DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãrdenji/bãrdenje

bãrdenji/bãrdenje (bãr-dé-nji) sf bãrdenji/bãrdenje (bãr-dé-nji) – numã datã la ma multi planti tsi crescu agri, di-aradã tu vulodz, pãduri, pãshunj, etc. icã tu grãdinj, cu truplu piros shi lilici galbini, adunati la nãscãnti planti tu schicuri, di multi ori ufilisiti tu fãtsearea di yitrii; burdenji;
(expr: casã di bãrdenji = casã di oaminj oarfãnj, ftohi, harvalã)
{ro: plantă de câmp; lumânărică?, gălbinele?}
{fr: plante champêtre; bardane, mandragore?}
{en: field plant; mandragora?}

§ burdenji/burdenje (bur-dé-nji) sf burdenji/burdenje (bur-dé-nji) – (unã cu bãrdenji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lipi/lipe

lipi/lipe sf (lí-pi) fãrã pl –
1: starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva; dor greu, mãrinari, cripari, caimo, mãrazi, nvirinari, nvirnari, amãrami, sicleti, cãnjinã;
2: starea tu cari s-aflã omlu cãndu lj-ari moartã (nu di multu chiro) cariva di soi i di-aproapea; jali, lut
{ro: tristeţe; doliu}
{fr: chagrin, tristesse, regret; deuil}
{en: sadness, gloom; mourning}

§ lipiros (li-pi-rósŭ) adg lipiroasã (li-pi-rŭá-sã), lipirosh (li-pi-róshĭ), lipiroasi/lipiroase (li-pi-rŭá-si) – tsi easti ndurirat; tsi easti di jali; tsi easti trã njilã; jilos, nvirinat, mãrinat, cãnjisit, etc.
{ro: întristat; în doliu}
{fr: triste, affligé; en deuil}
{en: sad, grieved; in mourning}

§ lipisescu (li-pi-sés-cu) (mi) vb IV lipisii (li-pi-síĭ), lipiseam (li-pi-seámŭ), lipisitã (li-pi-sí-tã), lipisiri/lipisire (li-pi-sí-ri) – aduchescu unã dureari sufliteascã (cu dor greu tu inimã, mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, etc.); hiu di jali; jilescu, mãrinedz, cãnjisescu, amãrãscu, etc.
{ro: întrista; fi în doliu}
{fr: attrister; être en deuil}
{en: grieve; mourn}
ex: ma s-jileashti, s-lipiseashti

§ lipisit (li-pi-sítŭ) adg lipisitã (li-pi-sí-tã), lipisits (li-pi-sítsĭ), lipisiti/lipisite (li-pi-sí-ti) –
1: tsi aducheashti unã dureari sufliteascã (cu dor greu tu inimã, mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, etc.); tsi easti di jali; jilit, mãrinat, cãnjisit, amãrãt, etc.;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, mbogru, corbu, curbishan, duljat, lai, tihilai, morvu, ohru, shcret, etc.
{ro: întristat, care este în doliu; nenorocit, nefericit}
{fr: attristé, qui est en deuil; malheureux}
{en: grieving, in mourning; unfortunate}
ex: nj-easti njilã di tini, lai lipisite! (marate, curbishane)

§ lipisiri/lipisire (li-pi-sí-ri) sf lipisiri (li-pi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-lipiseashti, s-amãrashti, sã nvirineadzã, etc.; jiliri, mãrinari, cripari, amãrãri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

marandu

marandu (má-ran-du) sm fãrã pl – numã datã la ma multi planti, agru-erghi, a curi frãndzã, primuveara cãndu suntu freshchi, s-bagã tu mãcãri sh-tu piti di veardzã, deadun cu shteyili, lobuda shi alti erburi, agri i imiri, (i) niscãnti di eali, cu trup disfaptu, frãndzã strimti, cu lilici adunati ca tsiva gljami stronghili, (ii) altili, cu truplu ndreptu sh-piros, nidisfaptu, cu schicuri di lilici njits adunati tu chipitli a lumãchitslor (ufilisiti trã hrana-a portsãlor) shi (iii) altili, cu frãndzã aroshi, sh-cu schicuri lundzi sh-subtsãri di lilici viniti, ufilisiti ca planti criscuti trã mushuteatsã; marantu, shtirnu, shtirã, shtirvadi
{ro: amarant, ştir}
{fr: amarante}
{en: amaranth, redroot pigwwed}
ex: lai marandu galbin tsi moscul nu-l cherdzã; ca marandul di munti; tufi mãri di marandu; ngãlbini ca marandul; ca marandul pãlescu

§ marantu (má-ran-thu) sm fãrã pl – (unã cu marandu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

per1

per1 (pérŭ) sm peri (pérĭ) – hirlu tsi creashti dit chealea-a omlui; buluchea di hiri tsi crescu pri creashtitlu-a caplui di om; perci, arauã, zulufi, tsulufrã, tsãlufrã, tsãrufrã, ciulii, cilii;
(expr:
1: pãnã tu per = tuti, tut, ãntreg, pãnã la mardzini;
2: per di (cu) per = (s-fatsi) un lucru cu multã minutsalji, cu un per dupã altu;
3: di per-per = aspus cu tuti minutsaljili a lui; di hir-hir;
4: per nu-alas = nu-alas tsiva;
5: ca perlu din cap = multsã;
6: per nu tsãni = easti multu suptsãri, nu tsãni tsiva dip;
7: perlu n patru-l fatsi = easti itru, dishteptu;
8: di per funi u fac = di dip tsiva, fac un lucru mari; lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu umflu, lu nflurescu, di curmu fac funi, lj-bag coadi, lj-bag coarni, etc.;
9: cãndu-nj scoati limba peri; cãndu va-nj creascã peri tu palmã = vãrãoarã, cã peri nu crescu pri limbã i palmã;
10: nj-scoati peri pri (sum) limbã; nj-scoati limba peri = mi creapã, mi nvirineadzã, mi tirinseashti, nj-scoati suflitlu, mi-adutsi tu-unã stari di dipirari, etc.;
11: fac peri pri limbã = zburãscu tut chirolu, nu-astãmãtsescu;
12: per nu nj-ascapã = nu nj-ascapã tsiva;
13: mi-acats (mi-anciup) di peri = acats di mi-alumtu, mi bat, mi ncaci, mi-anciup;
14: nj-deapir perlji din cap = (nj-yini s-nji zmulgu perlji dit cap) di plãndzearea shi aurlarea tsi fac sh-di durearea tsi-aduchescu;
15: lji si mutã perlji (din cap); lji sã zbãrleashti perlu; per nu-l tsãni = lu-acatsã hiorlji, lj-easti multã fricã, lãhtãrseashti;
16: per di lup = lucru lãhtãros, tsi lãhtãrseashti multu;
17: fug ca di per di lup; fug ca draclu di per di lup; ãnj ljau perlu (sh-fug) = fug unãshunã, agonja sh-lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: di la porcu, sh-un per, bun easti = dicãt tsiva dip, sh-un njic lucru bun easti;
19: nji scoasi peri alghi; nj-alghi perlu = ãnj featsi bana greauã;
20: per cair = per albu, ca di cair; aush;
21: per albu = aush)
{ro: păr}
{fr: poil, cheveu}
{en: hair}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); avea perlu hrisusit (perlu-arus ca malãma); s-toarcã usturã ca perlu (suptsãri ca hirlu di per); pãnã sh-perlu sh-ari aumbrã; per di per s-fatsi cergã; lj-alghi (lj-cãruntsi) perlu sh-barba
(expr: aushi); om tricut cu perlu cair
(expr: perlu albu ca cairlu); agiumsi ca s-nu s-veadã per albu
(expr: s-nu s-veadã aush); cãndu va tsã scoatã limba peri
(expr: vãrãoarã, cã perlji nu crescu pri limbã!); mi-acats di peri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pirustii/pirustie

pirustii/pirustie (pi-rus-tí-i) sf pirustii (pi-rus-tíĭ) – un tserclju di her cu trei cicioari, sum cari s-aprindi foclu, sh-pristi cari s-bagã cãzanea (tingirelu) cu apa (imãcarea) pri foc
{ro: pirostrie}
{fr: trépied de cuisine}
{en: three legged iron stand on which to put the pot for cooking or boiling something}
ex: trei surãritsã tu-unã cãmishitsã (angucitoari: pirustia n pirã)

§ pirustrii/pirustrie (pi-rus-trí-i) sf pirustrii (pi-rus-tríĭ) – (unã cu pirustii)
ex: u lo sh-u bãgã mpadi di sti pirustrii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shtirnu

shtirnu (shtír-nu) sn shtirnuri (shtír-nurĭ) – numã datã la ma multi planti, agru-erghi, a curi frãndzã, primuveara cãndu suntu freshchi, s-bagã tu mãcãri sh-tu piti di veardzã, deadun cu shteyili, lobuda shi alti erburi, agri i imiri, (i) niscãnti di eali, cu trup disfaptu, frãndzã strimti, cu lilici adunati ca tsiva gljami stronghili, (ii) altili, cu truplu ndreptu sh-piros, nidisfaptu, cu schicuri di lilici njits adunati tu chipitli a lumãchitslor (ufilisiti trã hrana-a portsãlor) shi (iii) altili, cu frãndzã aroshi, sh-cu schicuri lundzi sh-subtsãri di lilici viniti, ufilisiti ca planti criscuti trã mushuteatsã; shtirã, shtirvadi, marandu, marantu
{ro: amarant, ştir}
{fr: amarante, crête de coq}
{en: amaranth}

§ shtirã (shtí-rã) sf shtirã (shtí-rã) – (unã cu shtirnu)
ex: tuca shtirã trã porcu tra s-mãcã

§ shtirvadi/shtirvade (shtir-vá-di) sf shtirvãdz (shtir-vắdzĭ) – (unã cu shtirnu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vasilco

vasilco (va-sil-có) sm vasilcadz (va-sil-cádzĭ) – unã soi di earbã criscutã di om tu grãdinã, mushat anjurzitoari, cu truplu piros tu partea di nsus, cu frãndzãli piroasi, cu coadã, uvali icã lundzi, cu lilici njits albi-trandaflishi, tsi s-bagã tu mãcãri tra s-da unã nustimadã sh-unã aroamã bunã; vasilico, vasilac, vasileac, vasiljac, vãsileac, vãsiljac; busuljoc, bosiljac, busileac, busiljac, busuleac, busuljac, bizealoc
{ro: busuioc}
{fr: basilic}
{en: basil}
ex: nã tufã di vasilco

§ vasilico (va-si-li-có) sm vasilicadz (va-si-li-cádzĭ) – (unã cu vasilco)

§ vasilac (va-si-lácŭ) sm vasilats (va-si-látsĭ) – (unã cu vasilco)

§ vasileac (va-si-leácŭ) sm vasileats (va-si-leátsĭ) – (unã cu vasilco)

§ vãsileac (vã-si-leácŭ) sm vãsileats (vã-si-leátsĭ) – (unã cu vasilco)
ex: ca vãsileaclu (vasilcolu) dit cãmpu

§ vasiljac (va-si-ljĭácŭ) sm vasiljats (va-si-ljĭátsĭ) – (unã cu vasilco)

§ vãsiljac (vã-si-ljĭácŭ) sm vãsiljats (vã-si-ljĭátsĭ) – (unã cu vasilco)

§ busuljoc (bu-su-ljĭócŭ) sm busuljots (bu-su-ljĭótsĭ) – (unã cu vasilco)
ex: unã tufã di busuljoc; busuljoc, lai busuljoc, iu li-ai featili s-mi gioc?

§ bosiljac (bo-si-ljĭácŭ) sm bosiljats (bo-si-ljĭátsĭ) – (unã cu vasilco)
ex: cu fundili di bosiljac (vasilco)

§ busiljac (bu-si-ljĭácŭ) sm busiljats (bu-si-ljĭátsĭ) – (unã cu vasilco)

§ busuljac (bu-su-ljĭácŭ) sm busuljats (bu-su-ljĭátsĭ) – (unã cu vasilco)
ex: frãndzã di busuljac; anjurizmã di busuljac

§ busuleac (bu-su-leácŭ) sm busuljats (bu-su-leátsĭ) – (unã cu vasilco)

§ busileac (bu-si-leácŭ) sm busileats (bu-si-leátsĭ) – (unã cu vasilco)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zmearã

zmearã (zmeá-rã) sf zmeari/zmeare (zmeá-ri) shi zmeri (zmérĭ) – earbã di primuvearã cari creashti tu tufishuri, mardzina di pãduri sh-di-ayinj, tu grãdinj, etc. tsi anjurzeashti mushat, easti bunã tu mãcari (tu piti), cu lilici albi tsi au un cicior piros, sh-cu fructul subtsãri, lungu sh-piros
{ro: hasmaţuchi}
{fr: plante printanière dont on fait des galettes}
{en: spring plant with a nice smell, good for eating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã