|
|
pidipsit
pidipsit (pi-dip-sítŭ) adg – vedz tu pidimo
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pidimoapufirsescu
apufirsescu (a-pu-fir-sés-cu) (mi) vb IV apufirsii (a-pu-fir-síĭ), apufirseam (a-pu-fir-seámŭ), apufirsitã (a-pu-fir-sí-tã), apufirsi-ri/apufirsire (a-pu-fir-sí-ri) – trag (aravdu) unã taxirati (niputeari, dureari, vasan, etc.); aravdu, vãsãnipsescu, munduescu, mi pidipsescu, trag
{ro: îndura, suporta, răbda, suferi}
{fr: endurer, supporter, souffrir}
{en: endure, suffer}
ex: aestu lucru nu s-apufirseashti (nu s-aravdã)
§ apufirsit (a-pu-fir-sítŭ) adg apufirsitã (a-pu-fir-sí-tã), apufirsits (a-pu-fir-sítsĭ), apufirsi-ti/apufirsite (a-pu-fir-sí-ti) – tsi ari traptã (cu arãvdari) unã niputeari (un vasan, unã taxirati, etc.); arãvdat, vãsãnipsit, munduit, pidipsit, traptu
{ro: îndurat, suportat, răbdat, suferit}
{fr: enduré, supporté, souffert}
{en: endured, suffered}
§ apufirsi-ri/apufirsire (a-pu-fir-sí-ri) sf apufirsiri (a-pu-fir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apufirseashti tsiva; arãvdari, trãdzeari, vãsãnipsiri, munduiri, pidipsiri
{ro: acţiunea de a îndura, de a suporta, de a răbda, de a suferi; îndurare, suportare, răbdare, suferire}
{fr: action d’endurer, de supporter, de souffrir}
{en: action of enduring, of suffering}
aravdu
aravdu (a-ráv-du) (mi) vb I arãvdai (a-rãv-dáĭ), arãvdam (a-rãv-dámŭ), arãvdatã (a-rãv-dá-tã), arãvdari/arãvdare (a-rãv-dá-ri) – dixescu cripãrli tsi-nj cad pri cap (taxirãtsli, niputerli, durerli, vasanli, etc.) fãrã s-mi plãngu i s-cãtigursescu pri cariva; mi tsãn sh-armãn ashi cum hiu (aclo iu hiu) trã multu chiro (fãrã s-mi-alãxescu, fãrã s-mi-aspargu); nu mi-alas azvimtu di niputeari (cripãri, dushmanj, etc.); ravdu, trag, tsãn, vãsãnipsescu, mundu-escu, mi pidipsescu, apufirsescu; dãnãsescu, dinãsescu, di-nisescu, dãnisescu, dãnsescu, dãinsescu, dindisescu, dãndãsescu, vãstãxescu
{ro: răbda; îndura, suporta, suferi; dura, rezista}
{fr: patienter; supporter, souffrir; durer, résister}
{en: be patient; endure, suffer; last, resist}
ex: aravdã (tsãni, dãnãsea) nica niheamã; nu cama pot s-aravdu (s-tsãn, s-dãnãsescu); lu-arãvdai (trapshu cu el) shasi mesh di dzãli; cari aravdã amintã; aravdã shi tats macã s-vrei s-bãnedz; nu lj-arãvdã (tsãnu) inima; aestã jali s-nu u-aravdzã (s-nu u tradz, portsã); aravdã (s-pidipseashti, tradzi) ca un cãni; nu pot s-aravdu (s-mi pidipsescu; icã s-dãnãsescu) ahãt; aravdã (tsãni, dãnãseashti) multã zãmani; stranjili arãvdarã (tsãnurã, dãnãsirã, nu s-arupsirã) multsã anj; nu-nj pari cã chealea-aestã poati s-aravdã (s-tsãnã) ahãtã griutati
§ arãvdat (a-rãv-dátŭ) adg arãvdatã (a-rãv-dá-tã), arãvdats (a-rãv-dátsĭ), arãvdati/arãvdate (a-rãv-dá-ti) – tsi ari dixitã cripãrli tsi-lj cãdzurã pri cap; tsi ari armasã ashi cum easti trã multu chiro (fãrã si s-alãxeascã, fãrã si s-aspargã); cari nu s-alasã azvimtu di niputeari; rãvdat, traptu, tsãnut, vãsãnipsit, munduit, pidipsit, apufirsit; dãnãsit, dinãsit, dinisit, dãnisit, dãnsit, dãinsit, dindisit, dãndãsit, vãstãxit
{ro: răbdat; suportat, suferit; durat, rezistat}
{fr: patienté; supporté, souffert; duré, résisté}
{en: who has been patient; endured, suffered; lasted, resisted}
§ arãvdari/arãvdare (a-rãv-dá-ri) sf arãvdãri (a-rãv-dắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aravdã tsiva;
2: atsea hari tsi u-ari atsel tsi poati s-aravdã multi; ipumunii, arãvdãciuni, rãvdari, trãdzeari, tsãneari, vãsãnipsiri, munduiri, pidipsiri, apufirsiri; dãnãsiri, dinãsiri, dinisiri, dãnisiri, dãnsiri, dãinsiri, dindisiri, dãndãsiri, vãstãxiri
{ro: acţiunea de a răbda; de a îndura, de a suporta, de a suferi; de a dura, de a rezista; răbdare; suportare, suferire; durare, rezistare; suferinţă, rezistenţă}
cãhtescu
cãhtescu (cãh-tés-cu) (mi) vb IV cãhtii (cãh-tíĭ), cãhteam (cãh-teámŭ), cãhtitã (cãh-tí-tã), cãhtiri/cãhtire (cãh-tí-ri) –
1: arãd cu bots (cachinuri, grohuti) sãnãtoasi shi ahãndoasi; lishin di-arã-deari; nj-pizuescu di cariva cu cachinuri (grohuti) di-arãdeari; cãpãescu di-arãdeari;
2: nj-cher cunushtearea shi aduchirea ti tuti-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini (dinãoarã, fãrã s-bag oarã i s-aduchescu tsi s-fatsi); nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãngoari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-cadi milii; nj-yini lishin (milii); lishin, lishinedz, ligusescu;
3: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã caishti tsi di el; aspargu, surpu, prãpãdescu, afãnisescu, etc.
{ro: râde în hohote, leşina râzând; leşina; distruge}
{fr: rire aux éclats, mourir de rire; s’évanouir; détruire}
{en: roar with laughter; faint; destroy}
ex: mi cãhtii di-arãdeari; picurarlji tuts s-cãhtescu (lishinã di-arãdeari); nã cãhtim di-arãdeari cu nãsã; tsi vidzu di s-cãhteashti ashi?; cãhtish (lj-featsish s-lishinã) ficiorlji cu vearga; cãrnurli tsã si cãhtirã (tsã si vãtãmarã)
§ cãhtit (cãh-títŭ) adg cãhtitã (cãh-tí-tã), cãhtits (cãh-títsĭ), cãhtiti/cãhtite (cãh-tí-ti) – tsi-ari lishinatã di-arãdeari; cãpãit, ligusit, hãrhãrit, cãchinit, avursit, apustusit, curmat, pidipsit, lãvrusit, etc.
{ro: istovit de râs}
{fr: mort de rire; évanoui; détruit}
{en: tired of laughing; fainted; destroyed}
ex: cãrtsãli-a lui aproapea cãhtiti (asparti, afãnisiti)
§ cãhtiri/cãhtire (cãh-tí-ri) sf cãhtiri (cãh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cãhteashti
{ro: acţiunea de a râde în hohote, de a leşina râzând; de a leşina; de a distruge}
{fr: action de rire aux éclats, de mourir de rire; de s’évanouir; de détruire}
{en: action of roaring with laughter; of fainting; of destroying}
§ cãhtisescu (cãh-ti-sés-cu) (mi) vb IV cãhtisii (cãh-ti-síĭ), cãhtiseam (cãh-ti-seámŭ), cãhtisitã (cãh-ti-sí-tã), cãhtisiri/cãhtisire (cãh-ti-sí-ri) – (unã cu cãhtescu)
§ cãhtisit (cãh-ti-sítŭ) adg cãhtisitã (cãh-ti-sí-tã), cãhtisits (cãh-ti-sítsĭ), cãhtisiti/cãhtisite (cãh-ti-sí-ti) – (unã cu cãhtit)
cãpãescu
cãpãescu (cã-pã-ĭés-cu) (mi) vb IV cãpãii (cã-pã-íĭ), cãpãeam (cã-pã-ĭámŭ), cãpãitã (cã-pã-í-tã), cãpãiri/cãpãire (cã-pã-í-ri) – mi curmu multu (shi-nj cher multu putearea) di copuslu mari tsi-l fac; avursescu multu di-arãdearea tsi u fac; lishin di-arãdeari; arãd cu bots (cachinuri, grohuti) sãnãtoasi shi ahãndoasi; ligusescu, hãrhãrescu, cãhtescu, pãhãescu, cãchin, avursescu, apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, lãvrusescu, etc.
{ro: istovi; râde în hohote}
{fr: exténuer; mourir de rire}
{en: exhaust; roar with laughter}
ex: s-cãpãeashti (hãrhãriseashti, s-cãchinã) di-arãdeari; nã cãpãim multu di imnari; cãpãirã, (avursirã multu), nu pot s-imnã; lucrai la ayinji sh-mi cãpãii, cã shidzui multu aplicat; di jalea-a ljei nã cãpãim di plãngu
§ cãpãit (cã-pã-ítŭ) adg cãpãitã (cã-pã-í-tã), cãpãits (cã-pã-ítsĭ), cãpãiti/cãpãite (cã-pã-í-ti) – tsi s-ari curmatã multu di copuslu tsi featsi; tsi-ari lishinatã di-arãdeari; ligusit, hãrhãrit, cãhtit, pãhãit, cãchinit, avursit, apustusit, curmat, pidipsit, lãvrusit, etc.;
(expr:
1: curcubetã cãpãitã = curcubetã shidzutã, moali;
2: oarfãn cãpãit = multu oarfãn, tiflupendar, fãrã cinushi n vatrã, fãrã zmeanã la cur, etc.;
3: stranj cãpãit = stranj aruptu, partal, recicu)
{ro: istovit; rupt de oboseală; istovit de râs}
{fr: mort de rire, tari}
{en: exhausted; tired of laughing}
ex: earam cãpãit di imnari; cu tuti cã eara cãpãits, curmats, elj agiumsirã la loclu di iu insha lunjina; eara multu curmatã sh-cãpãitã; curcubetã heartã, cãpãitã
(expr: shidzutã, moali)
§ cãpãiri/cãpãire (cã-pã-í-ri) sf cãpãiri (cã-pã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cãpãeashti (di copuslu tsi fatsi, di-arãdeari); ligusiri, hãrhãriri, cãhtiri, pãhãiri, cãchiniri, avursiri, apustusiri, curmari, pidipsiri, lãvrusiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) istovi; acţiunea de a râde în hohote}
{fr: action de s’exténuer; de mourir de rire; évanouissement}
{en: exhaust; roar with laughter}
§ cãpuescu (cã-pu-ĭés-cu) (mi) vb IV cãpuii (cã-pu-íĭ), cãpueam (cã-pu-ĭámŭ), cãpuitã (cã-pu-í-tã), cãpuiri/cãpuire (cã-pu-í-ri) – (unã cu cãpãescu)
cãtãdicãtsescu
cãtãdicãtsescu (cã-tã-di-cã-tsés-cu) vb IV cãtãdicãtsii (cã-tã-di-cã-tsíĭ), cãtãdicãtseam (cã-tã-di-cã-tseámŭ), cãtãdicãtsitã (cã-tã-di-cã-tsí-tã), cãtãdicãtsiri/cãtãdicãtsire (cã-tã-di-cã-tsí-ri) – (ca giudicãtor, sh-cãndu s-tsãni unã crisi la huchiumati) ljau unã apofasi shi-l giudic pi-atsel tsi lu-aflu stipsit, tra (i) s-facã chiro ncljis tu filichii, (ii) s-pãlteascã ghizai, i (iii) sã-lj da tsiva a atsilui a curi lj-ari faptã stepsu
{ro: condamna}
{fr: condamner}
{en: sentence, condemn}
§ cãtãdicãtsit (cã-tã-di-cã-tsítŭ) adg cãtã-dicãtsitã (cã-tã-di-cã-tsí-tã), cãtãdicãtsits (cã-tã-di-cã-tsítsĭ), cãtã-dicãtsiti/cãtãdicãtsite (cã-tã-di-cã-tsí-ti) – (omlu) cari la giudicatã easti aflat cu stepsu shi pidipsit s-facã chiro ncljis tu filichii i s-pãlteascã unã ghizai
{ro: condamnat}
{fr: condamné}
{en: sentenced, condemned}
§ cãtãdicãtsiri/cãtãdicãtsire (cã-tã-di-cã-tsí-ri) sf cãtãdicãtsiri (cã-tã-di-cã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti cãtãdicãtsit
{ro: acţiunea de a condamna; condamnare}
{fr: action de condamner}
{en: action of sentencing, of condemning}
colasi/colase
colasi/colase (có-la-si) sf fãrã pl – loclu din tser iu s-duc dupã moarti oaminjlji tsi nu-au faptã bunets tu banã (mash lucri arali); nfricushat, fricushat, ginemi, chisã, pisã
{ro: infern, iad}
{fr: enfer}
{en: hell}
ex: cari cadi di pri puntea di per, s-aflã tu chisã sh-tu cãtrani, tu colasi
§ culãsescu (cu-lã-sés-cu) vb IV culãsii (cu-lã-síĭ), culãseam (cu-lã-seámŭ), culãsitã (cu-lã-sí-tã), culãsiri/culãsire (cu-lã-sí-ri) – trã itia cã (nj-)ari adratã un lucru arãu (tsi nu-ari ljirtari), ãl fac s-aducheascã unã dureari trupeascã i sufliteascã; munduescu, pidipsescu, vãsãnipsescu
{ro: pedepsi}
{fr: punir, châtier}
{en: punish}
§ culãsit (cu-lã-sítŭ) adg culãsitã (cu-lã-sí-tã), culãsits (cu-lã-sítsĭ), culãsiti/culusite (cu-lã-sí-ti) – tsi easti faptu s-aducheascã unã dureari trupeascã i sufliteascã (di itia cã ari faptã lucri ti niljirtari); munduit, pidipsit, vãsãnipsit
{ro: pedepsit}
{fr: puni, châtié}
{en: punished}
§ culãsiri/culãsire (cu-lã-sí-ri) sf culãsiri (cu-lã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti culãsit; munduiri, pidipsiri, vãsãnipsiri
{ro: acţiunea de a pedepsi; pedepsire}
{fr: action de punir, de châtier}
{en: action of punishing}
falangu
falangu (fá-lan-gu) sn falandzi/falandze (fá-lan-dzi) –
1: usic di la dzeadzitili di la mãnã i cicior;
2: shcop cu cari suntu-agudits njitslji cari nu-ascultã;
3: unã soi di nel tsi s-bagã la capitlu-a unei veargã (tra s-nu s-disicã) i s-l-acatsã cicioarili (a atsilor tsi suntu pidipsits cu agudirea la pãtuni); agudirea la pãtuni cu-aestã veargã
{ro: falangă; bătaie la talpa piciorului}
{fr: falaque, espèce de férule; volée de coups de bâton appliquées sur la plante des pieds}
{en: phalanx; ferrule}
§ sfalangu (sfá-lan-gu) sn sfalandzi/sfalandze (sfá-lan-dzi) – (unã cu falangu)
ex: sfalangul (nelu) aspindzurat la penurã
§ fãlãngã (fã-lãn-gắ) sm fãlãngadz (fã-lãn-gádzĭ) – (unã cu falangu)
§ fãlãcã (fã-lã-cắ) sm fãlãcadz (fã-lã-cádzĭ) – (unã cu falangu)
ex: mãcã chiutecã tu fãlãcã (la dzeadzitili di mãnã i cicior)
leadzi/leadze
leadzi/leadze (leá-dzi) sf ledz (ledzĭ) – regulã (nom) astãsitã di chivernisi, sutsiitati, bisearicã, adeti, etc.; nom, zãcon, zagon, zaconj;
(expr: pi leadzea-a mea! = unã soi di giurat, c-atseali spusi suntu dealihea; giur)
{ro: lege, canon}
{fr: loi, canon}
{en: law, rule}
ex: eara unã leadzi, cari nu lãsa ca aushlji s-bãneadzã cama multu di 70 di-anj; ta s-nu hibã pidipsit di leadzi, lu tsãnu ascumtu multu chiro; omlu aestu nu-ari leadzi, ni inimã; pi leadzea-a mea
(expr: tsã giur), tsi tsã spun easti ndreptu
martir2
martir2 (mar-tírŭ) sm, sf, adg martirã (mar-tí-rã), martiri (mar-tírĭ), martiri/martire (mar-tí-ri) – un tsi tradzi multi vasani (pidimadz, tiranji), pãnã shi moartea, cãndu nu va si sh-arniseascã pistea; un tsi tradzi multi vasani; (fig: martirã (mar-tí-rã) sf martiri/martire (mar-tí-ri) = tsi easti nviscutã cu pãrtsãlj (“cã tradzi, i cã ari traptã multi vasani”); muljari tsi nu sã nveashti ghini; pãrtãloasã, pãrtalcã, partalã, pãrtalã; tsãrtsãroasã, recicamanã, aruptã, aruptecicã, dispuljatã, dispuljiturã)
{ro: martir; zdrenţăroasă}
{fr: martyr; loqueteuse, déguenillée, peu soignée}
{en: martyr; ragged, tattered}
ex: martirlu Dimitri; nu shi shtii sã si nveascã, imnã ca martirã (fig: pãrtãloasã); u-aflai cu-unã fustani ca martirã (fig: recicamanã)
§ martiryiu (mar-tír-yĭu) sm fãrã pl – moartea icã tiranjili (vasanjli) tsi li tradzi cariva cã nu va si sh-arniseascã pistea
{ro: martiriu}
{fr: martyre}
{en: martyrdom}
ex: aravdã martiryiul (vasanili tuti, moartea) trã ascãparea-a oaminjlor; aestã nu easti banã, easti un martiryiu (banã mplinã di vasani)
§ mãrti-risescu2 (mãr-ti-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrtirisii (mãr-ti-ri-síĭ), mãrtiriseam (mãr-ti-ri-seámŭ), mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisiri/mãrtirisire (mãr-ti-ri-sí-ri) – fac cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; l-fac pri cariva s-tragã vasani (si s-pidipseascã); martirisescu, vãsãnipsescu, munduescu, pidipsescu
{ro: suferi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, torturer}
{en: suffer, torture}
ex: trei ani lu mãrtirisirã (vãsãnipsirã) tu hãpsani tra sã spunã sotslji, ma nu lji scoasirã un zbor dit gurã; trã nãsã s-mãrtiriseashti (pidipseashti) ashi
§ mãrtirisit2 (mãr-ti-ri-sítŭ) adg mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisits (mãr-ti-ri-sítsĭ), mãrtirisiti/mãrtirisite (mãr-ti-ri-sí-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; tsi ari traptã vasani; martirisit, vãsãnipsit, munduit, pidipsit
{ro: suferit, căznit, chinuit}
mundã2
mundã2 (mún-dã) sf mundzã (mún-dzã) – dureari mari aduchitã di trup i di suflit; munduiri, vasan, pidimo, tiranj, schingiu, zahmeti, zieti
{ro: caznă, tortură, suferinţă}
{fr: effort, torture, peine}
{en: effort, torture, pain}
ex: fãrã mundã (vasan) tsiva nu s-fatsi
§ munduescu (mun-du-ĭés-cu) (mi) vb IV munduii (mun-du-íĭ), mundueam (mun-du-ĭámŭ), munduitã (mun-du-í-tã), mundui-ri/munduire (mun-du-í-ri) – fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; caftu sh-mi pidipsescu s-fac un lucru greu; culãsescu, pidipsescu, vãsãnipsescu, tirãnsescu
{ro: (se) trudi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, peiner, torturer, martyriser}
{en: suffer, torture}
ex: s-nã munduim (s-nã pidipsim, vãsãnipsim) 40 di dzãli ca profitlu Ilia; amãrtioslu va s-lu mundu-escu (s-lu culãsescu, s-lu fac si s-pidipseascã); dushmanjlji lu munduirã (l-pidipsirã) ca Hristolu; mi munduescu (mi pidipsescu) s-mi-alin sh-nu pot; mi munduii (trapshu multi) pi loclu-aestu
§ munduit (mun-du-ítŭ) adg munduitã (mun-du-í-tã), munduits (mun-du-ítsĭ), munduiti/munduite (mun-du-í-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; culãsit, pidipsit, vãsãnipsit, tirãnsit
{ro: trudit, căznit, chinuit}
{fr: supplicié, torturé}
{en: suffered, tortured}
ex: loc munduit shi pidipsit; ãlj da tru mãnjli a munduitslor di dhemunj; munduit (cu vasani greali) tricu bana-aestã
§ munduiri/munduire (mun-du-í-ri) sf mun-duiri (mun-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti munduit; culãsiri, pidipsiri, vãsãnipsiri, tirãnsiri
{ro: acţiunea de a se trudi, de a se căzni, de a se chinui; trudire, căznire, chinuire; caznă}
{fr: action de torturer; torture, peine, supplice}
{en: action of torturing; torture, pain, supplice}
ex: munduirea-a mea sh-a loclui va s-u spun