DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fãshcatã

fãshcatã (fãsh-cá-tã) sf fãshcati/fãshcate (fãsh-cá-ti) – dipãrtarea di la chipita-a deadzitlui atsel marli (pilicarlu) la chipita-a deadzitlui dit mesi (ma lungul), cãndu palma easti dishcljisã cãt s-poati ma multu
{ro: şchioapă}
{fr: empan}
{en: span}
ex: un om ca di vãrnã trei palmi sh-unã fãshcatã

§ fushcatã (fush-cá-tã) sf fushcati/fushcate (fush-cá-ti) – (unã cu fãshcatã)

§ fãltac (fãl-tácŭ) sn fãltatsi/fãltatse (fãl-tá-tsi) – (unã cu fãshcatã)
ex: analtã cãt un fãltac; lj-si mutã perlu fãltac (cãt un fãltac, cãt unã fãshcatã)

§ fultac (ful-tácŭ) sn fultatsi/fultatse (ful-tá-tsi) – (unã cu fãshcatã)
ex: un fultac di mari

§ fãshtacã (fãsh-tá-cã) sf fãshtatsi/fãshtatse(?) (fãsh-tá-tsi) – (unã cu fãshcatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

foarticã

foarticã (fŭár-ti-cã) sf foartits (fŭár-titsĭ) – hãlati trã tãljari lucri (pãndzã, peri, hiri, lãnã, etc.), adratã di dauã ca soi di cãtsuti, acãtsati tu mesi cu-unã vidã tsi li-alasã si s-shutsã un pisti-alantu, sh-cari au di-unã parti lipida sh-di-alantã parti mãnarlu (ca un nel) di cari suntu acãtsati sh-minati cu mãna; foarficã;
(expr:
1: coada-a foarticãljei = unã soi di bubulic, insectã;
2: suntu (stranji) dit foarticã = stranji nali, cãt tricurã prit foarticã)
{ro: foarfeci}
{fr: ciseaux}
{en: scissors}
ex: tsi-s doi frats tsi tutu-s-bashi? (angucitoari: foartica); di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); dauã surãri cu un buric, nãsi-aspargu, nãsi-adarã, nãsi nã nvescu earnã, vearã (angucitoari: foartica); foartits trã tundeari oili; foartica-aestã nu talji

§ foarficã (fŭár-fi-cã) sf foarfits (fŭár-fitsĭ) – (unã cu foarticã)

§ furtichedz (fur-ti-chĭédzŭ) vb I furticai (fur-ti-cáĭ), furticam (fur-ti-cámŭ), furticatã (fur-ti-cá-tã), furticari/fur-ticare (fur-ti-cá-ri) – talj cu foartica; tundu (perlji) cu foartica; foartic, nfoartic, tundu;
(expr: mi furtichedz = mãc multu; mi ndop cu multã mãcari)
{ro: forfeca, tunde}
{fr: couper avec les ciseaux}
{en: cut with scissors}
ex: furticheadzã-nj (talji-nj cu foartica) cãmeasha; nj-furticã (nj-tãlje cu foartica) bãsmãlu, nj-lu featsi peatitsi, peatitsi; mi-aspãreai cãt furticã

§ foartic (fŭár-ticŭ) vb I furticai (fur-ti-cáĭ), furticam (fur-ti-cámŭ), furticatã (fur-ti-cá-tã), furticari/furticare (fur-ti-cá-ri) – (unã cu furtichedz)
ex: nu pot s-foartic cã mi doari pilicarlu

§ furticat (fur-ti-cátŭ) adg furticatã (fur-ti-cá-tã), furticats (fur-ti-cátsĭ), furticati/furticate (fur-ti-cá-ti) – tsi easti tãljat cu foartica; nfurticat, tumsu, tumtu
{ro: forfecat, tuns}
{fr: coupé avec les ciseaux}
{en: cut with scissors}
ex: nj-u deadi cãmeasha furticatã (tãljatã cu foartica)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pilicar

pilicar (pi-li-cárŭ) sn pilicari/pilicare (pi-li-cá-ri) – dzeadzitlu mari (ma shcurtu sh-ma gros) di la mãnã i cicior; pãlicar, pulicar
{ro: degetul mare}
{fr: pouce}
{en: thumb, big toe}
ex: mi doari pãlicarlu; omlu ari patru pãlicari: doauã la mãnj shi doauã la cicioari

§ pulicar (pu-li-cárŭ) sn pulicari/pulicare (pu-li-cá-ri) – (unã cu pilicar)
ex: lji s-umflã pulicarlu

§ pãlicar (pã-li-cárŭ) sn pãlicari/pãlicare (pã-li-cá-ri) – (unã cu pilicar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã