DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pilonj

pilonj (pi-lónjĭŭ) sm pilonj (pi-lónjĭ) shi sn piloanji/piloanje (pi-lŭá-nji) – plantã irboasã tsi easi dit loc cati an (nu moari earna) shi creashti agrã tu locuri virani, pi ningã casi, stiznji, cãljuri, cu frãndzã (fapti di ma multi frãndzã ma njits), ca albi-verdzã shi hãrãxiti ahãnda sh-cu lilici galbini, bunã tu-adrarea di yitrii shi biuturi; biuturã faptã dit yin (shpirtu, etc.), di-aradã hertu cu-aestã earbã, tra sã-lj si da unã nustimadã amarã; (fig: pilonj = amar, cu inima amarã, fãrmac, nfãrmãcat, nvirinat multu, etc.)
{ro: pelin}
{fr: absinthe}
{en: wormwood}
ex: pilonjlu easti amar; tu itsido grãdinã s-aflã pilonj (earba pilonj); lã ded pilonj (biutura pilonj) tu Mai a ficiorlor tra s-nu lj-acatsã heavra; tu itsido casã ari shi fundã di pilonj; tini fush pilonj (fig: fãrmac) shi heari; tu suflit nã vearsã pilonj (fig: nã vearsã fãrmac, nã nvirinã multu, nã nfarmãcã); pilonj (fig: amar, fãrmac) ãlj par

§ pilonj di Muzichii = arburic tsi da lãludz galbini cu-anjurizmã di limoni
{ro: lemnul Domnului, lemnuş}
{fr: aurone, citronelle}
{en: abrotanum, southern wood}

§ pilj2 (píljĭŭ) sm pl(?) – unã soi di earbã fãrmãcoasã; (fig: pilj = umflarea-a pãnticãljei cãndu unã pravdã mãcã pilj)
{ro: un fel de lăptucă otrăvitoare}
{fr: sorte de laitue vénéneuse de tithymale}
{en: a sort of poisonous lettuce}
ex: pãntica-lj si umflã pilj (fig: di itia cã mãcã pilj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

amar1

amar1 (a-márŭ) sm fãrã pl – dureari sufliteascã (un dor greu tu suflit); mãrazi, cãnjinã, amãrãciuni, cripari, etc.
{ro: amar, amărăciune}
{fr: amertume, chagrin}
{en: sadness}
ex: di tru a arniului amar (mãrazi, cãnjinã); amar di (multã shi greauã) neauã

§ amar2 (a-márŭ) adg amarã (a-má-rã), amari (a-márĭ), amari/amare (a-má-ri) – tsi ari gustul (lizetea) a hearãljei (a pilonjlui, a sulfat-lui/chininãljei); amãros, merahun
{ro: amar (gustul)}
{fr: amer, funeste}
{en: bitter}
ex: yitria tsi nj-ari scriatã easti amarã fãrmac; merlu tsi mãcai eara amar; amari lucri; cari nu gustã amarlu (un lucru amar) nu shtii tsi easti zahãrea; lãcrinj amari; lu-arsi amarlu (di moarti) gãgosh

§ amãros (a-mã-rósŭ) adg amãroasã (a-mã-rŭá-sã), amãrosh (a-mã-róshĭ), amãroasi/amãroase (a-mã-rŭá-si) – (unã cu amar2)
ex: pilonj amãros

§ amar3 (a-marŭ) adv – cu amãrãciuni
{ro: amar}
{fr: amèrement, péniblement}
{en: with sadness}
ex: si-nj lu cãntsã tini-amar

§ amãrãciuni1/amã-rãciune (a-mã-rã-cĭú-ni) sf amãrãciunj (a-mã-rã-cĭúnjĭ) – starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã, virin
{ro: amărăciune}
{fr: chagrin}
{en: sadness}
ex: aeshti doi anj avu, mãrata, multi amãrãciunj (cripãri, siclets)

§ amãreatsã1 (a-mã-reá-tsã) sf amãrets (a-mã-rétsĭ) shi amãretsuri (a-mã-ré-tsurĭ) – (unã cu amãrãciuni1)

§ amãrami1/amãrame (a-mã-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu amãrãciuni1)
ex: multã amãrami aduchescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

merahun

merahun (me-ra-húnŭ) adg merahunã (me-ra-hú-nã), merahunj (me-ra-húnjĭ), merahuni/merahune (me-ra-hú-ni) – tsi ari gustul (lizetea) amar a hearãljei (a pilonjlui, a sulfatlui/chininãljei); amar, amãros
{ro: amar (gustul)}
{fr: amer}
{en: bitter}
ex: merahunã (amarã) s-tsã hibã gura

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã