DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cljag

cljag (cljĭágŭ) sn cljaguri (cljĭá-gurĭ) –
1: luguria cu cari sã ncljagã laptili tra si s-facã cashlu (sh-cari s-aflã tu stumahea-a prãvdzãlor tiniri tsi mãcã sh-aroamigã earba); piteauã, zaci, arãndzã, maeauã, mãeauã;
2: cumatã di sãndzi acãtsat (ncljigat, pihtusit, di-aradã tu vina-a omlui, tsi poati s-u-astupã shi s-lj-aducã moartea); (fig:
1: cljag = aveari; expr:
2: ari (bag, acats) cljag = ari (bagã, acatsã) aveari, ari (bagã, acatsã) arãndzã, ari (bagã, acatsã) seu, maeauã; acãtsã vlagã)
{ro: ferment, cheag}
{fr: présure; caillette; caillot}
{en: rennet; clot (of blood)}
ex: cashlu nu s-adarã fãrã cljag; cumãts di cljag di sãndzi; cljaglu (arãndza) di njel i di ed va tsãneari

§ ncljeg (ncljĭégŭ) (mi) vb I ncljigai (nclji-gáĭ), ncljigam (nclji-gámŭ), ncljigatã (nclji-gá-tã), ncljigari/ncljigare (nclji-gá-ri) – fac (laptili, sãndzili, etc.) s-acatsã cljag; bag cljag (piteauã, zaci) tu lapti ta sã ngroashi shi s-lu fac cash; bag maeauã tu lapti sh-lu fac mãrcat; bag tsiva tu apã (dzamã, etc.) si sã ngroashi tra si s-facã muzgoasã (mixoasã, etc.); cljeg, ancljeg, ãncljeg, pihtusescu;
(expr:
1: ncljeg (ndoi paradz) = amintu, adun, tsãn, fac (bag, acats) cljag, fac aveari;
2: (mi) ncljeg = (mi) nvescu (stulsescu, mushutsãscu, etc.) cu stranji shi lucri mushati;
3: easti om ncljigat = easti om ghini nviscut (stulsit), cu lucri shi stranji mushati)
{ro: închega, coagula}
{fr: (se) cailler, coaguler, rendre plus dense}
{en: curdle, coagulate, clot; to make it denser}
ex: sãndzili sã ncljiga pri cioariclu albu; laptili ncljigã (s-acãtsã icã s-featsi mãrcat i cash); somnul ncljagã oslu (l-fatsi ma ndisat oslu); sã ncljigã (ngrushe) zaharea; mãrcaturli sã ncljigarã (s-acãtsarã); tutã eta nu va s-pot si ncljeg ndoi paradz
(expr: s-fac aveari); featsi multã fumealji ma nu putu s-lji ncljagã
(expr: s-lji tsãnã, s-lji facã s-bãneadzã); u ncljigarã (fig: stulsirã, umplurã) di mushutets

§ ncljigat (nclji-gátŭ) adg ncljigatã (nclji-gá-tã), ncljigats (nclji-gátsĭ), ncljigati/ncljigate (nclji-gá-ti) – tsi ari acãtsatã cljag; cljigat, ancljigat, ãncljigat, pihtusit
{ro: închegat, coagulat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãc

mãc (mắcŭ) vb I mãcai (mã-cáĭ), mãcam (mã-cámŭ), mãcatã (mã-cá-tã), mãcari/mãcare (mã-cá-ri) – bag tu gurã lucri ti mãcari (li-ameastic sh-lji ngljit); mãncu, dipishescu;
(expr:
1: mãc hap-hup = mãc cu vrondu, cu-agunjii, u-ascapit mãcarea fãrã s-u ciumulescu ghini;
2: mãc nafoarã = nu mãc acasã ma nafoarã la hani, lucantã, mianei;
3: ãnj si mãcã (tsiva) = mi-arãseashti multu s-mãc (tsiva); am mari orixi s-mãc (tsiva);
4: nu-nj si mãcã = nu-am orixi, nu-nj yini s-mãc (di mãrazi, di nvirinari);
5: nu shtii tsi mãcã aseara = un tsi nu sh-adutsi lishor aminti di lucri tsi s-au faptã di putsãn chiro, tsi agãrshashti multu;
6: mãcã, canda yini di la (eara la) agru = mãcã multu, cu limãryii, canda nu-ari mãcatã di multu chiro di-agiun tsi easti;
7: ca pulj mãcã = mãcã putsãn;
8: mi mãcã (chealea) = aduchescu tsiva pi cheali tsi mi fatsi s-mi zgrãm;
9: mi mãcã limba = mizi ashteptu tra s-dzãc tsiva; nu pot s-mi tsãn ta s-nu zburãscu; nu pot s-tsãn misticadz;
10: l-mãc (herlu) cu-arinia = dau cu lima, l-frec sh-lu-arod (herlu);
11: s-mãcã herlu = herlu arudzineadzã, zgurghiseashti;
12: mi mãcã heavra = hiu multu lãndzit, mi moari heavra, va mor;
13: mi mãcarã nivoljili = agiumshu tu-unã halã urãtã, urfãnipsii;
14: nu s-mãcã aestu lucru = nu pot s-lu-aprochi (s-lu dixescu, s-lu-aravdu) aestu lucru;
15: (zboarã tsi) nitsi cãnjlji nu li mãcã; (lucru) tsi nu-l mãcã ne cãnjlji = (zboarã tsi-s) multu uruti; (lucru) tsi nu easti dip bun, tsi easti multu slab sh-arushinos (di netsi cãnjlji nu-l mãcã, nu lu-aravdã);
16: l-mãc = lu schin, l-cãrtescu, lu scãnjisescu, lu cãscãndisescu, lu pihtusescu;
17: nã mãcãm (ca cãnjlji) = nã ncãcem multu, cu-aurlãri shi-angiurãturi;
18: ciupulic veardi va ti mãcã = cavai di tini tsi va pats; va pats nipãtsãtili;
19: mãc shcop (pãrjinã, chiutecã, etc.) = mi bati cariva (cu shcoplu); nj-da cariva un shcop;
20: mãc loclu (tsara) = escu arcat (zdupunit) di padi; agudescu, ahulescu loclu, tsara;
21: mi mãcã friptu = mi bãtu, mi-azvimsi arãu;
22: nj-mãcã caplu = mi cãtãstrãpseashti, mi-afãnseashti, mi vatãmã;
23: va-lj mãc cumata (gãrnul, coliva) = va moarã; va-l ved mortu, va-l vatãm;
24: mi mãcã loclu = mi hunipseashti loclu, putridzãscu tu mirminti;
25: nu ti mãcã tu pãzari = plãtea cãt tsã caftã, nu fã pãzari, astãmãtsea pãzarea; fã-ts lucrulu;
26: mãc paradzlji (casã, aveari, etc.) = acumpãr tsiva cu (tuts) paradzlji tsi lj-am, lj-aspargu paradzlji (di la casã, aveari, etc.);
27: mi mãcarã (un sh-alantu) = mi-arãsirã shi-nj loarã tuts paradzlji, tutã avearea;
28: fudzi di mãcã loclu = fudzi multu agonja tra s-nu lu-acatsã cariva;
29: calj tsi mãcã niorlji = cali tsi alagã (azboairã) multu agonja;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ngrãnji/ngrãnje

ngrãnji/ngrãnje (ngrắ-nji) sf ngrãnj (ngrắnjĭ) –
1: boatsea fãrã noimã tsi u scoati natlu din gurã, cãndu nu lu-ariseashti tsiva (cã lj-easti foami, cã va ta s-hibã loat mbratsã, cã va s-plãngã, etc.); angrãnji, ãngrãnji, grãnji, grinji, scljim, shcljim, shcljimur, ncãniri, etc.;
2: neaduchirea i ncãcearea tsi s-amintã namisa di oaminjlji tsi nu s-achicãsescu trã un lucru (shi s-mãcã un cu-alantu cã catiun u tsãni pi-a lui); ngãrnji, angrãnji, ãngrãnji, grãnji, grinji, ncãceari, cãvgã, mãcãturã, mãncãturã, ndãrii, ndirii, nitreacã, neachicãsiri, neaduchiri
{ro: mârâială; discordie}
{fr: piaulement (de petit enfant); grognerie; querelle, noise}
{en: (baby) whining, whimpering; grumbling; quarrel, quarrelling}
ex: pãni cu ngrãnji (ncãceari); iu intrã ngrãnja, s-aspardzi casa; pãnea tsi u mãts cu ngrãnji (cu ncãceari), nu s-acatsã di tini; lã intrã ngrãnja (ncãcerli) n casã sh-nu tritsea ghini; s-lã bagã ngrãnja (cãvgãlu, mãcãtura, neachicãsirea); om faptu mash ti ngrãnji (cãvgã); cara nu putea s-l-avdã ngrãnja (ncãnirli) sh-njila; ca s-pãpseascã di ngrãnja (neachicãsirea) shi mãcãtura tsi lã intrã di pri bunã inimã

§ grãnji/grãnje (grắ-nji) sf grãnj (grắnjĭ) – (unã cu ngrãnji)
ex: tora, cara lã intrã grãnja (mãcãtura), dzuã albã nu va s-veadã

§ grinji/grinje (grí-nji) sf grinj (grínjĭ) – (unã cu ngrãnji)

§ ngãrnji/ngãrnje (ngắr-nji) sf ngãrnji/ngãrnje (ngắr-nji) – (unã cu ngrãnji)
ex: intrã ngãrnja (cãvgãlu) tu casa-a lor di lj-asparsi; cu ngãrnja nu s-bãneadzã; ti nãsã au ngãrnja (si ncaci)

§ ngrã-njescu (ngrã-njĭés-cu) (mi) vb IV ngrãnjii (ngrã-njíĭ), ngrãnjam (ngrã-njĭámŭ), ngrãnjitã (ngrã-njí-tã), ngrãnjiri/ngrãnjire (ngrã-njí-ri) –
1: scot bots fãrã noimã din gurã (ca natlu cãndu plãndzi cã lj-easti foami, cã va s-hibã loat mbratsã, cã easti-arãtsit, etc.);
2: lu pihtusescu (lu ncaci, l-vãryescu, lu-aurlu) pri cariva cã nu mi-ariseashti tsiva di-atseali tsi fatsi; fac s-intrã angrãnja (cãvgãlu) namisa di oaminjlji tsi nu s-aduchescu trã un lucru; angrãnjescu, ãngrãnjescu, ncãnescu, ancãnescu, ãncãnescu, schimur, scljimbur, shcljimuredz, shcljumuredz, shcljimur; (mi) ncaci cu cariva, (nã) mãcãm, sinirsescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pihtii/pihtie

pihtii/pihtie (pih-tí-i) sf pihtii (pih-tíĭ) – dzama tsi s-fatsi cu hirbearea multu chiro a cicioarilor di porcu (tu cari s-bagã sh-alti lucri, ca alj, bunãoarã) sh-cari s-mãcã caldã ca ciorbã icã s-alasã s-arãtseascã tra si s-mãcã ncljigatã; plihtumã, pãce, paci; (fig:
1: pihtii = niisihia shi frica tsi u-aducheashti cariva cãndu mindueashti cã va patã tsiva (el i cariva di-aproapea); gaile, gãirezi, frundidã, etc.; expr:
2: escu (mi feci) pihtii = hiu stulcinat, zmuticat, zdruminat, etc.)
{ro: piftie}
{fr: gelée de pieds de porc}
{en: jelly made of pork feet}
ex: am multi pihtii (fig: gaileadz); canda eara pihtii ncljigatã
(expr: eara zmuticat, mplin di gaileadz); s-au faptã pihtii
(expr: s-au stulcinatã, zdruminatã); pihtii nj-u featsish inima
(expr: mi nvirinash multu); ti-aflu tu gailei shi tu pihtii (fig: tu frundidz)

§ chiftii/chiftie (chif-tí-i) sf chiftii (chif-tíĭ) – (unã cu pihtii)
ex: mi lo dorlu s-mãc chiftii (pãce)

§ plihtumã (plíh-tu-mã) sf plihtumi/plihtume (plíh-tu-mi) – (unã cu pihtii)
ex: eara faptu plihtumã
(expr: eara zdruminat, stulcinat)

§ pihtusescu (pih-tu-sés-cu) vb IV pihtusii (pih-tu-síĭ), pihtuseam (pih-tu-seámŭ), pihtusitã (pih-tu-sí-tã), pihtusi-ri/pihtusire (pih-tu-sí-ri) – fac, ncljeg unã pihtii (pãce); (fig: pihtusescu = (i) nj-fac (adun, portu) gaileadz; mi nvirinedz, mãrãnedz, mi cãrtescu; (ii) lu ncaci, lu-aurlu, lu cãtigursescu, dipriunã sh-nu lu-alas s-bãneadzã isih)
{ro: închiega (face piftie)}
{fr: faire de la gelée}
{en: make jelly}

§ pihtusit (pih-tu-sítŭ) adg pihtusitã (pih-tu-sí-tã), pihtusits (pih-tu-sítsĭ), pihtusiti/pihtusite (pih-tu-sí-ti) – (pihtii) tsi s-ari faptã, ncljigatã
{ro: închiegat; cicălit, supărat} {fr (gelée) fait}
{en: (jelly) made}

§ pihtusi-ri/pihtusire (pih-tu-sí-ri) sf pihtusiri (pih-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pihtuseashti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãnjisescu

scãnjisescu (scã-nji-sés-cu) vb IV scãnjisii (scã-nji-síĭ), scãnji-seam (scã-nji-seámŭ), scãnjisitã (scã-nji-sí-tã), scãnjisiri/scãnjisire (scã-nji-sí-ri) –
1: fac pri cariva s-lu-acatsã inatea (si s-facã foc di inati); arcedz, inãtusescu, yinãtusescu, gnãtusescu, ariciuescu, agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, nãirescu, nãrãescu, nãrescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz;
2: nu lu-alas arihati (l-crep) cu ntribãrli icã faptili-a meali; cãrtescu, pihtusescu, schin, cãscãndisescu
{ro: înfuria; sâcâi}
{fr: faire enrager quelqu’un, trimbaler; ennuyer, tracasser}
{en: infuriate; annoy, bother}
ex: acãtsarã si sh-arãdã di nãs shi s-lu scãnjiseascã (cãrteascã, schinã); lu scãnjisescu (l-cãrtescu) multu

§ scãnjisit (scã-nji-sítŭ) adg scãnjisitã (scã-nji-sí-tã), scãnjisits (scã-nji-sítsĭ), scãnjisiti/scãnjisite (scã-nji-sí-ti) –
1: faptu sã-lj hibã (s-lu-acatsã) inatea; nãirit, nãrãit, nãrit, yinãtusit, inãtusit, gnãtusit, arceat, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, apres (di inati), lixit, turbat;
2: nealãsat arihati (cripat) cu ntribãrli icã faptili-a unui; cãrtit, pihtusit, schinat, cãscãndisit
{ro: înfuriat, supărat; sâcâit}
{fr: mis en colère, enragé; ennuyé, tracassé}
{en: infuriated; annoyed, bothered}

§ scãnjisiri/scãnjisire (scã-nji-sí-ri) sf scãnjisíri (scã-nji-sírĭ) –1: atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; nãiriri, nãrãiri, nãriri, yinãtusiri, gnãtusiri, arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, aprindiri (di inati), lixiri, turbari;
2: nealãsari arihati (cripat) cu ntribãrli icã faptili-a unui; cãrtiri, pihtusiri, schinari, cãscãndisiri
{ro: acţiunea de a înfuria, de a supăra, de a sâcâi; înfuriare, supărare; sâcâire}
{fr: action de mettre en colère, d’ennuyer, de tracasser}
{en: action of making angry, of annoying, of bothering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sinirsescu

sinirsescu (si-nir-sés-cu) (mi) vb IV sinirsii (si-nir-síĭ), sinirseam (si-nir-seámŭ), sinirsitã (si-nir-sí-tã), sinirsiri/sinirsire (si-nir-sí-ri) – caftu ta s-lu-agiungu, s-hiu ma bun, s-lu-astrec tu hãri pri cariva; caftu s-u ljau nãintea-a unui (tu alãgari, la sculii, tu aveari, tu mushãteatsã, etc.); mi-astrec (antrec) cu cariva;
2: lu pihtusescu (lu ncaci, l-vãryescu, lu-aurlu) pri cariva cã nu mi-ariseashti tsiva di tsi fatsi; astrec, antrec, ntrec, ngrãnjescu, ngãrnjescu
{ro: rivaliza; mârâi}
{fr: rivaliser; tenir compte de quelque chose à quelqu’un; grogner}
{en: compete; grunt}
ex: acãtsarã sã s-sinirseascã (si s-astreacã); s-sinirsescu (s-astrec) unã di-alantã; ficiorlji si sinirsea (si ngãrnja)

§ sinirsit (si-nir-sítŭ) adg sinirsitã (si-nir-sí-tã), sinirsits (si-nir-sítsĭ), sinirsiti/sinirsite (si-nir-sí-ti) – tsi easti astricut di cariva; tsi easti pihtusit di cariva; astricut, antricut, ntricut, ngrãnjit, ngãrnjit
{ro: rivalizat; mârâit}
{fr: rivalisé; grogné}
{en: competed; grunted}

§ sinirsiri/sinirsire (si-nir-sí-ri) sf sinirsiri (si-nir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si sinirseashti cu cariva
{ro: acţiunea de a rivaliza; de a mârâi; rivalizare; mârâire}
{fr: action de rivaliser; de grogner}
{en: action of competing; of grunting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã