DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

mesi/mese

mesi/mese (mé-si) sf fãrã pl – loclu (njedzlu) di nuntru a unui lucru; loclu tsi s-aflã tu idyea dipãrtari dit unã mardzini tu-alantã a lucrului (di la mardzinea dinsus pãnã la-atsea dinghios); partea-a truplui di om tsi s-aflã la nãltsimea-a buriclui (namisa di pãnticã shi stumahi); measi, chentru; nolgic, nolgiuc, njilgioc, njolgiuc, njoldzuc, njedz
(expr:
1: tsi curã tu mesi = tsi s-fatsi, cum sta lucrili;
2: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
3: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
4: tu mesea di (adv) = nolgicã, nolgiuca, nolgiua, njilgioca, namisa, anamisa, nidzã, njidzã, nizã;
5: (atsel) dit mesi (adg) = (atsel) tsi s-aflã namisa di alti lucri; atsel tsi nu easti ni bun, ni arãu; nolgic, nulgican, nolgican, nolgiucan, njilgioc, njolgican, njilgiucan, njijlucan)
{ro: mijloc, centru, talie (mijlocul corpului)}
{fr: milieu, centre; taille (milieu du corps)}
{en: middle, center; waist}
ex: pãlatea a lui dit mesea (nolgica) di-amari; earam tu mesi (nolgica); stãtui tu mesi; lu tãlje pit mesi; di mesi tsimsi-apala; pisti mesi nj-angricã; nu sh-u frãndzi mesea
(expr: (i) nu sh-lu leagãnã truplu, gofurli; icã, (ii) easti multu linãvos); si strãndzi ta si sh-facã mesea (partea di ningã buric a truplui) njicã; u-acãtsã di mesi feata; atsel di mesi
(expr: nolgicanlu); el pri mesea sh-easti nsurat
(expr: el easti nsurat cu nolgicana); ãlj dzãsi a featãljei tsi curã tu mesi
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili); cari va s-facã multi dinãoarã, armãni tu mesi; cari ncalicã mula-a altui, s-dipuni tu mesea di cali

§ measi/mease (meá-si) sf fãrã pl – (unã cu mesi)
ex: hiljlu di measi (nolgicanlu)

§ mitsiu (mi-tsíŭ) sm fãrã pl – giumitatea dit-un lucru dispãrtsãt (tãljat) tu mesi; giumetã
{ro: o jumătate de}
{fr: une moitié de}
{en: a half of}
ex: nã fripsi sugiuc shi nã scoasi un mitsiu (unã giumitati di) di yin

§ njedz (njĭédzŭ) sn njedzuri (njĭé-dzuri) – partea di nai ma nuntru a unui lucru; partea ma moali (dit mesi) di nuntru a cãrvealiljei di pãni; partea di nuntru (dit mesi) a yimishilor;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

namisa

namisa (ná-mi-sa) adv – (multi ori cu pripuzitsia “di” dupã nami-sa); tsi s-aflã ntrã dauã i ma multi lucri; tsi s-aflã tu mesea-a unui lucru; tu mesea, anamisa, nolgica, njizã, njidzã, pintru, ntrã;
(expr: tsi curã anamisa? = tsi s-fatsi? cum suntu lucrili?)
{ro: la mijloc, între}
{fr: au milieu, parmi, entre}
{en: in the middle of, between}
ex: namisa (ntrã, nolgica) di doi lai muntsã; namisa (ntrã) dishlji; namisa (tu mesea) di Marea Lai s-nicã catriclu

§ anamisa (a-ná-mi-sa) adv – (unã cu namisa)
ex: anamisa (tu mesea) di pãduri s-aflã un cupaci mari; ashtirnui measa anamisa (tu mesea) di ubor; shadi-anamisa di doi; arucat anamisa di (tu mesea di) urfanja-a casãljei; anamisa di (nolgica di, ntrã) noi easti cãvgã; iu sã ncaci doi frats, anamisa s-nu ti badz; preftul sh-u-avea, cã tut urbari-i anamisa; l-intrã shubei cã nãshti cura anamisa
(expr: cã caishti tsi s-fãtsea aclo)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nolgic1

nolgic1 (nól-gicŭ) sn nolgicuri (nól-gi-curĭ) – loclu di nuntru a unui lucru; loclu tsi s-aflã tu idyea dipãrtari dit unã mardzini a lucrului tu-alantã (di la mardzinea dinsus pãnã la-atsea dinghios); partea-a truplui di om tsi s-aflã la nãltsimea-a buriclui (namisa di pãnticã shi stumahi); nolgiuc, njilgioc, njolgiuc, njoldzuc, mesi, measi, njedz
{ro: mijloc, talie (mijlocul corpului)}
{fr: milieu; taille (milieu du corps)}
{en: middle; waist}
ex: di tru nolgiclu (mesea) a baltãljei; cu nolgiclu (mesea-a truplui) ca stres

§ nolgiuc (nól-gĭucŭ) sn nolgiucuri (nól-gĭu-curĭ) – (unã cu nolgic1)
ex: u acãtsã di nolgiuc (mesi); l-doari nolgiclu (mesea), lj-cãdzurã mushcljilj

§ njilgioc (njíl-gĭocŭ) sn njilgiocuri (njíl-gĭo-curĭ) – (unã cu nolgic1)
ex: mi doari tu njilgioc (mesea); tu njilgioclu (mesea) di-alaea-atsea marea

§ njolgiuc (njĭól-gĭucŭ) sn njolgiucuri (njĭól-gĭu-curĭ) – (unã cu nolgic1)

§ njoldzuc (njĭól-dzucŭ) sn njoldzucuri (njĭól-dzu-curĭ) – (unã cu nolgic1)

§ nulgican (nul-gi-cánŭ) sm, sf, adg nulgicanã (nul-gi-cá-nã), nulgicanj (nul-gi-cánjĭ), nulgicani/nulgicane (nul-gi-cá-ni) – atsel dit mesi; atsel tsi s-aflã namisa di alti lucri; atsel tsi s-aflã tu mesi (namisa di-atselj ma mãri, ma bunj, etc. di-unã parti, sh-di-atselj ma njits, ma-arãi, etc. di-alantã);
2: tsi nu easti ni bun, ni arãu, ma dit mesi; tsi nu para easti caishti tsi bun; nolgic, nolgican, nolgiucan, njolgican, njilgiucan, njijlucan, mijacou, mishacã
{ro: mijlociu, mediocru}
{fr: qui est au milieu, médiocre}
{en: the one in the middle; mediocre}
ex: easti nor-mea nulgicanã; nulgicanlu (atsel dit mesi) di treilji frats bãgã tutiputã

§ nolgic2 (nól-gicŭ) sm, sf, adg nolgicã (nól-gi-cã), nolgits (nól-gitsĭ), nolgitsi/nolgitse (nól-gi-tsi) – (unã cu nulgican)

§ nolgican (nol-gi-cánŭ) sm, sf, adg nolgicanã (nol-gi-cá-nã), nolgicanj (nol-gi-cánjĭ), nolgicani/nolgicane (nol-gi-cá-ni) – (unã cu nulgican)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pri1/pre

pri1/pre (pri) prip –
1: pripuzitsii cu cari s-fatsi multi ori acuzativlu (la dicljinari; pripuzitsii tsi multi ori s-cheari, shi acuzativlu s-fatsi fãrã pripuzitsia pri); pripuzitsii cari yini multi ori dupã impirativ (la congiugari);
2: zbor tsi-aspuni multi ori cã tsiva s-aflã pisuprã, pristi altu tsiva; pi, pir; pristi, pisti, prisuprã, pisuprã; la, tu, sum, cãndu eara (fãtsea); ti cati; cu, dupã, contra, ca, etc.;
(expr:
1: pri (caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.) = giur pri (tsi nj-easti ma scumpu: caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.);
2: pri vimtu = ncot, geaba, pi tsiva, etc.)
{ro: pe, la, după, ca, lângă, etc.}
{fr: sur, par-dessus; à, sous, pour, en, avec, contre, etc.}
{en: over, at, to, under, while, for, with, against, etc.}
ex: bagã pita pri measã (pisupra-a measãljei); lja pri un, dã pri-alantu (impirativili-a verbilor ljau shi dau); s-priimnã pri budza di-amari (sã s-priimnã budza di-amari); shi-lj tsãnu pri (la, s-mãcã cu elj la) measã; ma multu tsãnea pri (la) piscãrilji; li-arcãm pri hoarã; pri afurishalui (tu scriarea-a noastrã: preafurishalui); va lã yinã pri (pristi) cap; pri caplu-a tãu!
(expr: giur pri caplu-a tãu!); ma, pri mushãteatsã-lj, ma, pri gioni-aleptu tsi sh-easti; ma, pri dzãni tsi sh-eara
(expr: tsi mushati dzãni sh-eara!); ti deapiri pri un plãngu (tu-un plãngu tsi nu-astãmãtseashti); s-dishtiptã dinãoarã pri yislu tsi vidzu (tu oara tsi vidzu yislu); armãnlu, sh-oarfãn s-hibã, tut pri celnic va sh-u-aducã (tut ca un celnic va si-aspunã); harlu pri curunã (tu oara-a ncurunariljei); a cãrvãnarlui cari-alagã pri n (tu) cãrvani; omlu si s-aflã totna pri (tu) cripãri; apoea, di pri (di cum eara tu) bunili, zghili cu boatsi; pri ningã (ningã; tu scriarea-a noastrã: priningã) capra shutã; sharpili aestu mash mini mi cunoashti (aoa zborlu “pri” dinintea-a zborlui “mini” s-chiru); furlji (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi cãlcarã; tini (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi ai mutritã; io (aoa zborlu “pri” chiru) tini ti cunoscu; atsel va ti lja (aoa zborlu “pri” chiru) tini; va s-nji greascã itipasã pri mini (acuzativlu); s-lji talji Dumnidzã pri elj (acuzativlu) aclo; l-dipuni vulturlu pri gioni-aleptu; pri (acuzativlu) mini s-mi furats? pri (acuzativlu) mini?

§ pir1 (pirŭ) prip – (unã cu pri1)
ex: treatsi pir (pri) la casa a muljariljei; s-yini pir (pri) aoatsi; tricu pir la poartã-ts

§ pi (pi) prip – (unã cu pri1)
ex: alinã-ti pi casã (pi citia, pisupra-a casãljei); s-alinã pi cireshlu dit uborlu-a nostru; s-arucã pi cal; stau pi scamnu; s-shadã cu nãs pi (la) measã; vinj pi measã (la measã; tu oara tsi mãca; tu oara tsi loa measa); avea shidzutã pi tsinã (la tsinã; shidzu di tsinã, di mãcã ti seara); pi (tu) cari tehni altã si-l da; eara-analtu pi (tu) dzãlili cãndu; hiu pi amintari (amintu); cãntãndalui di jali shi pi (sum) soari, shi pi (sum) lunã; nj-u-aflai iu shidea pi (sum) lunã; iu ti dutseai noaptea pi lunã?; di-nj fudzi gionili pi (cãndu eara) lunã; s-bat pi (sum) lunã shi pi (sum) steali; njadzãnoptsã pi (sum) steali; s-lã dãm njilj di napulionj pi (ti cati) insu; fudzi pi ascumtalui (tu scriarea-a noastrã: peascumtalui); nãsã zburashti pi vimtu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tru

tru (trú) prip – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã nuntru tu-un lucru; zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã n fatsã di tsiva; ãn (n), tu, ntru, la, etc.
{ro: întru, în}
{fr: dans, en, parmi, sur}
{en: in, to}
ex: intrã tru (tu, ãn, n) casã; tru (tu) tsi jali hits cãdzuts!; tru (tu) aesti locuri; nsus tru (tu, la) muntili di Zmolcu; lãndidzã pãnã tru (tu, la) moarti; tru (cati) an lj-apitruseashti fumealja; tru oarã [tu scriarea dit aestu dictsiunar: truoarã, tuoarã] (unãshunã) agiumsi; Dona, un tru (tu) shapti feati; intrãm tru-unã odã mari cu patru pingeri; s-hipsi tru (n) gurã

§ tu1 (tú) prip – (unã cu tru)
ex: dusi tu xeani; tu (tru, namisa di) sots fãrã uidii; ded tu trei mesh; tu fugã (cãndu vdzish), u-alãsash greauã; pãn tu ac ãlj deadirã; featã tsi sh-u-adutsi tu (ca) armãnã; va s-arãspãndeascã tu tut loclu; intrai tu (ãn) casa-a mea; u vidzum tu casa-a ljei

§ ntru (ntrú) prip – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã nuntru tu-un lucru; zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã n fatsã di tsiva; ningã, ãntru, ãn (n), tru, tu, trã, tri, ti, etc.;
(expr: ntru-oclju = n fatsã, tu videarea-a lumiljei)
{ro: întru, în, în faţă}
{fr: dans, en, devant}
{en: in, in front of}
ex: ntru (tu) mãnjli-a tali; arana tsi am ntru (tu) inimã; cãnd fac trã gionj ntru-oclju
(expr: tu videarea-a tutlor)

§ ãntru (ắn-tru) prip – (unã cu ntru)
ex: ãntr-oclji s-nu ti ved
(expr: dinintea-a ocljilor)

§ ntrã (ntrắ) prip – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã namisa di dauã i ma multi lucri; zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã ningã (n fatsã di) tsiva i cariva; zbor tsi-aspuni cã cariva s-dutsi trã tsiva, tra s-facã tsiva, tra s-lja tsiva, etc.; ãntrã, pintru, namisa, nintrã, ningã, trã, tri, ti, dininti, ninti, n fatsã, etc.
{ro: printre, lângă, în faţă, pentru, după, etc.}
{fr: parmi, dans, en, devant, à côté de, pour, pour apporter quelques chose, etc.}
{en: in, in front of, beside, for, after, to get something, etc.}
ex: l-vidzu ntrã nãs (n-fatsa-a lui); lu scoasirã ntrã amirãlu (dinintea-a, n fatsa-a amirãlui); acljamã pulj s-njargã tra s-moarã aclo, ntrã el (ningã el, n fatsa-a lui); tuts puljlji ngljitsarã di fricã ntrã fuviroslu (dinintea-a fuviroslui) vultur; nchisi ntrã (trã) leamni; sã zburãm mash ntrã (namisa di) noi doilji; tuti eara aspusi ntr-ocljilj (dinintea-a ocljilor) a noshtri; sta ntrã (n fatsã, ningã) nãs di trag tsigarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn