DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cirshii/cirshie

cirshii/cirshie (cir-shí-i) sf cirshii (cir-shíĭ) – loclu dit mesea i mardzinea di hoarã i cãsãbã, iu s-aflã duchenjli tu cari s-vindu tuti soili di lucri, iu s-dutsi dunjaea sã psuniseascã; loc mari sh-tes, maxus ndreptu trã vindearea sh-acumpãrarea di lucri di tuti turliili; pãzari, piatsã
{ro: târg, piaţă}
{fr: marché (public)}
{en: (public) market}
ex: cirshii di yipturi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

codru1

codru1 (có-dru) sn codzrã (có-dzrã) shi codri (có-dri) – loc multu tes (tu cãmpu i la munti) tu cari crescu arburi (di-aradã agri, nisiminats di om) tsi s-talji trã lemnu (cãndu omlu ari ananghi trã foc, sculari casi, fãtearea di cãrtsã, etc.), tu cari poati creascã sh-earbã, lilici, mushclji, etc. sh-iu s-aflã sh-bãneadzã agru prici, agru pulj, etc.; codur, pãduri, curii, dubrac, urmanj, das; (fig:
1: codru = (i) munti i cãrciliu di munti; (ii) loc (padi, misuhori, for, etc.) iu s-adunã dunjaea dzãlili di sãrbãtoari, s-facã muabeti, s-yiurtiseascã, s-tragã corlu, s-gioacã, etc.; (iii) loclu iu s-adunã lumea s-vindã i s-acumpãrã lucri; pãzari, piatsã; (iv) loclu iu si ngroapã mortsãlj a hoarãljei; la grochi, grupishti, murmintsã, chimitir)
{ro: codru, pădure}
{fr: forêt, bois}
{en: woods, forest}
ex: s-mi scots ndzeanã tu codru (munti cu pãduri); Yeana fatsi nsus tu munti, cu shamia-lj lai pri frãmti, aclo n codru (pãduri) tru-unã deagã, sh-u tritsea dzua-lj ãntreagã; codri lãi cu prici; mi turnam dit codru; nvirdzã codrul (pãdurea); nj-yin din codru (dit pãduri); codrul (fig: forlu) din hoarã; s-acãtsã n codru (fig: tu padea-a hoarãljei iu s-adunã lumea); isha la codru (fig: padea-a hoarãljei) iu nvãrtea corlu; gol din codru (fig: pãzari) s-nu s-toarnã; s-adunã aushaticlu n codru (fig: tu misuhori s-facã muabeti sã-sh caftã mintea, etc.); ishirã n codru (misuhori, padea iu vor s-gioacã) feati sh-gionj; gioacã n codru (fig: padea iu s-adunã trã gioc tinirlji); mi-adusi pãnã n codru (la murmintsã)

§ codur1 (có-durŭ) sn coduri/codure (có-du-ri) – (unã cu codru1)
ex: nu-l scoasi n codur (fig: m pãzari, misuhori) s-lu vindã; vinji n codur (fig: m pãzari) tra s-asunã toacã; tut codurlu (fig: tutã pãzarea) di oaminj i gol; mi dush ãn codur (fig: tu misuhori, m pãzari, la murmintsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

for1

for1 (fórŭ) sm pl(?) – loclu gol dit mesea-a hoarãljei iu s-adunã laolu (s-gioacã Dumãnica i dzãlili pisimi, s-facã muabeti la cafineadz, s-acumpãrã lucri di la duchenj, etc.); mesea di hoarã; misuhori, piatsã, codru
{ro: piaţă}
{fr: place publique (au milieu du village); place du marché}
{en: village square, public place, market place}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mesi/mese

mesi/mese (mé-si) sf fãrã pl – loclu (njedzlu) di nuntru a unui lucru; loclu tsi s-aflã tu idyea dipãrtari dit unã mardzini tu-alantã a lucrului (di la mardzinea dinsus pãnã la-atsea dinghios); partea-a truplui di om tsi s-aflã la nãltsimea-a buriclui (namisa di pãnticã shi stumahi); measi, chentru; nolgic, nolgiuc, njilgioc, njolgiuc, njoldzuc, njedz
(expr:
1: tsi curã tu mesi = tsi s-fatsi, cum sta lucrili;
2: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
3: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
4: tu mesea di (adv) = nolgicã, nolgiuca, nolgiua, njilgioca, namisa, anamisa, nidzã, njidzã, nizã;
5: (atsel) dit mesi (adg) = (atsel) tsi s-aflã namisa di alti lucri; atsel tsi nu easti ni bun, ni arãu; nolgic, nulgican, nolgican, nolgiucan, njilgioc, njolgican, njilgiucan, njijlucan)
{ro: mijloc, centru, talie (mijlocul corpului)}
{fr: milieu, centre; taille (milieu du corps)}
{en: middle, center; waist}
ex: pãlatea a lui dit mesea (nolgica) di-amari; earam tu mesi (nolgica); stãtui tu mesi; lu tãlje pit mesi; di mesi tsimsi-apala; pisti mesi nj-angricã; nu sh-u frãndzi mesea
(expr: (i) nu sh-lu leagãnã truplu, gofurli; icã, (ii) easti multu linãvos); si strãndzi ta si sh-facã mesea (partea di ningã buric a truplui) njicã; u-acãtsã di mesi feata; atsel di mesi
(expr: nolgicanlu); el pri mesea sh-easti nsurat
(expr: el easti nsurat cu nolgicana); ãlj dzãsi a featãljei tsi curã tu mesi
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili); cari va s-facã multi dinãoarã, armãni tu mesi; cari ncalicã mula-a altui, s-dipuni tu mesea di cali

§ measi/mease (meá-si) sf fãrã pl – (unã cu mesi)
ex: hiljlu di measi (nolgicanlu)

§ mitsiu (mi-tsíŭ) sm fãrã pl – giumitatea dit-un lucru dispãrtsãt (tãljat) tu mesi; giumetã
{ro: o jumătate de}
{fr: une moitié de}
{en: a half of}
ex: nã fripsi sugiuc shi nã scoasi un mitsiu (unã giumitati di) di yin

§ njedz (njĭédzŭ) sn njedzuri (njĭé-dzuri) – partea di nai ma nuntru a unui lucru; partea ma moali (dit mesi) di nuntru a cãrvealiljei di pãni; partea di nuntru (dit mesi) a yimishilor;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãzari/pãzare

pãzari/pãzare (pã-zá-ri) sf pãzãri (pã-zắrĭ) –
1: loc mari sh-tes, maxus ndreptu trã vindearea sh-acumpãrarea di lucri di tuti turliili; loclu dit mesea i mardzinea di hoarã i cãsãbã, iu s-aflã duchenjli tu cari s-vindu tuti soili di lucri, iu s-dutsi dunjaea sã psuniseascã; cirshii, bizusteni, piatsã;
2: zboarãli tsi sh-li alãxescu atsel tsi vindi cu-atsel tsi-acumpãrã, tra si s-agiungã la unã aduchiri trã pãhãlu-a lucrilor tsi suntu trã vindeari; (fig:
1: pãzari = (i) hoarã, cãsãbã, pulitii (tsi ari di-aradã un loc trã pãzarea-a oaminjlor); (ii) zborlu (tinjia, pãhãlu) tsi aspuni cãt fatsi (custuseashti) un lucru (trã vindearea i acumpãrarea-a lui); expr:
2: fãtsem (cãdem tu) pãzari = zburãm (n-aduchim) trã pãhãlu-a lucrilor tsi s-vindu;
3: lj-dau nã pãzari = lj-dzãc cu cãt voi s-lu vindu (s-lu-acumpãr) un lucru;
4: fatsi pãzari xeanã = easti lishor s-facã isapea-a altui;
5: pãzarea nãinti (s-nu-avem ãncãceari nãpoi) = (ma s-nu vrei s-ti ncaci, s-ai zboarã ma nãpoi) fã pãzarea nãinti)
{ro: târg, piaţă, tocmeală}
{fr: marché public; foire; marchandage}
{en: (public) market; haggling over price}
ex: mi duc ãn pãzari (cirshii); feci pãzari (pãzãripsii) tra s-lji vindu misurlu; tsi dimãndzã s-ts-aduc dit pãzari?; njershu n pãzari (cirshii) tra s-acumpãr cash shi umtu; v-acumpãrai a voauã cãti un brãn arosh din pãzari; tsintsi-armãnj, unã pãzari (cirshii, pãnãyir); pi calea di pãzari; dicãt zboarã nãpoi, ma ghini pãzari (zbor trã pãhãlu-a lucrilor) nãinti; lj-lipsea a luplui, (s-ducã) n pãzari?; tsintsi armãnj unã pãzari, dzatsi grets, unã gumarã; pãzarea cãt (fig: cari-i pãhãlu, cãt fatsi, tsi tinjii ari)? ntreabã Chitlu?; macã nu dai pãzarea (fig: tinjia) tsi-ts caftu; ashi cãdzurã tu pãzari
(expr: ashi s-aduchirã trã pãhãlu-a lucrilor tsi s-vindu); ashi cãdzurã tru pãzari (s-aduchirã ti pãhã); lj-dãdea nã pãzari njicã
(expr: lj-dãdea putsãn, unã tsinjii njicã trã lucrili tsi-acumpãra); fu pãzari fãrã hãngi; pãzarea s-bitiseashti; Bitulea easti nã pãzari (fig: pulitii, cãsãbã) mari; lj-avea scoasã caplu n pãzari a furlui (tu cirshii, piatsã, misuhori); easti pãzari (dzua di pãzari) adzã

§ pãzãripsescu (pã-zã-rip-sés-cu) (mi) vb IV pãzãripsii (pã-zã-rip-síĭ), pãzãripseam (pã-zã-rip-seámŭ), pãzãripsitã (pã-zã-rip-sí-tã), pãzãripsiri/pãzãripsire (pã-zã-rip-sí-ri) – zburãscu cu cariva tra s-n-aduchim trã pãhãlu cu cari va s-vindã (va s-acum-pãrã) un lucru; fac pãzari cu-atsel tsi vindi un lucru (tsi voi s-lu-acumpãr), tra s-lji scadã tinjia; fac pãzari; pãzãrisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

piatsã

piatsã (pi-ĭá-tsã) sf pl(?) – loc mari sh-tes, maxus ndreptu trã vindearea sh-acumpãrarea di lucri di tuti turliili; loclu dit mesea i mardzinea di hoarã i cãsãbã, iu s-aflã duchenjli tu cari s-vindu tuti soili di lucri, iu s-dutsi dunjaea si s-priimnã, sã psuniseascã, etc.; pãzari, cirshii
{ro: piaţă}
{fr: marché public}
{en: public market}
ex: nu avea volti prit piatsã (pãzari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

voltã

voltã (vól-tã) sf volti/volte (vól-ti) – atsea tsi fatsi cariva cãndu s-priimnã; atsea tsi fatsi cariva cãndu si-anvãrteashti tu-un loc; priimnari, primnari, ghizeri, ghizirsiri, sulatsã, sulats, piripat, tifirici, devri, devrã, dulai; (fig:
1: voltã = oarã, datã; expr:
2: fac unã voltã = mi priimnu, dau sulatsã)
{ro: tur, plimbare}
{fr: tour, promenade}
{en: walking, stroll}
ex: feci unã voltã (fig: mi primnai) prit hoarã; nu avea volti (priimnãri) prit piatsã; multi volti (fig: ori, dãts) l-vidzui tu casa-a lor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã