DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrnici1

cãrnici1 (cãr-nícĭŭ) sn cãrnici/cãrnice (cãr-ní-ci) –
1: pungã (multi ori di cheali i coaji di arburi) tsi u poartã omlu cu el tra s-tsãnã lucri njits di cari ari ananghi;
2: pheat di lemnu cu cãpachi (faptã di lemnu i di coaji di arburi) tsi sã ncljidi multu ghini (tra s-nu alasã si s-vearsã mãcarea tsi u poartã omlu tu pheat); cãrneciu, cljitor, ncljitor, pungã, pungar, cupac, chipinac, pidupinac, clidupinac, racicã
{ro: pungă (de piele); covăţică cu capac}
{fr: bourse (de peau); écuelle de bois ou d’écorce d’arbre à couvercle}
{en: pouch, purse; container with cover made of wood or tree bark}
ex: atsel cu cãrnicilu di bãrnuti

§ cãrneci (cãr-nécĭŭ) sn cãrneci (cãr-né-ci) – (unã cu cãrnici1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culburecã

culburecã (cul-bu-ré-cã) sf culburetsi/culburetse (cul-bu-ré-tsi) – unã soi di pitã, dispituratã (cu multi peturi suptsãri), di carni, di spãnãts, di cash, etc.
{ro: plăcintă de carne, de spanac, de brânză, etc.}
{fr: galette feuilletée avec de la viande, du fromage, des légumes, etc.}
{en: Aromanian type of meat pie, cheese pie, spinach pie, etc.}

§ colburecã (col-bu-ré-cã) sf colburetsi/col-buretse (col-bu-ré-tsi) – (unã cu culburecã)

§ colpidi/colpide (cól-pi-di) sf pl(?) – unã soi di pitã tsi sh-u-adutsi cu culbureca
{ro: un fel de plăcintă}
{fr: espèce de galette}
{en: type of Aromanian pie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cupac

cupac (cu-pácŭ) sn cupatsi/cupatse (cu-pá-tsi) – vas cu cãpachi di lemnu tu cari (multi ori) s-tsãni cashlu; cãrniciu, cãrneciu, cljitor, ncljitor, chipinac, pidupinac, racicã, pungar
{ro: covăţică cu capac pentru brânză}
{fr: écuelle de bois à couvercle servant à garder le fromage}
{en: container with cover made of wood for keeping the cheese}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mulidi/mulide

mulidi/mulide (mu-lí-di) sf mulidz (mu-lídzĭ) –
1: metal moali sh-greu tsi ari unã hromã sivã (sumolcã, grivã, etc.) ca cinusha dit cari s-fac multi lucri ca sulini, chiunghi, curshumi, etc.;
2: unã balã (topã) njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) aminatã di-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; mulivi, curshum, curshumi, gugosh, pliumbu, pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, fãndãc, fãndec, patronã;
3: un cundilj di metal (mulidi) cu cari njitslji ngrãpsea, aoa sh-un chiro, pi pinacã;
4: hãlati di lemnu (ca un chelindru lungu shi suptsãri), cu-un hir di cãrbuni tu mesi cu cari sã ngrãpseashti cu mãna pri acoalã; cundilj
{ro: plumb, glonţ de puşcă; condei de plumb, creion}
{fr: plomb, balle de fusil; crayon}
{en: lead, rifle bullet; pencil}
ex: neali di mulidi (metal); mi-agudirã cu mulidea (curshumea); cu mulidi (cundilj) avem scriatã multu chiro

§ mulivi/mulive (mu-lí-vi) sf mulivi (mu-lívĭ) – unã balã (topã) njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) aminatã di-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; mulidi, curshum, curshumi, gugosh, pliumbu, pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, fãndãc, fãndec
{ro: glonţ de puşcă}
{fr: balle de fusil}
{en: rifle bullet}

§ muliv (mu-lívŭ) sm muliyi (mu-líyĭ) – un cundilj di mulidi cu cari njitslji ngrãpsea, aoa sh-un chiro, pi pinacã; hãlati di lemnu lungã shi suptsãri, cu-un hir di cãrbuni tu mesi (ca un chelindru suptsãri), cu cari sã ngrãpseashti cu mãna pri acoalã; cundilj
{ro: condei de plumb, creion}
{fr: crayon}
{en: pencil}

§ mulidar (mu-li-dárŭ) adg mulidarã (mu-li-dá-rã), mulidari (mu-li-dárĭ), mulidari/mulidare (mu-li-dá-ri) – lucru tsi easti adrat cu (i-lj si ari adãvgatã) mulidi
{ro: plombat}
{fr: plombé}
{en: made of (or to which it has been added) lead}
ex: alumã mulidar (tsi-lj s-ari adãvgadã mulidi)

§ mulidusescu (mu-li-dhu-sés-cu) vb IV mulidusii (mu-li-dhu-síĭ), muliduseam (mu-li-dhu-seámŭ), mulidusitã (mu-li-dhu-sí-tã), mulidusiri/mulidusire (mu-li-dhu-sí-ri) – dau (adavgu) un petur di mulidi pristi-unã lugurii; adavgu mulidi tu-unã lugurii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncljid

ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn