DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amoni/amone

amoni/amone (a-mó-ni) sf amonj (a-mónjĭ) – hãlati, di-aradã di cilichi, pri cari s-bagã cumãts di her arushiti tu foc (ca petala bunãoarã) sh-favrul li agudeashti cu cioclu tra s-lã da forma vrutã;
(expr:
1: nitsi pri cioc, nitsi pri amoni = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu lu-arãseashti ni unã ni altã, tsi nu s-aflã ni tr-un loc, ni tu altu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: nicovală}
{fr: enclume}
{en: anvil}
ex: frãmsirã amonea; cati ghiftu sh-alavdã amonea; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; ghiftul sh-vãsilje, amonea sh-cãfta

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aspun2

aspun2 (as-púnŭ) (mi) vb III shi II aspush (as-púshĭŭ), aspuneam (as-pu-neámŭ), aspusã (as-pú-sã), aspuniri/aspunire (as-pú-ni-ri) shi aspuneari/aspuneare (as-pu-neá-ri) –
1: fac (arãt, alas) tsiva si s-veadã (si s-avdã, si s-aducheascã, etc.) cu zborlu (mãna, scriarea, dzeadzitlu, caplu, etc.); arãt;
(expr:
1: mi-aspun = (mi) alãncescu, (mi) fãnirusescu, (mi) pãrãstisescu, (mi) pãrãstãsescu, andzãmedz, ndzãmedz, furnisescu, dau caplu;
2: canda-lj dzãtsea vãrã, “aspuni!” = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati s-tsãnã un mistico tra s-nu-l spunã sh-la altsã;
3: aspuni-lj-u! = dizvilea-ti tra si s-veadã atsea tsi-ai tu zmeani!)
{ro: arăta}
{fr: montrer}
{en: show}
ex: s-lj-aspun (s-fac si s-veadã) nã petalã; lj-aspusi calea; shi-nj s-aspusi (nji s-alãnci) semnu mari; lj-aspuni (l-fatsi, lj-dzãtsi s-mutreascã) muntsã

§ aspus2 (as-púsŭ) adg aspusã (as-pú-sã), aspush (as-púshĭ), aspusi/aspuse (as-pú-si) –
1: tsi easti faptu si s-veadã (si s-avdã, si s-aducheascã, etc.) cu zborlu (mãna, scriarea, deadzitlu, caplu, etc.); arãtat;
2: (trã forma mi-aspun): alãncit, fãnirusit, pãrãstisit, pãrãstãsit, andzãmat, ndzãmat, furnisit, datã caplu
{ro: arătat}
{fr: montré}
{en: shown}

§ aspuniri2/aspunire (as-pú-ni-ri) sf aspuniri (as-pú-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspuni tsiva; arãtari, alãnciri, fãnirusiri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri, andzãmari, ndzãmari, furnisiri, dari caplu
{ro: acţiunea de a arăta, arătare}
{fr: action de montrer}
{en: action of showing}

§ aspuneari2/aspuneare (as-pu-neá-ri) sf aspuneri (as-pu-nérĭ) – (unã cu aspuniri2)
ex: casa nu easti tr-aspuneari

§ spun2 (spúnŭ) (mi) vb III shi II spush (spúshĭŭ), spuneam (spu-neámŭ), spusã (spú-sã), spuniri/spunire (spú-ni-ri) shi spuneari/spuneare (spu-neá-ri) – (unã cu aspun2)
ex: shi-lj si spusi (aspusi, alãnci) dininti

§ spus2 (spúsŭ) adg spusã (spú-sã), spush (spúshĭ), spusi/spuse (spú-si) – (unã cu aspus2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtinar

cãtinar (cã-ti-nárŭ) sn cãtinari/cãtinare – hãlati njicã (cu cari si ncljiadzã unã ushã) faptã dit un trup (tsi ari tu el unã micãnii tri ncljiari) sh-unã soi di mãnear ca unã petalã acãtsatã (ligatã) la un capit di trup sh-di-alantu capit tsi s-acatsã tut di trup ma cu-unã cljai; catinã, cãtinat (fig: cãtinar = cljai, cheai, dishcljidzãtoari)
{ro: lacăt}
{fr: serrure, cadenas}
{en: lock, padlock}
ex: portsã ncljisi cu trei cãtinari

§ catinã1 (cá-ti-nã shi ca-tí-nã) sf catini/catine (cá-ti-ni shi ca-tí-ni) – (unã cu cãtinar)
ex: tsãni tuti lucrili sum catinã (cãtinar; icã fig: cljai)

§ cãtinat (cã-ti-nátŭ) sn cãtinati/cãtinate (cã-ti-ná-ti) – (unã cu cãtinar)
ex: ari cãtinat la poartã

§ cãtnã (cãt-nắ) sm cãtnadz (cãt-nádzĭ) – omlu tsi vindi sh-fatsi mirimets la cljei sh-la cãtinari
{ro: lăcătuş}
{fr: serrurier}
{en: locksmith}

§ cãtinãrii/cãtinãrie (cã-ti-nã-rí-i) sf cãtinãrii (cã-ti-nã-ríĭ) – tehnea-a-atsilui tsi fatsi cãtinari; ducheanea iu s-vindu (icã iu s-fac) cãtinari
{ro: lăcătuşărie}
{fr: métier du serrurier; serrurerie}
{en: locksmith profession; locksmith shop}
ex: la noi eara arshini si nveatsã armãnjlji cãtinãria, dzãtsea cã easti a ghiftsãlor

§ ncatin (ncá-tinŭ) (mi) vb I ncãtinai (ncã-ti-náĭ), ncãtinam (ncã-ti-námŭ), ncãtinatã (ncã-ti-ná-tã), ncãtina-ri/ncãtinare (ncã-ti-ná-ri) – ncljiedz cu-un cãtinar un lucru (poartã, dulapi, etc.); bag catina
{ro: închide cu lacătul}
{fr: fermer avec la serrure}
{en: lock with a padlock}
ex: agãrshii sã ncatin (s-u ncljiedz cu cãtinarlu) gãrdina; tuti suntu ncãtinati (ncljiati cu cãtinarlu)

§ ncãtinat (ncã-ti-nátŭ) adg ncãtinatã (ncã-ti-ná-tã), ncãtinats (ncã-ti-nátsĭ), ncãtinati/ncãtinate (ncã-ti-ná-ti) – tsi easti ncljiat cu unã catinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

eascã

eascã (ĭás-cã) sf eschi (ĭés-chi) – numã datã la ndauã planti dit fumealja-a buretslor, tsi crescu pri truplu-a arburlor shi s-hrãnescu (ca hãrãmgeadz) dit dzama (seva) a lor, tsi sh-u-aduc niheamã cu petala di cal shi, cãndu suntu uscati ghini, acatsã foc multu lishor (sh-tr-atsea, tu chirolu veclju s-ufilisea la aprindearea-a foclui, cu mãnearlu sh-cu sturnarea);
(expr:
1: easti eascã = easti multu uscat, easti suptsãri;
2: ardi ca easca = s-aprindi dinãoarã, ardi multu ghini, ca easca uscatã)
{ro: iască}
{fr: amadou}
{en: tinder, touchwood}
ex: easca creashti pri trup di fag; easca va mãnear shi sturnari; feata eascã s-adrã
(expr: s-adrã multu slabã; slãghi multu); pãnea s-featsi eascã
(expr: multu uscatã); aprinsi cu amnarea eascã tra s-facã foc; leamnili tsi-adusish ardu ca easca
(expr: ardu ghini)

§ yeascã (yĭás-cã) sf yeschi (yĭés-chi) – (unã cu eascã)
ex: aprindi tsigarea cu yeascã; gortsul aestu easti yeascã
(expr: uscat, nu-ari dip dzamã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

guvojdu

guvojdu (gu-vój-du) sm guvojdzã (gu-vój-dzã) shi guvojdi/gu-vojde (gu-vój-di) – penurã cu cari s-acatsã petala pri unglja-a calui; guvozdu, gãvojdu, gãvozdu;
(expr:
1: adar (fac, talj) guvoj-dzã (di fricã, di-arcoari) = nj-treamburã (dau) dintsãlj di fricã, di-arcoari;
2: cãts guvojdzã poartã = cãts anj ari;
3: mutã ciciorlu sh-caftã guvojdu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi sh-lu caftã (sh-lu-adutsi) singur biljelu;
4: cari jileashti guvojdul, sh-cheari petala = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-plãndzi cã cheari un lucru njic, fãrã simasii, cãndu nu veadi cã va chearã un lucru mari tsi axizeashti multu)
{ro: găvozd, caia, cui de potcoavă}
{fr: clou de fer à cheval}
{en: horseshoe nail}
ex: petala sh-guvojdul (penura di petalã); acãtsã s-treamburã shi s-adarã guvojdi cu
(expr: sã-lj cãrtsãneascã) dintsãlj di fricã; adarã guvojdi
(expr: treamburã) di fricã; vai talji guvojdzã
(expr: vai treamburã di fricã); tutã dzua adrã guvojdi
(expr: trimburã di-arcoari); cãts guvojdi
(expr: cãtã-arcoari, trimburari di-arcoari) featsi-atumtsea; tu plãtãri tãljam guvojdzã
(expr: nj-trimbura pãltãrli di-arcoari); cãts guvojdzã poartã
(expr: di cãts anj easti) calu-aestu?

§ guvozdu (gu-vóz-du) sm guvozdzã (gu-vóz-dzã) – (unã cu guvojdu)
ex: di un guvozdu nu poati s-yinã vãrnu arãu

§ gãvojdu (gã-vój-du) sm gãvojdzã (gã-vój-dzã) shi gãvoj-di/gãvojde (gã-vój-di) – (unã cu guvojdu)

§ gãvozdu (gã-vóz-du) sm gãvozdzã (gã-vóz-dzã) – (unã cu guvojdu)
ex: lj-bãtu un gãvozdu tra s-nu-lj cadã petala

§ nguvujdedz (ngu-vuj-dédzŭ) (mi) vb I nguvujdai (ngu-vuj-dáĭ), nguvujdam (ngu-vuj-dámŭ), nguvujdatã (ngu-vuj-dá-tã), nguvujdari/nguvujdare (ngu-vuj-dá-ri) – bag guvojdzã a calui (mulãljei); (fig: mi nguvujdedz = (i) mi ntsap cu-unã penurã, schin, etc.; (ii) chicusescu, mi cãrtescu, nj-pari-arãu)
{ro: găvozdi, bate cuie de potcoavă; (se) înţepa; (se) supăra}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãhmuzi/mãhmuze

mãhmuzi/mãhmuze (mãh-mú-zi) sf mãhmuzi (mãh-múzĭ) – deadzitlu di dinãpoi di la ciciorlu-a cucotlui; hãlati (di metal, ca unã petalã cu dintsã i cu-un arocut cu dintsã), purtatã di cãvãlari la cãlcãnjlu di la pãputsã, cu cari-lj pingu caljlji tra si s-ducã cãtrã ninti; muhmuzã
{ro: pinten}
{fr: éperon}
{en: spur}
ex: ãlj bãgã mãhmuzea-a calui

§ muhmuzã (muh-mú-zã) sf muhmuzi/muhmuze (muh-mú-zi) shi muhmuji (muh-mújĭ) – (unã cu mãhmuzi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã