§ zãmos (zã-mósŭ) adg zãmoasã (zã-mŭá-sã), zãmosh (zã-móshĭ), zãmoasi/zãmoase (zã-mŭá-si) – (unã ca dzãmos)
ex: ghela ishi ca zãmoasã (cu dzamã multã)

§ ndzãmedz (ndzã-médzŭ) vb I ndzã-mai (ndzã-máĭ), ndzãmam (ndzã-mámŭ), ndzãmatã (ndzã-má-tã), ndzãmari/ndzãmare (ndzã-má-ri) – (cãndu-i zborlu ti dzamã, apã, sãndzi, etc.) es (ansar) cu puteari di iuva (prit unã crãpiturã, guvã, etc.); scot pronj dit unã aranã tsi coatsi; andzãmedz, azvom, zvom, vom, azvurãscu, scot pronj; (fig: mi-andzãmedz = mi-aspun (es, mi duc) dininti; mi-alãncescu, alincescu, fãnirusescu, furnisescu, pãrãstisescu, pãrãstãsescu, dau, dau cap, scot cap, fitrusescu dit loc, etc.)
{ro: ţâşni, supura; apărea}
{fr: jaillir (du jus), dégoutter, suppurer; apparaître, surgir}
{en: gush forth (juice, water, etc.); suppurate (wounds); appear, come into view}
ex: nãscãnti chicuti di sãndzi ndzãmarã (inshirã, s-alãncirã); ndzãmeadzã (azvurashti) apã dit aestã cheatrã

§ ndzãmat (ndzã-mátŭ) adg ndzãmatã (ndzã-má-tã), ndzãmats (ndzã-mátsĭ) ndzãmati/ndzãmate (ndzã-má-ti) – (trã dzamã, apã, sãndzi, etc.) tsi ari ansãritã cu puteari di iuva; tsi ari scoasã pronj; andzãmat, azvumut, zvumut, vumut, azvurãt
{ro: ţâşnit, supurat; apărut}
{fr: jailli (du jus), dégoutté, suppuré; apparu, surgi}
{en: gushed forth (juice, water, etc.); suppurated (wounds); appeared, who came into view}
ex: bratslu easti ndzãmat (ari scoasã pronj)

§ ndzãmari/ndzãmare (ndzã-má-ri) sf ndzãmãri (ndzã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva andzãmeadzã; andzãmari, azvumeari, zvumeari, vumeari, azvurãri; alãnciri, alinciri, fãnirusiri, furnisiri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a ţâşni, de a supura; de a apărea, ţâşnire, supurare}
{fr: action de jaillir (du jus), de dégoutter, de suppurer; d’apparaître, de surgir}
{en: action of gushing (forth); of suppurating; of appearing, of coming into view}

§ andzãmedz (an-dzã-médzŭ) vb I andzãmai (an-dzã-máĭ), andzãmam (an-dzã-mámŭ), andzãmatã (an-dzã-má-tã), andzãmari/andzãmare (an-dzã-má-ri) – (unã cu ndzãmedz)
ex: pronjlu andzãmeadzã (easi, ansari; tu scriarea-a noastrã: pronjlu ndzãmeadzã); cãti un tricãtor tsi andzãma (fig: s-alãncea; tu scriarea-a noastrã: tsi ndzãma) tu locurli atseali; cãti vãrnã cãrvani andzãma (fig: dãdea cap; tu scriarea-a noastrã: vãrnã cãrvani ndzãma) la Crutsi; di cum andzãmã (fig: s-amintã) sivdãlu

§ andzãmat (an-dzã-mátŭ) adg andzãmatã (an-dzã-má-tã), andzãmats (an-dzã-mátsĭ) andzãma-ti/andzãmate (an-dzã-má-ti) – (unã cu ndzãmat)

§ andzãma-ri/andzãmare (an-dzã-má-ri) sf andzãmãri (an-dzã-mắrĭ) – (unã cu ndzãmari)

§ ngãlbinescu (ngãl-bi-nés-cu) vb IV ngãlbinii (ngãl-bi-níĭ), ngãlbineam (ngãl-bi-neámŭ), ngãlbinitã (ngãl-bi-ní-tã), ngãlbiniri/ngãlbinire (ngãl-bi-ní-ri) – dau cu bueauã galbinã; s-dutsi bueaua tsi u-ari un lucru (shi s-fatsi niheamã ca galbinã) di itia cã sta multu tu soari (u lja soarili, u-acatsã soarili, s-fatsi galbinã i algheashti); (fig: ngãlbinescu = mi fac galbin (salbit) tu fatsã); gãlbinescu
{ro: îngălbeni, deveni palid la faţă}
{fr: jaunir, rendre jaune; changer de couleur, pâlir}
{en: become yellow, grow pale, change color, fade color}
ex: muma, tutã ngãlbini (s-featsi galbinã la fatsã); ma ghini s-arushascã dicãt sã ngãlbineascã fatsa; frãndzãli ngãlbinirã (s-featsirã galbini, s-uscarã); si ngãlbini, s-featsi turtã di tsearã; li umplu zmeanili di fricã shi ngãlbini ca tseara; mãrata di muljari, cu cãt spunea shi grea, cu-ahãntu ngãlbinea

§ ngãlbinit (ngãl-bi-nítŭ) adg ngãlbinitã (ngãl-bi-ní-tã), ngãlbinits (ngãl-bi-nítsĭ), ngãlbiniti/ngãlbinite (ngãl-bi-ní-ti) – tsi sh-ari alãxitã hroma tu galbin; (fig: tsi s-ari faptu galbin, salbit tu fatsã); gãlbinit
{ro: îngălbenit, palid}
{fr: jauni, rendu jaune; pâli}
{en: who became yellow or pale, faded (color)}

§ ngãlbini-ri/ngãlbinire (ngãl-bi-ní-ri) sf ngãlbiniri (ngãl-bi-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-fatsi galbin i salbit; gãlbiniri
{ro: acţiunea de a îngălbeni, de a deveni palid la faţă; îngălbenire}
{fr: action de jaunir; de pâlir}
{en: action of becoming yellow, of growing pale, of fading (color)}

§ gãlbinescu (gãl-bi-nés-cu) vb IV gãlbinii (gãl-bi-níĭ), gãlbineam (gãl-bi-neámŭ), gãlbinitã (gãl-bi-ní-tã), gãlbiniri/gãlbinire (gãl-bi-ní-ri) – (unã cu ngãlbinescu)
ex: gãlbinirã frãndzãli

§ gãlbinit (gãl-bi-nítŭ) adg gãlbinitã (gãl-bi-ní-tã), gãlbinits (gãl-bi-nítsĭ), gãlbiniti/gãlbinite (gãl-bi-ní-ti) – (unã cu ngãlbinit)

§ gãlbiniri/gãlbinire (gãl-bi-ní-ri) sf gãlbiniri (gãl-bi-nírĭ) – (unã cu ngãlbiniri)

§ gãlbiniturã (gãl-bi-ni-tú-rã) sf gãlbinituri (gãl-bi-ni-túrĭ) – luguria galbinã tsi sã scoati dit stumahi cãndu voami omlu
{ro: vomitură galbenă}
{fr: vomissement}
{en: vomiting}

§ gãlbinush1 (gãl-bi-núshĭŭ) adg gãlbinushi/gãlbinushe (gãl-bi-nú-shi), gãlbinush (gãl-bi-núshĭ), gãlbinushi/gãlbinushe (gãl-bi-nú-shi) – (unã cu gãlbinjor)
ex: earã ascãlnati gãlbinushi (cumãts galbini) di ghunã moali; gãljinã gãlbinushi (tsi da ca pi galbinã)

§ gãlbinush2 (gãl-bi-núshĭŭ) sn gãlbinushi/gãlbinushe (gãl-bi-nú-shi) – partea galbinã tsi s-aflã tu mesea-a unui ou; gãlbineatsã; gãlbush, croc (di ou)
{ro: gălbenuş de ou}
{fr: jaune d’oeuf}
{en: yolk of eggs}
ex: lipsea s-bats shi ndauã gãlbinushi di oauã

§ gãlbush (gãl-búshĭŭ) sn gãlbushi/gãl-bushe (gãl-bú-shi) – (unã cu gãlbinush2)
ex: di la ou, gãlbushlu-nj platsi

§ gãlbineatsã1 (gãl-bi-neá-tsã) sf gãlbinets (gãl-bi-nétsĭ) – hroma galbinã (tsi u-ari un lucru, fatsa, etc.); (fig: gãlbineatsã = hroma tsi u-ari tu fatsã un tsi easti salbit)
{ro: gălbeneală; paliditate}
{fr: couleur jaune; pâleur}
{en: yellow; paleness, pallor}

§ gãlbineatsã2 (gãl-bi-neá-tsã) sf gãlbinets (gãl-bi-nétsĭ) – (unã cu gãlbinush2)

§ gãlbonj (gãl-bónjĭŭ) sm gãlbonj (gãl-bónjĭ) – unã soi di earbã tsi s-tradzi azvarna pristi loc (dit fumealja-a curcubetiljei shi a hiumuniclui) cari fatsi lilici njits galbini sh-yimishi mãri tsi s-mãcã (cu chealea galbinã-veardi sh-tu mesi cu multi simintsã njits tsi pot sh-eali si s-mãcã); peapini, piponj, puponj, chirchira
{ro: pepene galben}
{fr: melon jaune}
{en: melon}
ex: mãcai gãlbonj

§ gãlbinari1/gãlbinare (gãl-bi-ná-ri) sf gãlbinãri (gãl-bi-nắrĭ) – lãngoari di hicat tsi s-aspuni cu ngãlbinirea-a chealiljei shi a ocljilor
{ro: gălbinare}
{fr: ictère}
{en: icterus, jaundice}
ex: gãlbinarea ti slãgheashti; dzãcu multu chiro di gãlbinari

§ gãlbinari2/gãlbinare (gãl-bi-ná-ri) sf gãlbinãri (gãl-bi-nắrĭ) – unã soi di earbã (cu lilici tsi da pi-unã hromã ca morcã) dit cari si scoati unã bueauã galbinã
{ro: gălbinare}
{fr: sarrette}
{en: a plant with purple flowers from which we obtain an yellow paint}
ex: floari sh-gãlbinari