|
|
pifchiu
pifchiu (píf-chĭu) sn pifchiuri (píf-chĭurĭ) shi pifchi/pifche (píf-chi) – gura njicã a ulciorlui (a stamnãljei, a pocilui, tc.) pri iu s-bea apa; (fig:
1: pifchiu = ulcior; expr:
2: lucrul easti pifchiu = lucrul easti mintit, nu-i scos naparti)
{ro: gura mică a urciorului}
{fr: bord d’un broc; broc}
{en: small opening of a pitcher (through which one drinks)}
ex: bea apã dit pifchiu; s-featsi lucrul pifchiu
(expr: s-mintirã lucrili); lucrul lu-avem pifchiu
(expr: nu-l scoasim lucrul naparti)
§ pitchiu (pít-chĭu) sn pitchiuri (pít-chĭurĭ) shi pitchi/pitche (pít-chi) – (unã cu pifchiu)
§ pithiu (píth-hĭu) sn pithiuri (píth-hĭurĭ) shi pithi/pithe (píth-hi) – [bãgats oarã cã tu-aestu zbor “th” s-avdi ca doauã bots ahoryea, “boatsea grãtseascã theta” shi “h”, nu s-avdi mash ca boatsea grãtseascã “theta” scriatã di-aradã “th”] – (unã cu pifchiu)
pitchiu
pitchiu (pít-chĭu) sn – vedz tu pifchiu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pifchiupithiu
pithiu (píth-hĭu) sn – vedz tu pifchiu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pifchiu