DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agudescu

agudescu (a-gu-dés-cu) (mi) vb IV shi II agudii (a-gu-díĭ), agu-deam (a-gu-deámŭ), aguditã (a-gu-dí-tã), agudiri/agudire (a-gu-dí-ri) shi agudeari/agudeare (a-gu-deá-ri) – dau cu puteari (mãna, lemnul, cioclu, etc.) di tsiva; ãlj dau unã; luvescu, lãvuescu, mprã-njescu, cruescu, pãlescu, ciucutescu, pliguescu;
(expr: u-agudescu = (i) amintu; (ii) u tihisescu ghini; tihisescu s-mi aflu (s-hiu) iuva; (iii) fur, ljau; (iv) bat (flueara, avyiulia, etc.); (v) u uidisescu; (vi) vatãm; etc.;
2: lj-agudeashti mãna = lu-ariseashti (ari adetea) s-furã; ari mãna lungã)
{ro: lovi, atinge; răni}
{fr: frapper, atteindre, toucher; blesser}
{en: hit; strike; wound}
ex: cari s-lu-agudea (s-lji plãscãnea) ninga unã; lu-agudish sãnãtos cu cãrliglu; lu-agudirã pi frãmti; prindi s-agudim tu semnu; lu-agudi (l-cãrti) cu zboarãli; lu-agudeashti iu-l doari; eu ti-agudii (pliguii, lãvuii)?; mi-agudii aclo (tihisii s-hiu aclo); si s-agudiri (si s-tihisiri) s-lu aflu va s-lu cljem; tra s-agudim
(expr: amintãm) amirãrilja din tser; nu putea s-agu-deascã
(expr: s-amintã) vãrã pindarã; un picurar agudi
(expr: furã) tu munti nã oai; di iu lu-agudish
(expr: lu-aflash, l-loash, lu-acumpãrash, l-furash, etc.) ahtari cal?; sh-u au tu minti s-nã lj-agudeascã
(expr: s-nã-lj furã) lucanitslji?; multu lj-agudea mãna
(expr: avea mãna lungã, fura multu); cum s-agudi
(expr: s-tihisi) si s-aflã aclo; mi-agudii
(expr: tihisii s-mi aflu) aclo; s-li agudeascã
(expr: uidiseascã, tihiseascã ghini) tu sari; shtii s-agudeshti
(expr: s-bats) cu flueara?; agudii
(expr: pliguii, vãtãmai) un tserbu

§ agudit (a-gu-dítŭ) adg aguditã (a-gu-dí-tã), agudits (a-gu-dítsĭ), aguditi/agudite (a-gu-dí-ti) – ashi cum easti atsel tsi fu agudit; luvit, mprãnjit, cruit, pãlit, ciucutit, lãvuit, pliguit
{ro: lovit, atins, rănit}
{fr: atteint, touché, frappé, blessé}
{en: hit, stricken, wounded}
ex: lãvuit shi agudit; agudit ca di sfulgu; mearili aesti suntu aguditi (luviti; icã expr: furati); easti agudit (luvit, pãlit) tu ilji; easti agudit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãnã

mãnã (mắ-nã) sf mãnj (mắnjĭ) – unã di dauãli mãdulari (urgani) a omlui cu cari acatsã lucri (unã di-unã parti sh-alantã di-alantã parti a truplui, tsi nchisescu di la umir sh-bitisescu cu deadzitli); partea di nghios a aishtui mãdular (cu palma shi dzeadzitli);
(expr:
1: mãnã di dãmãljug = partea (mãnearea) dãmãljuglui tsi s-acatsã cu mãna;
2: nj-gioacã mãna, nj-acatsã mãna; nj-da di mãnã; nj-yini di mãnã = (i) ãnj lja ocljul, escu acshu (izoti, chischin, epitidhiu, icano, etc.) s-fac lucrili lishor sh-ghini; (ii) mi-arãseashti, nji sã ndreadzi lucrul;
3: nj-da mãna, lj-dau di mãnã = pot, cutedz;
4: l-duc (l-ljau) di mãnã = mi duc cu el tra s-lj-aspun calea, lj-spun di hir-hir cum s-facã, lj-escu cãlãuz;
5: unã mãnã di om = om shcurtu tu boi;
6: unã mãnã di oaminj = parei njicã di oaminj;
7: lj-dau (nã) mãnã di agiutor = lu-agiut niheamã;
8: l-fac un lucru cu mãna-a mea = l-fac lucrul mini singur, fãrã-agiutor di la altsã;
9: lj-bag mãnã = lu/u azvingu, lj-u pot;
10: l-bag tu mãnã = lu-acats;
11: bag mãna pri el = (i) dau di el, lu-agudescu, lu-ahulescu, l-cãrtescu; (ii) lu-acats;
12: lj-bag mãna tu ilji = l-fur, lu mprad;
13: lu am tu mãnã = am putearea (shtiu tsiva trã el, lu-am plãtitã, etc.) shi pot s-lji caftu s-facã tsi voi mini;
14: nj-am sh-mini mãna tu-aestu lucru = hiu sh-mini amisticat tu-aestã ipotisi;
15: (dau, ljau) pi sum mãnã = (i) (dau, ljau) pe-ascumta; (ii) (dau, ljau) arusfeti;
16: l-trec pri sum mãnã = lu-azvingu; l-cãtãfronisescu, lj-frãngu nãrli, ãlj ljau njirlu;
17: nu u dau di mãnã = nu dau nitsiunã simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu u dau di mãnear;
18: trag mãnã = mi-alas di-un lucru, astãmãtsescu sh-nu-l mata fac un lucru;
19: stau cu mãnjli n sin, n gepi, sumsoarã = stau sh-nu fac tsiva; nj-u leani sh-nu voi s-lucredz;
20: stau cu mãnjli n cheptu = nu pot s-fac tsiva, nu hiu icano s-dau nitsiun agiutor;
21: nu-acats lucru tu mãnã, nu bag mãna pi lucru = nu lucredz dip;
22: hiu cu (am) mãnjli acãtsati = am multu lucru, fac un altu lucru, nu-am chiro s-fac tsi-nj si caftã;
23: putearea easti tu alti mãnj = altsã va s-urseascã, altsã u au putearea;
24: nj-dau mãna cu cariva; ãlj ljau (di) mãna = nã uidisim multu; icã, lu-acats di mãnã sh-lj-u strãngu, multi ori ca semnu (i) di ghiunuiri (ii) di mbunari, icã (iii) ti-aduchirea, cundrata tsi-u featsim, etc.;
25: nj-lja durearea (lãngoarea) cu mãna = fatsi tsiva sh-dinapandiha nj-treatsi durearea (lãngoarea), mi isihãseashti;
26: bag mãna n foc (trã tsiva i cariva) = intru chifili (trã tsiva) cã easti dealihea i cã va si s-facã, icã tri cariva cã easti bun i tinjisit, cã va-sh tsãnã zborlu tsi deadi, etc.;
27: s-lja di mãnã cu cariva = suntu unã soi, s-uidisescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

parã

parã (pa-rắ) sm paradz (pa-rádzĭ) – cumatã (munedã) di metal i di carti tsi ari unã tinjii cu cari pots s-acumpri lucri; pãrã, prã, munedã, mitilic, pindarã, aslan, arslan, gãrmari, ngãrmari;
(expr:
1: cãts paradz ãnj fatsi chealea = cãt acshu (gioni) hiu, cãti pot s-fac; putearea tsi u-am tra s-fac lucri;
2: aspargu paradz = (i) acumpãr tsiva cu paradz, fac exudi; (ii) dit un parã cu tinjii mari fac ma multsã paradz cu tinjii ma njicã;
3: lj-mãc (lj-fac) paradzlji ghini = acumpãr tsiva cu paradz, lj-aspargu, lj-xunipsescu paradzlji;
4: da parãlu ca s-amintã cãvgãlu; na parãlu sh-dã-nj cãvgãlu = zbor tsi s-dzãtsi cãndu-lj fats bunlu a unui sh-deapoea tsã aflji biljelu;
5: lu-avinã parãlu cu tufechea = l-va multu parãlu, easti multu scljinciu;
6: trã doi paradz ãl feci = lu-aurlai shi-lj dzãsh zboarã greali di-l feci s-aducheascã cã nu-axizeashti tsiva; ãl feci trã dip tsiva;
7: parãlu-i gurguljutos = parãlu-i cãlãtor, tsi treatsi di la om la om;
8: ca yearyirlu fudzi parãlu = parãlu s-aspardzi lishor, fãrã s-aducheshti cãtã iu s-dutsi;
9: paradz fureshti casã nu-adarã = nu fats hãiri cu paradz furats; va s-cilistiseshti tra s-fats aveari;
10: frati, frati, ma cashlu-i cu paradz = zbor tsi s-dzãtsi-a unui oaspi, cãndu s-ashteaptã s-lji dai tsiva geaba;
11: ai paradz tr-arcari, fã-ti chifilj = zbor tsi s-dzãtsi a atsilor tsi s-fac chifilj trã caritsido, fãrã si s-mindueascã ghini cã ari multã lumi a curi nu lipseashti s-lji fats besã;
12: paradz alghi, trã dzãli lãi = zbor tsi s-dzãtsi a oaminjlor spatalj, tsi lj-aspargu paradzlji fãrã s-facã icunumii, sh-cari nu minduescu cã, trãninti, va s-yinã oara cãndu va s-aibã ananghi di elj;
13: omlu fãrã paradz, ca puljlu fãrã arichi = nu pots s-fats tsiva, nitsiunã alishvirishi, ma s-nu ai paradzlji tsi lipsescu)
{ro: para, ban}
{fr: centime, argent}
{en: coin, money}
ex: suflit nu-ari sh-loclu-l cheari (angucitoari: parãlu); parãlu calpic pute nu cheari; tsi ts-u c-ai paradz shi nu-ai minti?; un parã om ãl featsi; nu u-aspuni, cã s-fac paradzlji cãrbunj; cari vrea sã shtibã cãts paradz ãlj fatsi chealea?
(expr: cãti putea s-facã)

§ pãrã (pã-rắ) sm pãradz (pã-rádzĭ) – (unã cu parã)
ex: om cu pãradz multsã

§ prã1 (prắ) sm pradz (prádzĭ) – (unã cu parã)
ex: un prã nu pot s-adun; eara mpiticãtor fãrã prã; dau pradzlji la urfanji; pradz veclji nu trec; trã putsãn chiro-lj featsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pindarã

pindarã (pin-dá-rã) sf pindãri (pin-dắrĭ) – parã (cu njicã tinjii) dit chirolu veclju;
(expr: s-agudescu vãrã pindarã = s-ljau, s-amintu vãrã pindarã)
{ro: para, gologan}
{fr: sou, monnaie de cinq sous}
{en: old Turkish coin of small value}
ex: el eara avut, eu fãrã pindarã; nu lj-armasi nitsi pindarã tru pungã; cum s-priimna piscarlu cu pescul tu mãnã shi nu putea s-agudeascã vãrã pindarã
(expr: s-lu vindã shi s-lja vãrã pindarã) pri nãs; cãndu agudea cãti vãrã pindarã, shtea s-lj-aflã loclu; s-mãcã, s-bea shi s-nu plãteascã pindarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prash1

prash1 (práshĭŭ) sm prash (práshĭ) – zãrzãvati, criscutã di om (di-aradã tu bãhce ma poati si s-aflã sh-agrã, multu ma njicã tu pãduri), tsi sh-u-adutsi cu tseapa veardi (tu videari, gustu sh-anjurizmã, mash cã easti multu ma mari), cu truplu multu gros sh-analtu, faptu di frãndzãli tsi sta anvãrtiti unã pristi-alantã (buni trã bãgari tu gheli, mãcãri, sh-tu piti), cu caplu ma gros sh-cãrnos tsi armãni tu loc, dit cari es arãdãtsinjli ca unã barbã; preash, preas;
(expr:
1: lu-acats tu prash = lu-acats cu minciuna; lu-acats cãndu fatsi un lucru (tsi nu lipseashti fãtseari) sh-nu mata poati s-dzãcã cã nu easti dealihea;
2: vindi prash a grãdinarlui = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi caftã s-urnipsescã pri cariva tsi shtii; cari caftã s-lji vindã un lucru a unui tsi lu-ari, shi nu lj-ari ananghi)
{ro: praz}
{fr: poirot}
{en: leek}
ex: un aush cu barba n loc (angucitoari: prashlu); prashlu s-mãcã pãn tu Martsu: dupã Martsu s-amputi, cã-l beasi Martsul; mãcãm ti prãndzu carni cu prash; cãt ma-area prashlji, ahãt ma groshi-s-fac; l-pitricu mã-sa s-acumpãrã di dzatsi paradz prash; yini un bashac cu mula ncãrcatã cu prash; cari yini sã-l bag tu sac, sã-lj dau unã furtii di prash; lo ficiorlu mula cu prashlji, u discãrcã la mã-sa acasã; s-alumtã cu oastea shi tsã-lj tãlje ca prashlji pãn di un; sã-nj dai vãrã minti, ca s-lu-acats tu prash
(expr: s-lu-acats cãndu fatsi lãeatsa peascumta, cã nu va s-lu-aducheascã vãrnu); cari s-lu-acatsã tu prash
(expr: cã dzãtsi minciunj), cã nu-ari pindarã; vai aveglju astã searã s-lu-acats furlu tu prash
(expr: furlu cãndu furã); s-hãrisi, cã s-acãtsã furlu tu prash
(expr: cãndu fura)

§ preash (preáshĭŭ) sm preash (preáshĭ) – (unã cu prash1)

§ preas (preásŭ) sm preash (preáshĭ) – (unã cu prash1)
ex: acumpãrai nã sutã di capiti di preas

§ prasat (pra-sátŭ) sn prasati/prasate (pra-sá-ti) – mãcari di prash
{ro: mâncare de praz}
{fr: plat aux poirots}
{en: dish made with leeks}
ex: dada featsi ti tsinã, prasat cu limonji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pungã

pungã (pún-gã) sf pundzi/pundze (pún-dzi) – soi di sac njic di mãnã (faptu di cheali, pãndzã, carti, plasticã, etc.) tu cari omlu tsãni (tra s-poartã cu el) lucri njits (ca pãradz, cljei, etc.); chesã; (fig:
1: pundzã (pl) = mãdular di-a bãrbatlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsã; coalji, boashi, toapi, aroambi, hãrhãndealji, gortsã; expr:
2: s-vearsã n pundzi = aushashti, scadi la trup di itia-a ilichiiljei i di-unã lãngoari ca hernia, sãlãghirea, etc.;
3: ãlj suflã draclu tu pungã = easti multu oarfãn;
4: u-ari punga groasã = easti avut, ari multsã paradz tu pungã;
5: tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga = s-nu-aspardzi ma multsã paradz tsi ai (tu pungã);
6: adarã nã pungã noauã = s-tsã fats pungã noauã tra s-ai iu s-badz pãradzlji tsi nu va-lj ljai!;
7: lucreadzã cu pungã xeanã = lucreadzã cu paradz loats borgi;
8: mi fac cu punga di gushi = mi-amintu cu paradz;
9: nj-si fatsi gura pungã = dupã tsi mãc yimishi acri sh-agri dit pãduri, ca agru-meari, agru-gortsã i coarni bunãoarã, aduchescu cum chealea din gurã nji s-adunã, nj-si strãndzi;
10: di-afoarã hilj di amirã, sh-tu pungã nu-ari pãrã = zbor tsi s-dzãts tr-atsel cari, cu tuti cã easti oarfãn sh-nu-ari tsiva, va si s-aspunã tu lumi arhundu cu nvishtearea, purtarea shi s-cãmãrusirea)
{ro: pungă}
{fr: poche, bourse}
{en: purse, bag, pouch}
ex: vinji cu punga mplinã di flurii; nu lj-armasi nitsi pindarã tru pungã; ficiorlji nu s-fac cu punga di gushi
(expr: nu s-amintã cu paradz); vãrnu nu s-fatsi avut, cara nu s-vearsã punga striinã tu a lui; chirdui punga; doi grosh ãlj da dit pungã; bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; gioacã cu punga striinã
(expr: gioacã cu paradz xenj); lj-avea suflatã draclu tu pungã
(expr: s-avea faptã dip oarfãn); s-adari nã pungã noauã
(expr: s-tsã fats pungã noauã tra s-ai iu s-badz pãradzlji tsi pistipseshti cã va tsã-lj da…)

§ punghitsã (pun-ghí-tsã) sf punghitsã (pun-ghí-tsã) – pungã njicã
{ro: pungă mică}
{fr: petite bourse}
{en: small purse}

§ pungar (pun-gárŭ) sn pungari/pungare (pun-gá-ri) – pungã di cheali i fuscã tu cari picurarlji sh-poartã lucri ca, di-aradã, sturnarea, easca shi amnarea; cãrniciu, cãrneciu, cljitor, ncljitor, pungã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn