, intrã bilitlu (angucitoari: ciciorlu cu pãrpodea); vidzui un om piros (cu multsã peri); fatsa multu piroasã (cu multsã peri); easti multu piros pi cheptu; mãnjli atseali piroasi (cu peri multsã) mi strindzea

§ perci/perce (pér-ci) sf perci (pércĭ) – perlu di pi caplu-a omlui alãsat s-creascã lungu shi s-cadã pãnã di pãltãri; pleati, arali, tsulufrã, tsãlufrã;
(expr: percea-a calui = coama, hiotea, griva)
{ro: plete}
{fr: long cheveux flottant sur les épaules; tresse, crinière}
{en: locks of hair, plait, plaited hair}
ex: aushlji cu percea albã (pletili albi); cu percea ncãrciljatã; cu percea lungã, chiptinatã; alãsã sã-lj cadã percea; nu ti voi, cã nu-ai perci dinãpoi; na un per di percea-a mea; s-acãtsarã di perci
(expr: sã nciuparã, s-alumtarã) di eara si s-vatãmã

§ pleati/pleate (pleá-ti) sf pleati/pleate (pleá-ti) shi pleti/plete (plé-ti) – (unã cu perci)
ex: lj-bãtea pleatili vimtul

§ piruclji/piruclje (pi-rú-clji) sf piruclji/piruclje (pi-rú-clji) – luguria (ca unã capelã) tsi sh-u bagã muljerli pri cap (sh-cãtivãrãoarã bãrbatslji calvi, chirosh), adratã di peri dealihea i calpi, tra si s-veadã cu perlu ma mushat sh-ma ghini chiptinat; pirushanã
{ro: perucă}
{fr: perruque}
{en: wig}

§ pirushanã1 (pi-ru-shĭá-nã) sf pirushani/pirushane (pi-ru-shĭá-ni) –
1: featã zveltã shi mushatã, cu perlji lundzi sh-ghini chiptinats pi frãmti;
2: hiri di per ma lundzi din cap (ciulii), shutsãti niheamã, tsi pot s-cadã pri fatsã sh-pri oclji; tsulufrã, tsãlufrã, tsãruflã, arauã, zulufi, ciulii, cilii;
3: luguria (ca unã capelã) tsi sh-u bagã muljerli pri cap (sh-cãtivãrãoarã bãrbatslji calvi, chirosh), adratã di peri dealihea i calpi, tra si s-veadã cu perlu ma mushat sh-ma ghini chiptinat; piruclji
{ro: fată frumoasă cu păr lung bine pieptănat; buclă de păr, şuviţă de păr; perucă}
{fr: belle fille aux cheveux longs et bien coiffés sur le front; boucle de cheveux, mèche de cheveux; perruque}
{en: beautiful girl with long hairs well combed; curl, lock, ringlet; wig}
ex: nveastã pirushanã (zveltã, mushatã sh-pirifanã); featã pirushanã (featã scumpã; featã mushatã), dã-nj nã chicã di-apã; moi lãvdatã pirushanã (featã mushatã sh-cu perlu lungu ghini chiptinat); ta s-tsã ndredz laili arauã, laili-arauã sh-pirushanã (laili zulufi shi piruclja); flurii s-li coasã di cãciulã stri pirushanã (piruclji)

§ peryi/perye (pér-yi) sf pl(?) – hãlati faptã di-unã ploaci (di lemnu, os, metal, etc.) di cari suntu-acãtsats peri (di prãvdzã, metal, etc.) sh-cu cari s-freacã fatsa-a lucrilor (stranjilor, etc.) tsi vor curari; vurtsã, fãrci, furci, cetcã
{ro: perie}
{fr: brosse}
{en: brush}
ex: scuturã-nj stranjlu cu peryea (vurtsa)

§ peryiu (pér-yĭu) (mi) vb I piryeai (pir-yĭáĭ), piryeam (pir-yĭámŭ), piryeatã (pir-yĭá-tã), piryeari/piryeare (pir-yĭá-ri) – dau cu peryea (vurtsa) pri stranji (i alti lucri) tra s-li cur di peri (i di-alti lucri); dau cu vurtsa (fãrcea, cetca)
{ro: peria}
{fr: brosser}
{en: brush}
ex: peryi-lj fesea c-ari peri

§ piryeat (pir-yĭátŭ) adg piryeatã (pir-yĭá-tã), piryeats (pir-yĭátsĭ), piryeati/piryeate (pir-yĭá-ti) – pri cari s-ari datã cu peryea
{ro: periat}
{fr: brossé}
{en: brushed}

§ piryeari/piryeare (pir-yĭá-ri) sf piryeri (pir-yérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da cu peryea (vurtsa) pristi un lucru
{ro: acţiunea de a peria}
{fr: action de brosser}
{en: action of brushing}
ex: cu piryearea-a stranjilor lã cãdzu tut perlu

§ bizealoc (bi-zea-lócŭ) sm bizealots (bi-zea-lótsĭ) – (unã cu vasilco)
ex: bizealoclu anjurzeashti mushat; nj-pruscuchi ayeazmo, cu bizealoclu