DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chindin

chindin (chín-dhinŭ) sn chindini/chindine (chín-dhi-ni) – catastasi cari poati s-lj-aducã arãu a unui om (s-lj-aducã gaileadz, s-lu nvirineadzã, s-lu facã s-patã tsiva, s-lj-aducã nã mari taxirati, s-lji fuvirseascã sãnãtatea sh-bana, etc.); piriclju, piricul;
(expr: hiu pi chindin = va pat tsiva tsi nu mi-arãseashti, tsi va nj-aducã arãu, mi pashti un piriclju)
{ro: pericol, primejdie}
{fr: pericle, danger}
{en: danger}
ex: un di-a lor easti pi chindin
(expr: l-pashti un piriclju); aestu treatsi prit mari chindin; lj-aflã a ficiorlui nã zãnati bunã fãrã chindin; feata-i tu mari chindin
(expr: u pashti un piriclju), dzãsi surdul

§ chindinipsescu (chin-di-nip-sés-cu) vb IV chindinipsii (chin-di-nip-síĭ), chindinipseam (chin-di-nip-seámŭ), chin-dinipsitã (chin-di-nip-sí-tã), chindinipsiri/chindinipsire (chin-di-nip-sí-ri) – am putearea shi voi s-lji facã bana lai; pãrãstisescu un chindin trã cariva; unã catastasi poati s-lj-aducã znjii a unui
{ro: periclita, primejdui, tortura}
{fr: péricliter, torturer}
{en: jeopar-dize, be in danger, torture}

§ chindinipsit (chin-di-nip-sítŭ) adg chindinipsitã (chin-di-nip-sí-tã), chindinipsits (chin-di-nip-sítsĭ), chindinipsiti/chindinipsite (chin-di-nip-sí-ti) – tsi easti pi chindin s-patã tsiva
{ro: periclitat, primejduit, torturat}
{fr: périclité, torturé}
{en: jeopardized; tortured}

§ chindinipsiri/chindinip-sire (chin-di-nip-sí-ri) sf chindinipsiri (chin-di-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un om (unã catastasi) pãrãstiseashti un chindin trã cariva
{ro: acţiunea de a periclita, de a tortura}
{fr: action de péricliter, de torturer}
{en: action of jeopardizing, of torturing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

piriclju

piriclju (pi-rí-cljĭu) sn piriclji/piriclje (pi-rí-clje) – catastasi cari poati s-lj-aducã arãu a unui om (s-lj-aducã gaileadz, s-lu facã s-patã tsiva nibun, s-lj-aducã nã mari cheardiri, s-lji fuvirseascã sãnãtatea sh-bana, s-lu nvirineadzã, etc.); piricul, chindin;
(expr: mi pashti un piriclju = hiu pi chindin; va pat tsiva tsi nu mi-arãseashti, tsi va nj-aducã arãu)
{ro: pericol}
{fr: pericle, danger}
{en: danger}
ex: di piriclju nu-i scãpari; cã-i piriclju multu mari; piricljul va ti pascã

§ piricul (pi-rí-culŭ) sn piriculi/piricule (pi-rí-cu-li) – (unã cu piriclju)
ex: s-mi-aflu prit cãljuri shi piriculi (chindini); multi piriculi vidzui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pripun

pripun (pri-púnŭ) (mi) vb III shi II pripush (pri-púshĭŭ), pripuneam (pri-pu-neámŭ), pripusã (pri-pú-sã), pripuniri/pri-punire (pri-pú-ni-ri) shi pripuneari/pripuneare (pri-pu-neá-ri) – nj-spun pãrearea tsi u am (nj-dau cu mintea, urnipsescu lumea, etc.) trã cum si s-facã un lucru tra s-hibã ghini; nj-bag tu minti (apufãsescu) s-fac un lucru; hiu di pãreari (lugursescu, mindu-escu, pistipsescu, nj-u am, fãndãxescu, nj-da mintea, nj-cad pri shubei, am unã noimã, etc.) cã un lucru easti dealihea (easti bun, cã poati si s-facã, etc.)
{ro: propune; închipui, presupune, bănui}
{fr: proposer; supposer, soupçonner}
{en: propose; suppose, suspect}
ex: nã pripusim (minduim cã easti ghini, nã bãgãm tu minti) s-acãtsãm sclav un conjar; nã pripusim (lom apofasea, minduim cã easti ghini, nã bãgãm tu minti) s-intrãm njadzã-dzuã n hoarã; fãrã s-pripunã (s-mindueascã, s-cadã pi shubei cã easti) vãr piricul; multi-nj pripush (multi-nj bãgai tu minti) s-adar ma nu li-adrai

§ pripus1 (pri-púsŭ) adg pripusã (pri-pú-sã), pripush (pri-púshĭ), pripusi/pripuse (pri-pú-si) – (pãrearea, ideea) tsi u-ari shi sh-u da cariva, trã cum si s-facã un lucru tra s-easã ghini; (pãrearea, ideea) tsi u mindueashti cariva (tsi lugurseashti, pistipseashti, fãndãxeashti, etc.) cã un lucru easti dealihea (easti bun, cã poati si s-facã, etc.)
{ro: propus; închipuit, presupus, bănuit}
{fr: proposé; supposé, soupçonné}
{en: proposed; supposed, suspected}

§ pripuniri/pripunire (pri-pú-ni-ri) sf pripuniri (pri-pú-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pripuni tsiva
{ro: acţiunea de a propune; de a(-şi) închipui, de a presupune, de a bănui; propunere; închipuire, presupunere, bănuire}
{fr: action de proposer; de supposer, de soupçonner}
{en: action of proposing; of supposing, of suspecting}

§ pripunea-ri/pripuneare (pri-pu-neá-ri) sf pripuneri (pri-pu-nérĭ) – (unã cu pripuniri)

§ pripus2 (pri-púsŭ) sn pripusuri (pri-pú-surĭ) – sãmtsãrea tsi u-avem tu suflit shi ideea tsi nã treatsi prit minti cã atsea tsi videm (fãtsem i nã si spuni) nu easti dealihea (shi noi pistipsim cã lucrili suntu altã soi di cum li videm, li fãtsem i nã si spuni); shube, shubei, shubie, ergu, ipupsii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn