DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pergurã

pergurã (pér-gu-rã) sf perguri/pergure (pér-gu-ri) – cubei adratã di yitã di-ayinji; pirgurii, pirghurii, pirvulii
{ro: boltă de viţă de vie}
{fr: vigne, tonnelle, berceau de vigne}
{en: arch of vines}
ex: pergura tu cali; pergura fatsi-aumbrã tu ubor

§ pirgurii/pirgurie (pir-gu-rí-i) sf pirgurii (pir-gu-ríi) – (unã cu pergurã)
ex: pirguriili lji sicarã

§ pirvulii/pirvulie (pir-vu-lí-i) sf – (unã cu pergurã)
ex: mushatã dudii di sum pirvulii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arapun

arapun (a-rá-punŭ) sm arapunj (a-rá-punjĭ) – mãnuclju di lilici i di gãrnutsã (di-auã) tsi criscurã deadun shi suntu acãtsati di njits alumãchi, iu alumãchili sh-eali suntu acãtsati di alti alumãchi ma mãri, sh-iu tuti alumãchili bitisescu pi-un singur trup tu mesea-a mãnucljului; arapuni, areapuni, areapini, aripinush, reapin, ripinidã, cãlãrush, cãrãlush, cãirush, cãrush, crush, cãrmãstar, gãearnush
{ro: ciorchine}
{fr: grappe de raisins}
{en: bunch of grapes}
ex: am un arap lai ca cãtranea, ma-l badz ãn gurã, i dultsi ca njarea (angucitoari: arapunli di-auã lai); arapunjlji eara ncãrcats di-auã

§ arapuni/arapune (a-rá-pu-ni) sm arapunj (a-rá-punjĭ) – (unã cu arapun)

§ areapuni/areapune (a-reá-pu-ni) sm areapunj (a-reá-punjĭ) – (unã cu arapun)

§ areapini/areapine (a-reá-pi-ni) sm areapinj (a-reá-pinjĭ) – (unã cu arapun)

§ aripi-nush (a-ri-pi-núshĭŭ) sm aripinush (a-ri-pi-núshĭ) – arapun njic
{ro: ciorchinel}
{fr: grappillon de raisins}
{en: small bunch of grapes}

§ reapin (reá-pinŭ) sm reapinj (reá-pinjĭ) – (unã cu arapun)
ex: arupshu un reapin di-auã di pi pergurã

§ ripinidã (ri-pi-ní-dã) sf ripinidz (ri-pi-nídzĭ) – (unã cu arapun)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

par2

par2 (párú) sm pari (párĭ) – cumatã lungã sh-nu para groasã di lemnu (di-aradã nturyisitã la un capit) tsi s-hidzi tu loc tra s-hibã andoapir trã un lucru (ca parti dit un gardu, etc.); pãluc, pãric;
(expr: sta ca parlu = om tsi sta shi nu fatsi tsiva, tsi nu shtii s-facã tsiva;
2: bag par = bag timelj;
3: un par nu bats = nu fats tsiva;
4: l-plãntedz parlu = u tsãn pi unã (cã am caplu gros); u tsãn pi-a mea sh-nu voi s-ascultu di altsã; u leg tu greaua ca gumarlu pri punti, etc.;
5: ts-aspun (ti ljau cu) parlu = ti-agunescu;
6: nj-lu leg gumarlu di par = mi asiguripsescu di-un lucru, di loclu tsi lu-am chiola;
7: tsã cruescu (dau) cu parlu; agiundzem la par = ti bat; agiundzem s-nã anciupãm, s-nã bãtem;
8: Dum-ljartã harlu tsi lo parlu = s-hibã ljirtatã moartea tsi lo parlu cu cari puteam s-ljau un shcop, zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva altu u pati tu loclu-a nostru)
{ro: par}
{fr: pieu}
{en: stake, picket}
ex: plãntã pari tu gãrdinã; sculai pergura pi pari; gaea sta pi par; shidea ca un par
(expr: fãrã s-minã, fãrã s-facã tsiva); l-cruirã, l-cruirã cu parlu
(expr: lu-agudirã, l-bãturã cu parlu), pãnã-l vãtãmarã; un par nu bãtush
(expr: nu featsish tsiva) tu casa-aestã; bãgã par
(expr: bãgã thimelj); l-plãntã parlu,
(expr: u tsãnu pi-a lui) ca gumarlu pri punti; sã ncãcearã prota sh-deapoea agiumsirã la par
(expr: s-anciuparã)

§ pãluc (pã-lúcŭ) sm pãluts (pã-lútsĭ) – (unã cu par)

§ pãric (pã-rícŭ) sm pãrits (pã-rítsĭ) – par njic
{ro: par mic}
{fr: petit pieu}
{en: small stake, small picket}

§ parpalangu (par-pá-lan-gu) sm parpalandzã (par-pá-lan-dzã) – par lungu
{ro: par lung}
{fr: piquet; pieu; long pieu}
{en: long stake, long picket}

§ pirli/pirle (pír-li) sm pl(?) – par njic tu-un agioc di ficiurits
{ro: ţăruş (într-un joc de copii)}
{fr: pieu (dans des jeux enfantins)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn