DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

daltã

daltã (dál-tã) sf dalti/dalte (dál-ti) – hãlati di cilichi, ca unã soi di sfinã (scãrpã) tãljitoasã, cu (i fãrã) mãnar, cu cari marangadzlji pilichisescu (hãrãxescu, talji, etc.) lemnul; hãlati di cilichi cu cari s-pilichiseashti cheatra; zmilarã;
(expr: escu bun daltã = escu mastur bun tu pilichisirea di cheatrã cu dalta)
{ro: daltă}
{fr: ciseau}
{en: chisel}
ex: ficiorlu-a tãu easti unã bunã daltã
(expr: easti bun lucrãtor cu dalta, tu pilichisirea di cheatrã)

§ dãltuescu (dãl-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV dãltuii (dãl-tu-íĭ), dãltueam (dãl-tu-ĭámŭ), dãltuitã (dãl-tu-í-tã), dãltuiri/dãltuire (dãl-tu-í-ri) – pilichisescu lemnu i cheatrã cu dalta
{ro: cu dalta}
{fr: ciseler}
{en: chisel with “dalta”}

§ dãltuit (dãl-tu-ítŭ) adg dãltuitã (dãl-tu-í-tã), dãltuits (dãl-tu-ítsĭ), dãltuiti/dãltuite (dãl-tu-í-ti) – pilichisit cu-unã daltã
{ro: cioplit cu dalta}
{fr: ciselé}
{en: chiseled with “dalta”}

§ dãltuiri/dãltuire (dãl-tu-í-ri) sf dãltuiri (dãl-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dãltueashti
{ro: acţiunea de a ciopli cu dalta}
{fr: action de ciseler}
{en: action of chiseling with “dalta”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pilichisescu

pilichisescu (pi-li-chi-sés-cu) (mi) vb IV pilichisii (pi-li-chi-síĭ), pilichiseam (pi-li-chi-seámŭ), pilichisitã (pi-li-chi-sí-tã), pilichisi-ri/pilichisire (pi-li-chi-sí-ri) – agudescu cu unã hãlati nturyisitã (shi multi ori cu-arada), un lucru (lemnu, cheatrã) tra s-lji disfac cumãts njits (luschidz, ashclji) shi s-lji dau a lucrului forma tsi u voi; talj un lucru (lemnu, cheatrã) tu njits cumãts; pilixescu;
(expr: l-pilichisescu (omlu) = l-fac omlu s-aibã prãxi buni, s-aibã purtãri buni, s-nu hibã ca oaminjlji di munti, di la oi)
{ro: ciopli, tăia mărunt}
{fr: tailler du bois pour le dégrossir, dégauchir, doler; dégrossir}
{en: carve, cut (wood, stone, etc.) into shape, plane wood}
ex: lemnul tsi-l pilichiseashti va s-aspunã mushat

§ pilichisit (pi-li-chi-sítŭ) adg pilichisitã (pi-li-chi-sí-tã), pilichisits (pi-li-chi-sítsĭ), pilichisiti/pilichisite (pi-li-chi-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã unã formã vrutã a unui lucru (lemnu, cheatrã) cu agudituri tsi fac tra s-easã luschidz dit lucru; tsi easti tãljat sh-faptu njits cumãts
{ro: cioplit, tăiat mărunt}
{fr: dégrossi, dégauchi}
{en: carved, cut (wood, stone, etc.) into shape}
ex: hãrãcoapã, pilichisitã
(expr: cu buni prãxi); nu eara om ahãt pilichisit (cu-ahãti prãxi buni, eara ca di la oi)

§ pilichisiri/pilichisire (pi-li-chi-sí-ri) sf pilichisiri (pi-li-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pilichiseashti un lucru
{ro: acţiunea de a ciopli, de a tăia mărunt}
{fr: action de tailler du bois pour le dégrossir, pour le dégauchir}
{en: action of carving, of cutting (wood, stone, etc.) into shape}

§ pilixescu (pi-lic-sés-cu) (mi) vb IV pilixii (pi-lic-síĭ), pilixeam (pi-lic-seámŭ), pilixitã (pi-lic-sí-tã), pilixiri/pilixire (pi-lic-sí-ri) – (unã cu pilichisescu)

§ pilixit (pi-lic-sítŭ) adg pilixitã (pi-lic-sí-tã), pilixits (pi-lic-sítsĭ), pilixiti/pilixite (pi-lic-sí-ti) – (unã cu pilichisit)

§ pilixiri/pilixire (pi-lic-sí-ri) sf pilixiri (pi-lic-sírĭ) – (unã cu pilichisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sapã1

sapã1 (sá-pã) sf sãchi (sắchĭ) – hãlati (di-aradã di mãnã cu-unã coadã lungã di lemnu sh-unã lamã sturyisitã la un capit) cu cari si scoati (si-arãmã) tsarã dit loc (tra s-seaminã tsiva, i s-adunã loc la-arãdãtsinã) icã s-curã (s-sircljadzã, s-pliveascã) jumeari dit grãdinã (erburi tsi nu-alasã loc a zãrzãvãtslor ta s-creascã); sapã-latã, cupãcearcã;
(expr:
1: sapã sh-lupatã = moartea;
2: di sapã sh-lupatã vãrã nu ascapã = nu-ascapã vãr di moarti;
3: mash sapa sh-lupata va lu ndripteadzã = mash cu moartea va s-facã bun;
4: lj-dau unã sapã = lj-fac lucru cu sapa
5: catiun, sapa, cãtrã el sh-u tradzi = cãndu fatsi tsiva, catiun sinferlu-a lui sh-mutreashti)
{ro: sapă}
{fr: pioche, houe}
{en: pick, hoe}
ex: sapa easti di her cu coadã di lemnu; cu dintsãlj ca sãchi shi cu ungljili ca vurcolac; va ljau sapa, vai lucredz shi vai bãnedz; am nã sapã sh-un tãpor, va li vindu sh-va mi nsor; lj-deadi unã sapã
(expr: curã di jumeari shi adunã loc la-arãdãtsina) a misurlui)

§ sapãlatã (sa-pã-lá-tã) sf sapãlati/sapãlate (sa-pã-lá-ti) – sapã mari cu lama di her largã
{ro: sapă lată}
{fr: hoyau}
{en: mattock}

§ sap (sápŭ) vb I sãpai (sã-páĭ), sãpam (sã-pámŭ), sãpatã (sã-pá-tã), sãpari/sãpare (sã-pá-ri) – lucredz cu sapa tra s-arãm tsarã shi s-u-adun tu-un loc; lucredz cu sapa tra s-cur (sãrcljedz, plivescu, prãshescu) jumeari dit grãdinã; fac unã groapã tu loc; tsap, tãrchescu;
(expr:
1: l-sap pri cariva = tra s-lji fac arãu a unui, lu cãtigursescu, l-cacuzburãscu, dzãc zboarã uruti sh-minciunoasi, bag zizanji, etc.;
2: sap tu lemnu = pilichisescu seamni, gramati tu lemnu;
3: gumarlu sapã loclu shi tut pi nãs lu-arucã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va s-facã un lucru bun, ma sh-fatsi-arãu singur;
4: cari sapã groapa-a altui, cadi el tu nãsã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã s-lji facã arãu a altui, ma pãnã tu soni va-sh facã singur arãu)
{ro: săpa}
{fr: piocher}
{en: dig (with a pick)}
ex: ma sãpa tu grãdinã (sãrclja, plivea grãdina); sãpã (trapsi loc pristi) fucurina; s-eara tuts avuts, cari vrea sãpa agrili?; sapã-sapã loclu pãngãnit di mbogra di moashi; acshi pati omlu, tsi sapã groapa-a altui; bagã cuscrilj si sapã nã canali; veadi cã nu-i cipit di om, sapã nã groapã; nãs mi sãpa

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn