DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cuvertã1

cuvertã1 (cu-vér-tã) sf cuvertsã (cu-vér-tsã) – vilendzã cu cari s-ashtearni di-aradã crivatea shi s-anvileashti omlu cãndu doarmi; mãndzali, vilendzã tsi s-bagã pri cal; cuverti, doagã, yeambulã, sazmã, vilendzã, virdicã, flucatã, cergã, ciorgã, mutafi, bãtãnii, hreami, cãperdã
{ro: cuvertură, ibâncă}
{fr: couverture de lit, couverture; chabraque}
{en: bedspread; blanket covering the back of a horse}
ex: ashtirnui crivatea cu-unã cuvertã (vilendzã) veaclji; arcai cuverta pri schinãratlu-a calui

§ cuverti1/cuverte (cu-vér-ti) sf cuvertsã (cu-vér-tsã) – (unã cu cuvertã1)

§ cãperdã (cã-pér-dhã) sf cãperdi/cãperde (cã-pér-dhi) shi cãperdzã (cã-pér-dzã) – cuvertã tsi s-bagã cu shaua sh-acoapirã schinãratlu-a calui (di-aradã partea di dinãpoi); cuvertã, cuverti
{ro: cuvertură, ibâncă}
{fr: housse attachée au bât et qui couvre la croupe du mulet ou du cheval}
{en: blanket covering the back or rump of a mule or a horse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

picurar

picurar (pi-cu-rárŭ) sm picurari (pi-cu-rárĭ) – om (di-arada cu-arugã) tsi aveaglji, pashti, ari vrundida-a oilor sh-fatsi sh-cashlu la stani; baci, cãshar;
(expr:
1: easti picurar = easti om cari, di-aradã) nu para ari carti, nu para shtii multi, easti ca hazo, prostu, nipilixit, etc.;
2: puljlu picurar = agru-pulj cunuscut trã ciuciula tsi u-aspuni pirifan pri creashtitlu-a caplui; ciuciuljan, ciuciuleai, ciurleai, ciuleai;
3: banã di picurar = banã di om aplo, isihã, fãrã ghideri;
4: cari di luchi s-aspari, nu s-fatsi picurar = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tra s-nu s-acatsã di-un un lucru, macã lj-easti fricã di-atseali tsi va patã cu-adrarea-a lui, i nu lu-arãsescu urmãrli;
5: coada cap easti la noi, sh-luplu picurar la oi; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili? = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu caplu-a unei sutsatã easti un om niuidisit s-facã lucrul, icã ari alti intiresi shi-sh mutreashti mash huzmetea-a lui, nu atseali a sutsatiljei;
6: di la coada-a oilor, s-cunoashti bunlu picurar = omlu bun s-cunoashti dupã cum sh-lu fatsi lucrul; [bãgats oarã cã aestu zbor yini di-aclo cã pravda tsi easti grasã, s-caftã la coadã; macã coada easti grasã, ashi easti sh-pravda];
7: tsi shtii picurarlu di dupã coada-a oilor? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi s-ameasticã tu lucri tsi nu-au di-iu s-li cunoascã, cã bana-a lor lj-ari tsãnutã, di-aradã, diparti di-aesti lucri; [bãgats oarã cã aestu zbor yini di-aclo cã, di itia cã suntu cama alãgats, cãrvãnarlji s-lugursescu ma cu minti dicãt picurarlji])
{ro: păstor, cioban}
{fr: berger}
{en: shepherd}
ex: picurar cu percea lungã; picurarlji cãndu-au minti, ncaltsã sh-puriclu; picurarlji unãoarã pri mes dipun tu pãzari; di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi; o, lai picurare!
(expr: o, lai glare!);

§ picurãrush (pi-cu-rã-rúshĭŭ) sm picurãrush (pi-cu-rã-rúshĭ) – picurar njic (di ilichii i boi)
{ro: ciobănaş}
{fr: petit berger}
{en: little (small) shepherd}

§ picu-rãroanji/picurãroanje (pi-cu-rã-rŭá-nji) sf picurãroanji/pi-curãroanje (pi-cu-rã-rŭá-nji) – muljari tsi lucreadzã la oi, aveaglji sh-pashti oili; muljarea-a unui picurar
{ro: păstoriţă, nevastă de cioban}
{fr: bergère, femme de berger}
{en: sheperdess, shepherd’s wife}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pirde

pirde (pir-dé) sm pirdadz (pir-dádzĭ) – hãlati (ca unã fashã lungã sh-largã adratã di-aradã di pãndzã) tsi s-acatsã la partea di nsus a unei firidã (ushi) shi s-alasã s-cadã cãtrã nghios acupirindalui firida (usha) tra s-nu-alasã lunjina s-intrã n casã (tri mushuteatsã, s-nu s-poatã si s-veadã di nafoarã tsi s-fatsi n casã, etc.); pirdei, perde;
(expr:
1: om fãrã pirde = om fãrã arshini;
2: lj-bag (trag) pirdelu la (tu, di, pristi) oclji = lj-acoapir ocljilj tra s-nu veadã, s-nu-aducheascã arãdearea tsi lj-u fac; lu-arãd; lu ncaltsu; lj-bag panã la oclji; lj-trag cãlupea; lj-bag sãmarlu (tastrul, cuvata, shaua, etc.); etc.)
{ro: perdea}
{fr: rideau}
{en: curtain}
ex: lj-bãgã pirde tu oclji
(expr: lu-arãsi, lj-trapsi cãlupea)

§ pirdei/pirdee (pir-dé-i) sf pirdei (pir-déĭ) – (unã cu pirde)
ex: tradzi pirdeea cã el apreasi lunjina n casã

§ perde (per-dé) sm perdadz (per-dádzĭ) – (unã cu pirde)
ex: el nu-ari dip perde
(expr: nu-ari arshini)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã