DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

per2

per2 (pérŭ) sm peri (pérĭ) – pom criscut di oaminj tu livãdz, bãh-ceadz, uboari, cu frãndzã uvali (ca oulu), lilici mãri, albi-pembe, shi yimishi multu nostimi, cari sh-u-aduc cu mearili, tu mãrimi shi nustimadã; gortsu (pom), gurnits, dushcu, curcush, caicushcu
{ro: păr (pomul)}
{fr: poirier}
{en: pear tree}
ex: pri sum meri, pri sum peri (gortsã); perlji (gortsãlj) dit grãdina-a noastrã suntu nishurtits

§ per3 (pérŭ) sn peari (peá-ri) – yimisha faptã di pomlu per (gortsu), tsi sh-u-adutsi cu merlu tu videari shi mãrimi, mash cã ari unã gushi lungã deavãrliga di coadã; pearã, gortsu, gurnitsã, plisadã, caicushcã, curcushi
{ro: pară}
{fr: poire}
{en: pear}
ex: mãcai peari (gortsã) multi; coada, perlu (peara, gortsul (yimisha) u-ari dinãpoi

§ pearã (peá-rã) sf peari/peare (peá-ri) – (unã cu per3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pipercã

pipercã (pi-pércã) sf piperchi (pi-pér-chi) – plantã (zãrzãvati) criscutã di om, cu lilici albi sh-cu yimishi tsi sh-u-aduc cu un cloput ãncljis, verdzã, galbini i aroshi, stronghili i sprilundzi, multu buni tu mãcari (proaspiti, fripti i bãgati tu ghelã); pipiryeauã, paparicã, pipiritsã, chiper, shushcã, bishicã;
(expr: easti pipercã (paparicã) yii = easti unã muljari multu lai)
{ro: ardei}
{fr: poivron}
{en: sweet or hot pepper}
ex: mãcai unã pipercã tsi ardi; nu li va piperchili; s-arushi ca unã pipercã aroshi

§ paparicã (pa-pa-rí-cã) sf paparitsi/paparitse (pa-pa-rí-tsi) – (unã cu pipercã)
ex: mi usturã nã paparicã; nu li voi paparitsili tsi ardu; s-arushi di inati ca unã paparitsã; sor-ta easti paparicã yii
(expr: muljari multu lai)

§ pipiryeauã (pi-pir-yĭá-ŭã) sf pipiryei (pi-pir-yĭéĭ) – (unã cu pipercã)
ex: pipiryei umpluti cu ariz

§ pipiritsã2 (pi-pi-rí-tsã) sf pipiritsã (pi-pi-rí-tsã) – (unã cu pipercã)
(expr: lu-adar pipiritsã = lu-agudescu pri cariva (tsiva) cu mãna (ciciorlu, bushlu, lemnul, pãrjina, etc.), cu agudituri dati cu puteari, unã dupã-alantã; bãteari greauã, pãrjinã, pãparã, paparã, puparã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiurcu, fushti, chiutecã);
ex: u-adrã pipiritsã
(expr: u bãtu multu, u vãtãmã di bãteari); rapi muljarea-lj di cusitsã di sh-u-adarã pipiritsã
(expr: u bãtu multu, u vãtãmã di bãteari)

§ pipiridã (pi-pi-rí-dã) sf pipiridz (pi-pi-rídzĭ) – plantã tsi creashti tu apã (sh-cari, fãrã s-hibã pipercã, ari frãndzã tsi sh-u-aduc multu cu frãndzãli di pipercã)

§ chiper2 (chi-pérŭ) sn pl(?) – (unã cu pipercã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã