DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrcãshinã

cãrcãshinã (cãr-cã-shí-nã) sf cãrcãshinj (cãr-cã-shínjĭ) – cumatã aruptã dit unã pãndzã; lucru adrat dit unã pãndzã aruptã sh-disicatã; lucru di pãndzã veclju sh-purtat (stranj, cãmeashi, fusta-ni, etc.); pãrtalã, pãrtalji, cãrpã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã, peaticã, peatic, peticã, petic
{ro: cărpă, zdreanţă}
{fr: loque, haillon, guenilles}
{en: rag, tattered garment}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrpã

cãrpã (cắr-pã) sf cãrpi (cắr-pi) – cumatã di pãndzã veaclji (armasã poati di la cãmesh i pantaloni aruptsã) cu cari muljerli mpeaticã stranjii (ashtergu vasili aspilati i pulbirea din casã, etc.); peaticã, peatic, peticã, petic, pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã
{ro: cârpă, zdreanţă}
{fr: chiffon, petit morceau de toile; haillon, loque}
{en: rag, scrap, patch, dish cloth}
ex: cãmeasha s-featsi cãrpã

§ cãrpaci (cãr-pácĭŭ) sm cãrpaci (cãr-pácĭ) – atsel tsi mpeaticã sh-mirimitiseashti stranjili arupti (pãputsãli arupti, etc.); mpiticãtor, mbalumati
{ro: cârpaci}
{fr: ravaudeur, savetier}
{en: man who mends or patches things; cobbler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciolj2

ciolj2 (cĭóljĭŭ) sn cioalji/cioalje (cĭŭá-lji) shi ciolji/ciolje (cĭó-lji) – cumatã aruptã sh-disicatã dit unã pãndzã; lucru adrat di pãndzã (stranj, cãmeashi, fustani, etc.) veclju shi aruptu; pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, cãrpã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, letscã, peaticã, peatic, peticã, petic
{ro: cărpă, zdreanţă}
{fr: chiffon, loque, haillon, guenille}
{en: rag, tattered garment}
ex: cu cioaljili (pãrtãljli) di pi mini; nu-au stranji, au ciolji (pãrtãlj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

letscã

letscã (léts-cã) sf letscã (léts-cã) – cumatã aruptã sh-disicatã dit unã pãndzã; lucru adrat di pãndzã (stranj, cãmeashi, fustani, etc.) veclju sh-aruptu; pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, cãrpã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, peaticã, peatic, peticã, petic;
(expr: nu-am letscã = nu-am tsiva)
{ro: cărpă, zdreanţă}
{fr: loque, haillon, guenille}
{en: rag, tattered garment}
ex: lu poartã tu letscã; lja-ts letscãli (stranjili, lucrili) sh-fudz ta s-nu ti ved

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãrtalã

pãrtalã (pãr-tá-lã) sf pãrtãlj (pãr-tắlj) – cumatã aruptã sh-disicatã dit unã pãndzã; lucru adrat di pãndzã (stranj, cãmeashi, fustani, etc.) tsi easti veclju shi aruptu; pãrtalji, cãrcãshinã, cãrpã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã, peaticã, peatic, peticã, petic;
(expr:
1: nj-ljau pãrtãljli = nj-ljau perlu, fug cãt ma-agonja;
2: lj-dau pãrtãljli = lu-agunescu, l-fac s-fugã)
{ro: zdreanţă}
{fr: loque, haillon, guenille}
{en: rag, tattered garment}
ex: ti-aruc nafoarã ca pri-unã pãrtalã (peaticã); pãrtãljli (stranjili arupti) tsi lji nvishtea truplu; nj-yinea s-nji ljau pãrtãljli
(expr: nj-yinea sã-nj ljau perlu, s-fug cãt cama-agonja); ãlj deadirã pãrtãljli
(expr: lu-agunirã); lu nviscurã cu nishti pãrtãlj arupti; nãs sã nviscu cu pãrtãljli a draclui

§ pãrtalji/pãrtalje (pãr-tá-lji) sf pãrtãlj (pãr-tắlj) – (unã cu pãrtalã)

§ pãrtãlos (pãr-tã-lósŭ) adg pãrtãloasã (pãr-tã-lŭá-sã), pãrtãlosh (pãr-tã-lóshĭ), pãrtãloa-si/pãrtãloase (pãr-tã-lŭá-si) – tsi easti nviscut cu pãrtãlj; pãrtalcu, partal, pãrtal, tsãrtsãros; recicaman, aruptu, dispuljat, dispuljiturã, martirã; (fig: pãrtãlos = om tsi nu fatsi doi paradz, tsi nu easti bun tri tsiva)
{ro: zdrenţăros, om de nimic}
{fr: haillonneux, loqueteux, déguenillé, homme de rien}
{en: ragged, tattered}
ex: vãcarlu armasi pãrtãlos (cu pãrtãlj) shi gulishan

§ pãrtalcu (pãr-tál-cu) adg pãrtalcã (pãr-tál-cã), pãrtaltsã (pãr-tál-tsã), pãrtaltsi/pãrtaltse (pãr-tál-tsi) – (unã cu pãrtãlos)

§ partal (par-tálŭ) adg partalã (par-tá-lã), partalj (par-táljĭ), partali/partale (par-tá-li) – (unã cu pãrtãlos)
ex: ãl veadi aruptu-partal shi s-njirã di-iu lji scoati ahãts pradz; s-nu lja hãbari vãsiljelu, cã easti partal; faptu tiptili, cu nãshti stranji arupti, ca partal

§ pãrtal (pãr-tálŭ) adg pãrtalã (pãr-tá-lã), pãrtalj (pãr-táljĭ), pãrtali/pãrtale (pãr-tá-li) – (unã cu pãrtãlos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

peaticã

peaticã (peá-ti-cã) sf peatitsi/peatitse (peá-ti-tsi) –
1: cumatã di pãndzã veaclji (armasã poati di la vãrã pantaloni i cãmeashi aruptã) cu cari muljerli mpeaticã stranjili arupti (ashtergu vasili aspilati i pulbirea din casã); cãrpã, peatic, peticã, petic, pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã;
2: cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa icã sh-suflã narea, etc.; mãndilã, distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber;
3: cumatã di pãndzã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha; mãndilã, baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj;
(expr:
1: sh-aflã saclu, peatica; cum i saclu, acshi-i sh-peatica = s-dzãtsi trã doi oaminj (muljeri) tsi s-u-aduc, s-uidisescu ghini;
2: expr: peaticã pristi peaticã = stranji pãrtãloasi, arupti)
{ro: petec, cârpă, zdreanţă; batistă; năframă}
{fr: chiffe, chiffon, petit morceau de toile; haillon, loque; mou-choir; fichu}
{en: rag, scrap, patch; handkerchief; headscarf}
ex: cu-unã peaticã-lj ligã arana; minãm peatitsili (mãndilili, shamiili) tu vimtu; chirui peatica (mãndila, distimelea); si-ts lau peatica (distimelea) pitreatsi

§ peticã (pé-ti-cã) sf petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: ligãm simintsa tu unã peticã (cãrpã, distimeli); cu petica-arucatã si-lj tsãnã-aumbratã; purta pri cap nã peticã (baltsu, vlashcã) albã

§ peatic (peá-ticŭ) sn peatitsi/pea-titse (peá-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: leagã-nj cicioarli cu peatitsi; imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini peatic di peatic; shi-l tricu dinaparti di arãu ca un peatic; nu va s-lu disfac aestu peatic pãnã nu va-nj ved sor-mea

§ petic (pé-ticŭ) sn petitsi/petitse (pé-ti-tsi) – (unã cu peaticã)
ex: lj-bãgã un petic ma nu s-cunoashti; stranjlu-aestu ari multi petitsi; s-agioacã cu-unã topã di petitsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

recichiu

recichiu (récĭ-chĭu) adg recichi/reciche (récĭ-chi), recichi (récĭ-chi), recichi (récĭ-chi) – cumatã aruptã sh-disicatã dit unã pãndzã; lucru adrat di pãndzã (stranj, cãmeashi, fustani, etc.) veclju sh-aruptu; pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, cãrpã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, ciolj, letscã, peaticã, peatic, peticã, petic
{ro: zdreanţă}
{fr: loque, guenilles}
{en: rag, tattered garment}
ex: dicunjarlu purta stranji recichi (dip arupti); el intrã nviscut tu stranji recichi; cum s-ducã cu stranji recichi ca ghiftu

§ recicaman (recĭ-ca-mánŭ) adg recicamanã (recĭ-ca-má-nãŭ), recicamanj (recĭ-ca-mánjĭ), recicamani/recicamane (recĭ-ca-má-ni) – tsi easti nviscut tu recichi (stranji veclji shi arupti); pãrtãlos, pãrtalcu, partal, pãrtal; tsãrtsãros, aruptu, dispuljat, dispuljiturã, martirã
{ro: zdrenţăros}
{fr: loqueteux, déguenillé}
{en: ragged, tattered}
ex: hrisiclu dusi shi ciraclu nu vru s-ducã, cã eara nviscut recicaman (tsãrtsãros, nviscut tu stranji arupti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã