DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pescu

pescu (pés-cu) sm peshtsã (pésh-tsã) shi peshti (pésh-ti) – soi di prici tsi bãneadzã tu apã, cu truplu lungu, cu-unã cheali moali acupiritã di soldzã, sh-cu carnea bunã tri mãcari;
(expr:
1: tac ca pescul = nu grescu nitsiun zbor; nu mi-ameastic tu muabeti;
2: easti (gras) ca pescu = easti (ca) multu gras;
3: tsi peshtsã acãtsash? = featsish tsiva?; u scoasish naparti?; lj-deadish di cap?; tsi pulj acãtsash?; tsi guvã tu apã featsish?;
4: ca pescul tu apã = tsi s-aducheashti ghini, tu fisea-a lui;
5: pescul tu-amari easti gioni = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-aspuni gioni, mash cãndu easti tu-apanghiu shi vãr nu poati sã-lj facã-arãu;
6: pescul tu-amari, sh-tiganea pri foc = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu-ari, sh-nu va poatã s-lu aibã un lucru, ma si ndreadzi dip canda va lu-aibã;
7: mi tsigãripsi ca peashtili pri foc; ca pescul tu tigani mi fripsi = mi tirãnsi multu;
8: nu nj-u bunã pescul = nu para mi-arãseashti pescul; nu mi-arãseashti un lucru;
9: aestã easti altã (idyea) mãcari di pescu = aestã easti dip altsiva, dip altu (idyiul) lucru;
10: di la cap s-amputi pescul = aralili nchisescu cu-atselj mãri ninti ca s-li facã atselj di sum elj;
11: nu-agiungu pescul = dzãc unã minciunã cã nu-l voi un lucru cãndu itia dealihea easti cã nu pot s-lu am, s-lu fac)
{ro: peşte}
{fr: poisson}
{en: fish}
ex: apa-nj mi featsi, soarli-nj mi creashti, sh-ma nu-nj ved dada, moartea-nj mi-anvãleashti (angucitoari: pescul); suntu turlii, turlii di peshti; peshtilj ascãparã di moarti; pescul mari, mãcã njiclu; yermul atsel njiclu, pescul atsel mari acatsã; tsi pescu s-lja atselj edz
(expr: tsi grãsimi s-bagã, cãt lipseashti si sã ngrashi) ca si s-facã cãpri?; vrei, cãtushe, pescu?; cari cãtushi nu-l va pescul?; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, ascuchi; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, dzãtsi cã-i amputsãt

§ peashti (peásh-ti) sm peshtsã (pésh-tsã) shi peshti (pésh-ti) – (unã cu pescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

achicãsescu

achicãsescu (a-chi-cã-sés-cu) (mi) vb IV achicãsii (a-chi-cã-síĭ), achicãseam (a-chi-cã-seámŭ), achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsi-ri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) – am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); aduchescu, duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu
{ro: înţelege, simţi}
{fr: comprendre, sentir}
{en: understand, feel}
ex: nãsã nu putea s-achicãseascã; s-achicãsi (s-aduchi) agonja; deadun zburãm, ahoryea-acãchisim

§ achicãsit (a-chi-cã-sítŭ) adg achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsits (a-chi-cã-sítsĭ), achicãsiti/achicãsite (a-chi-cã-sí-ti) – ashi cum easti un tsi-ari acãchisitã (aduchitã); ashi cum easti lucrul tsi easti ghini aduchit; cari mindueashti ghini; cari giudicã ghini cu mintea; aduchit, duchit, acãchisit, chicãsit, apucupit, apucupsit, agrãxit
{ro: înţeles, simţit}
{fr: compris, senti, judicieux}
{en: understood, sensible, discerning}
ex: oaminjlji atselj nai ma achicãsits (cu nai ma buna minti, giudicatã)

§ achicãsiri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) sf achicãsiri (a-chi-cã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea (s-)achicãseashti (aducheashti); aduchiri, duchiri, acãchisiri, chicãsiri, apucupiri, apucupsiri, agrãxiri
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi; înţelegere, simţire}
{fr: action de comprendre, compréhension}
{en: action of understanding}

§ neachicãsit (nea-chi-cã-sítŭ) adg neachicãsitã (nea-chi-cã-sí-tã), neachicãsits (nea-chi-cã-sítsĭ), neachicãsiti/neachicãsite (nea-chi-cã-sí-ti) – tsi nu easti achicãsit
{ro: neînţeles}
{fr: incompréhensible, chaotique}
{en: incomprehensible, chaotic}
ex: trã minduitlu, sh-mushconjlu i trumbetã, trã neachicãsitlu, sh-tãmpãna i ncot

§ neachicãsiri/neachicãsire (nea-chi-cã-sí-ri) sf neachicãsiri (nea-chi-cã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-achicãseashti (nu s-aducheashti) tsiva
{ro: acţiunea de a nu înţelege; neînţelegere}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aduchescu

aduchescu (a-du-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II aduchii (a-du-chíĭ), aducheam (a-du-chĭamŭ), aduchitã (a-du-chí-tã), aduchiri/adu-chire (a-du-chí-ri) shi aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) – duchescu;
1: am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu, ntsileg;
2: cu ocljul (ureaclja, narea, limba, dzeadzitlu, etc.) achicãsescu cã s-fatsi tsiva deavãrliga di mini; simtu, sãmtu, simtsescu, sintescu;
3: nj-aduc aminti, tsãn minti, thimisescu;
4: aflu cu mintea sh-giudicata mash (nj-yini ergu, noima, fãrã ca sã shtiu sigura) cum easti (cum va si s-facã) un lucru; angljicescu, angucescu, gucescu, cucescu
{ro: înţelege, simţi, aminti, ghici}
{fr: comprendre, sentir, deviner}
{en: understand, feel, guess}
ex: deadi s-aducheascã (s-achicãseascã) ali greacã; lu-aduchirã (simtsãrã) cãnjlji; aduchea-ti (aduts aminti) s-acumpiri sari; aduchea-mi (adu-nj aminti) s-yin; aduchea (angucea), cari pots; aduchea-l (fã-lj semnu s-achicãseas-cã) s-fugã; easti om tsi-aducheashti; aducheshti (anguceshti) tsi-am tru mãnã?; nu lu-aduchii (nu-l sãmtsãi, nu-l vidzui) s-treacã calea; oili-a meali s-aduchescu di-a tali (s-ved cã nu suntu unã cu-a tali, s-aleg di-a tali); unã cã aduchea (achicãsea, zbura) limba-a lor; lj-dãdea s-aducheascã

§ aduchit (a-du-chítŭ) adg aduchitã (a-du-chí-tã), aduchits (a-du-chítsĭ), aduchiti/aduchite (a-du-chí-ti) – tsi-aducheashti; duchit, achicãsit, apucupit, agrãxit, simtsãt, adus aminti, angucit, etc.
{ro: înţeles, simţit, ghicit}
{fr: raisonable, judicieux, compris, senti, deviné}
{en: understood, felt, guessed}

§ aduchiri/aduchire (a-du-chí-ri) sf aduchiri (a-du-chírĭ) – atsea tsi fatsi un cari aducheashti tsiva; duchiri, achicãsiri, apucupiri, agrãxiri, simtsãri, adutseari aminti, anguciri, etc.
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi, de a ghici; înţelegere, simţire, ghicire}
{fr: action de comprendre (deviner, sentir)}
{en: action of understanding (feeling, guessing)}

§ aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) sf aducheri (a-du-chĭérĭ) – (unã cu aduchiri)

§ neaduchit (nea-du-chítŭ) adg neaduchitã (nea-du-chí-tã), neaduchits (nea-du-chítsĭ), neaduchiti/neaduchite (nea-du-chí-ti) – tsi nu-aducheashti; tsi nu easti aduchit; tsi nu-l mealã cã atselj deavãrliga di el, nu lj-arisescu tsi fatsi; tsi nu-l mealã di-atseali tsi s-fac deavãrliga di el; niduchit, neachicãsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

agrãxescu

agrãxescu (a-ghrãc-sés-cu) vb IV agrãxii (a-ghrãc-síĭ), agrãxeam (a-ghrãc-seámŭ), agrãxitã (a-ghrãc-sí-tã), agrãxiri/agrãxire (a-ghrãc-sí-ri) – aduchescu, duchescu, acãchisescu, achicãsescu, chicãsescu, apucupescu, ntsileg, simtu
{ro: înţeleg, simt}
{fr: comprendre, sentir}
{en: understand, feel}
ex: easti njic, nu agrãxeashti (nu aducheashti)

§ agrãxit (a-ghrãc-sítŭ) adg agrãxitã (a-ghrãc-sí-tã), agrãxits (a-ghrãc-sítsĭ), agrãxiti/agrãxite (a-ghrãc-sí-ti) – ashi cum easti un tsi-ari aduchitã un lucru; aduchit, duchit, acãchisit, achicãsit, chicãsit, apucupit, ntsileptu, simtsãt
{ro: înţeles, simţit}
{fr: compris, senti}
{en: understood, felt}

§ agrãxiri/agrãxire (a-ghrãc-sí-ri) sf agrãxiri (a-ghrãc-sírĭ) – atsea tsi-ari faptã un care ari agrãxitã; aduchiri, duchiri, acãchisiri, achicãsiri, chicãsiri, apucupiri, ntsileadziri, simtsãri
{ro: acţiunea de a înţelege; înţelegere}
{fr: action de comprendre, de sentir; compréhension}
{en: action of understanding, of feeling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

amar1

amar1 (a-márŭ) sm fãrã pl – dureari sufliteascã (un dor greu tu suflit); mãrazi, cãnjinã, amãrãciuni, cripari, etc.
{ro: amar, amărăciune}
{fr: amertume, chagrin}
{en: sadness}
ex: di tru a arniului amar (mãrazi, cãnjinã); amar di (multã shi greauã) neauã

§ amar2 (a-márŭ) adg amarã (a-má-rã), amari (a-márĭ), amari/amare (a-má-ri) – tsi ari gustul (lizetea) a hearãljei (a pilonjlui, a sulfat-lui/chininãljei); amãros, merahun
{ro: amar (gustul)}
{fr: amer, funeste}
{en: bitter}
ex: yitria tsi nj-ari scriatã easti amarã fãrmac; merlu tsi mãcai eara amar; amari lucri; cari nu gustã amarlu (un lucru amar) nu shtii tsi easti zahãrea; lãcrinj amari; lu-arsi amarlu (di moarti) gãgosh

§ amãros (a-mã-rósŭ) adg amãroasã (a-mã-rŭá-sã), amãrosh (a-mã-róshĭ), amãroasi/amãroase (a-mã-rŭá-si) – (unã cu amar2)
ex: pilonj amãros

§ amar3 (a-marŭ) adv – cu amãrãciuni
{ro: amar}
{fr: amèrement, péniblement}
{en: with sadness}
ex: si-nj lu cãntsã tini-amar

§ amãrãciuni1/amã-rãciune (a-mã-rã-cĭú-ni) sf amãrãciunj (a-mã-rã-cĭúnjĭ) – starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã, virin
{ro: amărăciune}
{fr: chagrin}
{en: sadness}
ex: aeshti doi anj avu, mãrata, multi amãrãciunj (cripãri, siclets)

§ amãreatsã1 (a-mã-reá-tsã) sf amãrets (a-mã-rétsĭ) shi amãretsuri (a-mã-ré-tsurĭ) – (unã cu amãrãciuni1)

§ amãrami1/amãrame (a-mã-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu amãrãciuni1)
ex: multã amãrami aduchescu

§ amãrari3/amãrare (a-mã-rá-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – (unã cu amãrãciuni1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amari/amare

amari/amare (a-má-ri) sf amãri (a-mắrĭ) – ãntindiri mari di apã nsãratã (ca un lac multu mari shi ma multili ori ãncljisã di loc); uchean (ma njic); mari, pelag, pelargu;
(expr:
1: tãxeashti marea cu sarea = tra si sh-agiungã scupolu, tãxeashti multi lucri tsi nu li ari i nu poati s-li facã;
2: cãndu va s-facã-amarea livadi = vãrãoarã; cã amarea nu s-fatsi vãrãoarã livadi;
3: pescul tu-amari easti gioni = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-aspuni gioni, mash cãndu easti tu-apanghiu shi vãr nu poati sã-lj facã-arãu)
{ro: mare, ocean}
{fr: mer, océan}
{en: sea, ocean}
ex: Amarea Lai; tu naparti di laea-amari; tu amari s-nica unã pampori; unã steauã namisa di-amari (angucitoari = cãndila); armãnlu tu muntsã easti ca amarea arihãtipsitã; cari-i muma tsi ficiori amintã shi ficiori mãcã? (angucitoari: amarea sh-arãurli); tu naparti di laea-amari; tu amari s-nica unã pampori; tricum cu pamporea pisti Amarea Lai; cãt tradzi amarea (cãt easti amarea di mari); tsãni, tsãni arãurli shi eu vai strãchescu amarea

§ mari2/mare (má-ri) sf mãri (mắrĭ) – (unã cu amari)
ex: Marea Lai; tritsets marea (amarea) la nã parti; nu-ai mãri (amãri) di lãcrinj, ca mãri (amãri) sã plãndzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

apucupescu

apucupescu (a-pu-cu-pés-cu) vb IV apucupii (a-pu-cu-píĭ), apucupeam (a-pu-cu-peámŭ), apucupitã (a-pu-cu-pí-tã), apu-cupiri/apucupire (a-pu-cu-pí-ri) – aduchescu, acãchisescu, achicãsescu, chicãsescu, agrãxescu
{ro: înţelege}
{fr: comprendre}
{en: understand}
ex: tuts apucupim (aduchim)

§ apucupit (a-pu-cu-pítŭ) adg apucupitã (a-pu-cu-pí-tã), apucupits (a-pu-cu-pítsĭ), apucupiti/apucupite (a-pu-cu-pí-ti) – ashi cum easti un tsi ari aduchitã; aduchit, acãchisit, achicãsit, chicãsit, agrãxit
{ro: înţeles}
{fr: compris}
{en: understood}

§ apucupiri/apucupire (a-pu-cu-pí-ri) sf apucupiri (a-pu-cu-pírĭ) – atsea tsi-ari faptã un care ari apucupitã; aduchiri, acãchisiri, achicãsiri, chicãsiri, agrãxiri
{ro: acţiunea de a înţelege; înţelegere}
{fr: action de comprendre, compréhension}
{en: action of understanding}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arac

arac (a-rácŭ) sm arats (a-rátsĭ) – prici di apã dultsi (tsi nu easti pescu), tsi ari un trup moali anvãlit di unã cãpachi corcanã, cari s-fatsi aroshi cãndu easti hertu, cu-unã pãnticã ca unã aradã di neali, cu ma multi preclji di cicioari (cu cari imnã di-arada anapuda, cãtrã nãpoi) di cari, prota preaclji easti ca un cljashti; rac, cãrãvidã, hãrhidã, cãvur, cavur, cavru
{ro: rac}
{fr: écrevisse}
{en: (fresh water) crayfish}
ex: araclu (cãrãvida), broasca shi mreana; am mari ahti s-mãc nã dzuã arats; njardzi anapuda ca aratslji

§ rac (rácŭ) sm rats (rátsĭ) – (unã cu arac)
ex: a curi nu lj-u bunã s-gustã un rac (cavru)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arad

arad (a-rádŭ) (mi) vb III shi II arash (a-ráshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arasã (a-rá-sã), aradiri/aradire (a-rá-di-ri) shi arãdea-ri/arãdeare (a-rã-deá-ri) – talj cu xurafea (cu machina di-aradiri) perlu (di pi fatsã, trup i cap); cur (cu cãtsutlu) asprilj a unui pescu; cur perlji di pi unã cheali di pravdã; scot un petur suptsãri di pi fatsa-a unui lucru (cu cãstura, arenda, mãna, spilarea, etc.); ashtergu (scot) gramatili ngrãpsiti pri unã acoalã i lemnu; sursescu, xursescu, bãrbirisescu, bãrbirsescu; (fig: arad = ahulescu, pusputescu di-aproapea)
{ro: rade, bărbieri; răzui}
{fr: raser; gratter, râper}
{en: shave; rasp, grate, scrape}
ex: va nj-aradã (surseascã) barba; unã tsi lu-arãdea (ãl xursea); pri la per lishor lu-aradi (fig: lu-ahuleashti); arash (curai) scãndurli di laspi; ts-arãshesh (tsã sursish, tãljash) barba

§ aras (a-rásŭ) adg arasã (a-rá-sã), arash (a-ráshĭ), arasi/arase (a-rá-si) – tsi-lj s-ari tãljatã perlu di pi fatsã (trup i cap, cu xurafea i machina di-arãdeari); sursit, xursit, bãrbirisit, bãrbirsit
{ro: ras, bărbierit}
{fr: rasé, gratté}
{en: shaved}

§ aradiri/aradire (a-rá-di-ri) sf aradiri (a-rá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aradi tsiva; arãdeari, xursiri, sursiri, bãrbirisiri, bãrbirsiri
{ro: acţiunea de a rade, de a bărbieri; radere, bărbierire}
{fr: action de raser, de gratter, de toucher}
{en: action of shaving, of touching}

§ arãdeari4/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu aradiri)

§ arãsãturã (a-rã-sã-tú-rã) sf arãsãturi (a-rã-sã-túrĭ) – atsea tsi-ari faptã un om tsi s-ari arasã; urma alãsatã (pri fatsã, lemnu, acoalã, etc.) dupã aradirea-a unui lucru; cumãtsli tsi-armãn (armãsãturli) di la aradirea-a unui lucru
{ro: răzătură}
{fr: râpure}
{en: raspings, gratings}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã