|
phean
phean (phĭánŭ) sn pheani/pheane (phĭá-ni) – hãlati mari muzicalã tsi easti ca unã soi di sinduchi mari tsi sta pri trei cicioari, cari-asunã cãndu unã aradã di coardi (teli) suntu aguditi di-unã soi di ciocuri shi treamburã tra sã scoatã muzicã
{ro: pian}
{fr: piano}
{en: piano}
§ pian (pi-ĭánŭ) sn piani/piane (pi-ĭá-ni) – (unã cu phean)
ex: shtii s-cãntã pi pian; el bati pianlu ori ntredz