|
|
diper
diper (di-pérŭ) cong – dipi, percã, peryea, tu loc di, ca di, cãt, dicãt, etc.
{ro: decât}
{fr: que}
{en: that, whom, of that, which, etc.}
ex: diper tu xeani banã (dicãt tu xeani banã; tu loc di banã di tu xeani), tu loclu-a meu ma ghini, nã singurã minutã; ma multu nã fatsã di lãndzit, diper cã (di percã, dicãt) sãnãtoasã; diper (dicãt) mash iu azboairã; diper (dicât) mortu di sclãvii, mor cu arma cama nyii
§ dipi (dí-pi) cong – (unã cu diper)
ex: cama ghini s-murim tuts, dipi (dicãt) s-nã ncljinãm la grets
per1
per1 (pérŭ) sm peri (pérĭ) – hirlu tsi creashti dit chealea-a omlui; buluchea di hiri tsi crescu pri creashtitlu-a caplui di om; perci, arauã, zulufi, tsulufrã, tsãlufrã, tsãrufrã, ciulii, cilii;
(expr:
1: pãnã tu per = tuti, tut, ãntreg, pãnã la mardzini;
2: per di (cu) per = (s-fatsi) un lucru cu multã minutsalji, cu un per dupã altu;
3: di per-per = aspus cu tuti minutsaljili a lui; di hir-hir;
4: per nu-alas = nu-alas tsiva;
5: ca perlu din cap = multsã;
6: per nu tsãni = easti multu suptsãri, nu tsãni tsiva dip;
7: perlu n patru-l fatsi = easti itru, dishteptu;
8: di per funi u fac = di dip tsiva, fac un lucru mari; lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu umflu, lu nflurescu, di curmu fac funi, lj-bag coadi, lj-bag coarni, etc.;
9: cãndu-nj scoati limba peri; cãndu va-nj creascã peri tu palmã = vãrãoarã, cã peri nu crescu pri limbã i palmã;
10: nj-scoati peri pri (sum) limbã; nj-scoati limba peri = mi creapã, mi nvirineadzã, mi tirinseashti, nj-scoati suflitlu, mi-adutsi tu-unã stari di dipirari, etc.;
11: fac peri pri limbã = zburãscu tut chirolu, nu-astãmãtsescu;
12: per nu nj-ascapã = nu nj-ascapã tsiva;
13: mi-acats (mi-anciup) di peri = acats di mi-alumtu, mi bat, mi ncaci, mi-anciup;
14: nj-deapir perlji din cap = (nj-yini s-nji zmulgu perlji dit cap) di plãndzearea shi aurlarea tsi fac sh-di durearea tsi-aduchescu;
15: lji si mutã perlji (din cap); lji sã zbãrleashti perlu; per nu-l tsãni = lu-acatsã hiorlji, lj-easti multã fricã, lãhtãrseashti;
16: per di lup = lucru lãhtãros, tsi lãhtãrseashti multu;
17: fug ca di per di lup; fug ca draclu di per di lup; ãnj ljau perlu (sh-fug) = fug unãshunã, agonja sh-lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: di la porcu, sh-un per, bun easti = dicãt tsiva dip, sh-un njic lucru bun easti;
19: nji scoasi peri alghi; nj-alghi perlu = ãnj featsi bana greauã;
20: per cair = per albu, ca di cair; aush;
21: per albu = aush)
{ro: păr}
{fr: poil, cheveu}
{en: hair}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); avea perlu hrisusit (perlu-arus ca malãma); s-toarcã usturã ca perlu (suptsãri ca hirlu di per); pãnã sh-perlu sh-ari aumbrã; per di per s-fatsi cergã; lj-alghi (lj-cãruntsi) perlu sh-barba
(expr: aushi); om tricut cu perlu cair
(expr: perlu albu ca cairlu); agiumsi ca s-nu s-veadã per albu
(expr: s-nu s-veadã aush); cãndu va tsã scoatã limba peri
(expr: vãrãoarã, cã perlji nu crescu pri limbã!); mi-acats di peri
percã
percã (pér-cã) cong – peryea, pricã, diper, tu loc di, ca di, cãt, dicãt, dipi, etc.
{ro: decât}
{fr: que}
{en: that, whom, of that, which, etc.}
ex: s-mi talji di percã (diper cã) s-bãnedz; ma multu fricos percã (dicãt) om cu inimã; multsã gortsã percã (ca di) meri
§ peryea (pér-yea) cong – (unã cu percã)
§ pricã2 (scriat shi pri-cã) (prí-cã) cong – (unã cu percã)
ex: ma ghini s-hii unã dzuã cucot, pricã (ca di, dicãt) un an gãljinã