DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

des1

des1 (désŭ) adg deasã (deá-sã), desh (déshĭ), deasi/dease (deá-si) – tsi s-aflã bãgats (apitrusits) tu-un loc, multu aproapea un di-alantu; tsi nu suntu diparti un di-alantu; tsi easti strimtu; disat, ndisat, spes, picnos, apitrusit
{ro: des}
{fr: épais}
{en: thick}
ex: cã-i pãdurea deasã (speasã, ndisatã)

§ ndes (ndésŭ) (mi) vb I ndisai (ndi-sáĭ), ndisam (ndi-sámŭ), ndisatã (ndi-sá-tã), ndisa-ri/ndisare (ndi-sá-ri) – calcu lucri unã pristi-alantã ta s-acatsã ma putsãn loc (tra sã ncapã ma multi tu loclu iu suntu bãgati); calcu, apitrusescu, aputrusescu, aputursescu, hig, ndop;
(expr:
1: u ndes (cu mãcari) = mi ndop cu mãcari, mãc multu;
2: lj-u ndes = l-bat, lj-dau un shcop)
{ro: îndesa; îndopa}
{fr: (en)tasser; enfoncer; bourrer; (se) gaver}
{en: squeeze, cram, pack tight; feed forcefully}
ex: ndeasã-li (hidzi-li, apitrusea-li) tuti tu disagã; li ndisai (hipshu) pit tuti cohiurli; si ndisã (s-hipsi, s-fundusi, intrã) tu arãu; neaua acãtsã s-lj-u ndeasã (s-cadã multã shi speasã); avea ndisatã pishtolu ahãt (cu earbã) cã cripã nãmlia cãndu u dishirtã; multã mãcari lji ndeasã
(expr: hidzi tu stumahi, lu ndoapã); ndeasã tini
(expr: ndoapã-ti, mãcã ghini) shi caftã-ts lucrul; lji ndisãm pãrjinã greauã
(expr: ãl bãtem multu, ãlj dãm unã bãteari greauã ta s-nu u-agãrshascã); lji ndisai multi
(expr: l-bãtui multu); tu ubor cu calj sã ndeasã

§ spes (spésŭ) adg speasã (speá-sã), spesh (spéshĭ), speasi/spease (speá-si) – (unã cu des1)
ex: spatã speasã (strimtã); tu alunjlji verdzã, spesh (apitrusits); pãljuri spesh (ndisats); sitã speasã (deasã); percea speasã (deasã)

§ ndisat1 (ndi-sátŭ) adg ndisatã (ndi-sá-tã), ndisats (ndi-sátsĭ), ndisati/ndisate (ndi-sá-ti) – (lucru) tsi easti cãlcat, apitrusit, tra sã ncapã ma ghini aclo iu easti bãgat; cãlcat, apitrusit, aputrusit, aputursit, hiptu; des, spes, picnos
{ro: îndesat; îndopat}
{fr: tassé; enfoncé; bourré; gavé; épais}
{en: squeezed, crammed, packed tight; fed forcefully}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

inda

inda (ĭn-da) adv – (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu; (tsi s-fatsi) cati oarã; fãrã-astãmãtsiri; dipriunã, daima, des; totãna, totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; deunã, diunã, di-unã-unã, panda;
(expr: inda s-dutsi = dzãtsi tut chirolu, si ngreacã)
{ro: mereu, totdeauna, continuu}
{fr: continuellment, sans cesse, toujours}
{en: continually, non-stop, always}
ex: el yinea inda la noi (des, picna, dipriunã, totna); inda s-dutsi
(expr: si ngreacã) s-intru la el acasã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

papsi/papse

papsi/papse (páp-si) sf pãpsuri (pắp-surĭ) – astãmãtsirea (curmarea) di la lucrul tsi-l fatsi cariva cati dzuã; dzãlili (stãmãnjli) tsi li lja cariva di la lucru cati an (tra s-dizvurseascã); chirolu tsi sã ncljidi sculia tri ndoi mesh cãndu ficiorlji trec dit unã taxi (clasã) tu altã; pafsi
{ro: vacanţă}
{fr: vacance}
{en: vacation}

§ pafsi/pafse (páf-si) sf pãfsuri (pắf-surĭ) – (unã cu pafsi)
ex: fac pafsi (astãmãtsescu lucrul) ndauã dzãli sh-deapoea ljau diznou; ari pafsi dauã stãmãnj ti adunarea-a ayinjlor; estan nu-avum pafsi; loarã pafsi tra s-discurmã; s-turnarã di la sculjo, cã avea loatã pafsi

§ pãpsescu (pãp-sés-cu) vb IV pãpsii (pãp-síĭ), pãpseam (pãp-seámŭ), pãpsitã (pãp-sí-tã), pãpsiri/pãpsire (pãp-sí-ri) – dãnãsescu (curmu, astãmãtsescu) un lucru tsi s-fatsi tu-atsea oarã (tsi s-minã, tsi sã ndreadzi, etc.); chindruescu (fac cunachi) tu-unã cali tsi-u fac; pupsescu, pãfsescu, pãxescu, pushescu, astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupusescu, chindruescu, chindurescu, acumtinescu, acundin, acundisescu, ascumtin, etc.;
(expr: pãpsea-ts moara (gura) = ncljidi-ts gura, nu scoati altu zbor, tats)
{ro: opri}
{fr: arrêter, cessé}
{en: stop}
ex: cãndu (astãmãtsi) pãpsi boi arãzboilu; lj-pãpsirã (astãmãtsirã) tora durerli tuti; ca s-pãpseascã di ngrãnja shi mãcãtura tsi lã intrã; di cara-lj tricu frica sh-pãpsi suflitlu s-lji batã

§ pãpsit (pãp-sítŭ) adg pãpsitã (pãp-sí-tã), pãpsits (pãp-sítsĭ), pãpsiti/pãpsite (pãp-sí-ti) – (lucru) tsi s-ari curmatã di fãtseari (di minari, di ndridzeari, etc.); tsi ari chindruitã (tu-unã cali); pupsit, pãfsit, pãxit, pushit, astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupusit, chindruit, chindurit, acumtinat, acumtinit, acun-dinat, acundisit, ascumtinat; etc.
{ro: oprit}
{fr: arrêté, cessé}
{en: stopped}

§ pãpsiri/pãpsire (pãp-sí-ri) sf pãpsiri (pãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-astãmãtseashti tsiva; pupsiri, pãfsiri, pãxiri, pushiri, astãmãtsiri, dãnãsiri, curmari, pupusiri, chindruiri, chinduriri, acumtinari, acumtiniri, acundinari, acundisiri, ascumtinari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pecnã

pecnã (péc-nã) sf pecni/pecne (péc-ni) – damcã (peaticã) njicã sh-murnã tsi s-aflã pri chealea-a unor oaminj (shi s-veadi ma multu cãndu omlu sta la soari); precnã, picnã
{ro: pistrui}
{fr: tache de rousseur, tache de son}
{en: freckle}
ex: om cu pecnã pri fatsã

§ precnã (préc-nã) sf precni/precne (préc-ni) – (unã cu pecnã)

§ picnã (píc-nã) sf picni/picne (píc-ni) – (unã cu pecnã)

§ picnãvos (pic-nã-vósŭ) adg picnãvoasã (pic-nã-vŭá-sã), picnãvosh (pic-nã-vóshĭ), picnãvoasi/picnãvoase (pic-nã-vŭá-si) – (omlu) tsi ari pecni pri cheali; mplin di pecni; picnãvos
{ro: pistruiat}
{fr: couvert de taches de rousseurs}
{en: freckled}

§ pecnãvos (pec-nã-vósŭ) adg pecnãvoasã (pec-nã-vŭá-sã), pecnãvosh (pec-nã-vóshĭ), pecnãvoasi/pecnãvoase (pec-nã-vŭá-si) – (unã cu picnãvos)

§ picnos1 (pic-nósŭ) adg picnoasã (pic-nŭá-sã), picnosh (pic-nóshĭ), picnoasi/picnoase (pic-nŭá-si) – (unã cu picnãvos)
ex: eara cu fatsa picnoasã (mplinã di pecni)

§ mpicnushedz (mpic-nu-shĭédzŭ) vb I mpicnushai (mpic-nu-shĭáĭ), mpicnusham (mpic-nu-shĭámŭ), mpicnushatã (mpic-nu-shĭá-tã), mpicnushari/mpicnushare (mpic-nu-shĭá-ri) – scot pecni pi fatsã
{ro: face pistrui la faţă}
{fr: faire des taches de rousseur}
{en: get freckles}

§ mpicnushat (mpic-nu-shĭátŭ) adg mpicnushatã (mpic-nu-shĭá-tã), mpicnushats (mpic-nu-shĭátsĭ), mpicnushati/mpicnushate (mpic-nu-shĭá-ti) – tsi ari scoasã pecni pri fatsã
{ro: pistruiat la faţă}
{fr: avec des taches de rousseur}
{en: with freckles}
ex: di-anda armasi greauã, lj-armasi fatsa mpic-nushatã (cu pecni)

§ mpicnushari/mpicnushare (mpic-nu-shĭá-ri) sf mpicnusheri (mpic-nu-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva scoati pecni pri fatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

picnos2

picnos2 (pic-nósŭ) adg picnoasã (pic-nŭá-sã), picnosh (pic-nóshĭ), picnoasi/picnoase (pic-nŭá-si) – tsi s-aflã bãgats (apitrusits) tu-un loc multu aproapea un di-alantu; tsi nu suntu diparti un di-alantu; ndisat, des, spes, apitrusit
{ro: des}
{fr: épais}
{en: thick}

§ picna (pic-ná) adv – multi ori cu-arada; des, ndasi, dipriunã, inda, unã-unã, nicurmat, neacumtinat, nipãpsit
{ro: des, adesea}
{fr: souvent, fréquemment}
{en: often, frequently}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã