DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bilbilj2

bilbilj2 (bil-bíljĭŭ) sm bilbilj (bil-bíljĭ) – fluearã (piscã, pilipiscã) faptã di tsarã (clisã, loc) coaptã tu cireap cu cari si scoati un shuirat, cãndu cariva suflã prit nãsã
{ro: fluier de lut}
{fr: sifflet en terre cuite}
{en: whistle made of baked clay}
ex: nj-acumpãrã dada di la pãniyir un bilbilj (fluearã di loc)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fluearã2

fluearã2 (flu-ĭá-rã) sf flueri (flu-ĭérĭ) – unã hãlati njicã cari da un shuirat cãndu cariva suflã prit nãsã tra s-treacã vimtul; pilipiscã, piscã
{ro: fluier}
{fr: sifflet}
{en: whistle}

§ fluir3 (flú-irŭ) sn fluiri/fluire (flú-i-ri) – (unã cu fluearã2)

§ fluir4 (flú-irŭ) vb I fluirai (flu-i-ráĭ), fluiram (flu-i-rámŭ), fluiratã (flu-i-rá-tã), fluira-ri/fluirare (flu-i-rá-ri) – fluir (flú-ir) fac un vrondu suptsãri sh-lungu (multi ori cu flueara, cu pisca ma sh-cu vimtul tsi-l suflu prit budzãli streasi); cu shuirarea di vimtu prit budzãli streasi, fac s-avdã miludia (iholu) di la un cãntic
{ro: fluera, şuiera}
{fr: siffler}
{en: whistle, hiss}
ex: tu imnari ma fluira (shuira); fluirã sh-tini dit pilipsca aestã

§ fluirat (flu-i-rátŭ) adg fluiratã (flu-i-rá-tã), fluirats (flu-i-rátsĭ), fluirati/fluirate (flu-i-rá-ti) – tsi ari faptã un vrondu suptsãri shi lungu ca di shuir; miludia di la un cãntic tsi s-avdi prit budzãli streasi; shuirat
{ro: fluerat, şuierat}
{fr: sifflé}
{en: whistled, hissed}

§ fluirari/fluirare (flu-i-rá-ri) sf fluirãri (flu-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva fluirã; shuirari
{ro: acţiunea de a fluera, de a şuiera, şuierare}
{fr: action de siffler}
{en: action of whistling, of hissing}

§ fluiratic (flu-i-rá-ticŭ) sn fluiratitsi/fluiratitse (flu-i-rá-ti-tsi) – atsea tsi s-avdi cãndu cariva i tsiva fluirã; fluirari, shuirari, shuirãturã
{ro: şuierătură}
{fr: sifflement}
{en: hissing}
ex: cãndu avdzã fluiraticlu (shuirãtura) dipusi di pi pom

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

piscã

piscã (pís-cã) sf pischi/pische (pís-chi) – un lucru (ca un chelindru suptsãri sh-gol nuntru) cari scoati un shuirat cãndu vimtul treatsi (suflã) prit nãs; unã hãlati njicã cu cari shuirã njitslji; pilipiscã, fluearã
{ro: fluieraş}
{fr: petit sifflet}
{en: small whistle}
ex: cãntã tutã oara cu pisca; piscã (= veargã) di tuci

§ pilipiscã (pi-li-pís-cã) sf pilipischi/pilipische (pi-li-pís-chi) – (unã cu piscã)
ex: lã adusi a ficiorlor multi pilipischi dit pãnãyir; nu-lj tatsi pilipisca-a njiclui

§ pizgã (píz-gã) sf pizghi/pizghe (píz-ghi) – shuirãtura tsi u scoati unã pampori
{ro: şuerătură de vapor}
{fr: sifflement d’un bateau}
{en: whistle made by a ship}

§ piscalã (pis-cá-lã) sf piscali/piscale (pis-cá-li) – chelindru lungu shi gol nãuntru faptu di tiniche (tuci, chirmidã, etc.) prit cari poati s-treacã vimtu (apã din casã sh-di la fãntãnã, petrol, etc.); chilunghi, chiungu, chiuncu, chiunghi, sulinã, sulinar
{ro: ţeavă}
{fr: tuyau, tube}
{en: pipe, duct}
ex: aduc apã di la munti pit piscali di her

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shuir

shuir (shĭú-irŭ) vb I shuirai (shĭu-i-ráĭ), shuiram (shĭu-i-rámŭ), shuiratã (shĭu-i-rá-tã), shuirari/shuirare (shĭu-i-rá-ri) – fac un vrondu suptsãri sh-lungu (multi ori cu unã piscã ma sh-cu vimtul tsi-l suflu prit budzãli streasi); fluir (mash pirs.
3: vimtul, furtuna, cãndu bati vãrtos prit casi, arburi, etc., fatsi un vrondu suptsãri, lungu shi vãrtos);
(expr:
1: ãnj shuirã (prit cap, prit minti) = ãnj yini, ãnj treatsi (tsiva prit minti);
2: lj-u shuir = (i) lj-dzãc; (ii) lj-dau nã pliscutã)
{ro: şuiera}
{fr: siffler}
{en: whistle, hiss}
ex: imnã shi shuirã; shuira tora cãtrã naljurea; shuirã-lj ca s-yinã; cum va-lj shuirã
(expr: dzãcã) Dumnidzã; cãftã di tuti: fustãnj, neali, veri, yeamãndzã, di tuti cãti-lj shuirã prit cap
(expr: trec prit minti); shuirã-lj
(expr: dã-lj, tradzi-lj) unã batsã

§ shuirat1 (shĭu-i-rátŭ) adg shuiratã (shĭu-i-rá-tã), shuirats (shĭu-i-rátsĭ), shuirati/shuirate (shĭu-i-rá-ti) – tsi ari faptã un vrondu suptsãri shi lungu ca di shuir; fluirat
{ro: şuierat}
{fr: sifflé}
{en: whistled}

§ shuira-ri1/shuirare (shĭu-i-rá-ri) sf shuirãri (shĭu-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu shuirã cariva i tsiva; fluirari
{ro: acţiunea de a şuiera, şuierare}
{fr: action de siffler}
{en: action of whistling, of hissing}

§ shuirãturã (shĭu-i-rã-tú-rã) sf shuirãturi (shĭu-i-rã-túrĭ) – atsea tsi s-avdi cãndu shuirã cariva i tsiva; shuirari, fluiratic
{ro: şuieră-tură}
{fr: sifflement}
{en: hissing}
ex: dauã shuirãturi (shuirãri) eara semnul cã s-aproachi tsiniva

§ shuirat2 (shĭu-i-rátŭ) sn shuiraturi (shĭu-i-rá-turĭ) – (unã cu shuirãturã)
ex: cãndu avdi shuiratlu (shuirãtura) a domnu-sui, cãnili ampaturã la nãs

§ shuirari2/shuirare (shĭu-i-rá-ri) sf shuirãri (shĭu-i-rắrĭ) – (unã cu shuirãturã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn