|
pirghu
pirghu (pír-ghu) sn pirghuri (pír-ghurĭ) – unã cu pirgu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pirgupirghurii/pirghurie
pirghurii/pirghurie (pir-ghu-rí-i) sf pirghurii (pir-ghu-ríi) – unã cu pirgurii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pirguriiipirghu
ipirghu (í-pir-ghu) sn ipiryi/ipirye (í-pir-yi) – unã cu ipirgu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ipirgupergurã
pergurã (pér-gu-rã) sf perguri/pergure (pér-gu-ri) – cubei adratã di yitã di-ayinji; pirgurii, pirghurii, pirvulii
{ro: boltă de viţă de vie}
{fr: vigne, tonnelle, berceau de vigne}
{en: arch of vines}
ex: pergura tu cali; pergura fatsi-aumbrã tu ubor
§ pirgurii/pirgurie (pir-gu-rí-i) sf pirgurii (pir-gu-ríi) – (unã cu pergurã)
ex: pirguriili lji sicarã
§ pirvulii/pirvulie (pir-vu-lí-i) sf – (unã cu pergurã)
ex: mushatã dudii di sum pirvulii